Parteneriatul civil nu trebuie judecat după ambalajul administrativ în care este prezentat, ci după consecințele sale juridice. Dacă ajunge să producă efecte apropiate de cele ale căsătoriei, atunci nu mai vorbim despre o simplă reglementare tehnică, ci despre crearea unei instituții paralele cu familia.

Nu putem accepta ca, prin parteneriat civil, statul să ajungă să pună pe același plan căsătoria dintre un bărbat și o femeie și relațiile dintre persoane de același sex. Familia, în sensul ei firesc, se întemeiază pe uniunea dintre bărbat și femeie, căsătorie, natalitate și continuitatea societății. Respectul față de viața privată nu înseamnă obligația statului de a schimba sensul familiei.

Există o diferență esențială între respectarea vieții private și transformarea vieții private într-o instituție juridică recunoscută și susținută de stat. Statul nu trebuie să controleze viața privată a oamenilor, dar nici nu trebuie să transforme orice formă de conviețuire într-un echivalent al familiei întemeiate pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie.

Într-un moment în care România se confruntă cu scăderea natalității, cu tineri care nu își permit o locuință și cu părinți care nu au acces suficient la creșe și servicii de sprijin, prioritatea statului nu trebuie să fie inventarea unor instituții paralele cu familia, ci sprijinirea familiilor tinere care vor să se căsătorească, să aibă copii și să își construiască un viitor aici, în România.

România nu are nevoie de artificii legislative care slăbesc instituția familiei. România are nevoie de politici clare pentru natalitate, pentru părinți, pentru copii, pentru locuințe accesibile, pentru creșe și pentru stabilitate economică.

Pentru noi, familia protejată de stat trebuie să rămână familia întemeiată pe uniunea dintre un bărbat și o femeie. Familia nu se negociază. Familia se apără!

The post Andra Constantinescu – Declarație politică – Parteneriatul civil și riscul redefinirii familiei appeared first on AUR.

The post Andra Constantinescu – Declarație politică – Siguranța cetățenilor, blocată între proceduri și inacțiune appeared first on AUR.

Domnule ministru,

În ultima perioadă, tot mai mulți cetățeni semnalează că sunt contactați telefonic de persoane care se prezintă în mod fals ca fiind reprezentanți ai ANAF, ai Direcției
Antifraudă sau chiar ai unor instituții bancare și le solicită date cu caracter personal sau informații financiare.
Acest fenomen nu mai este unul izolat, ci a devenit un tipar îngrijorător, iar amploarea lui ridică serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea statului de a proteja cetățenii.
Vorbim despre o formă de criminalitate care afectează direct siguranța financiară a populației și încrederea în instituțiile publice, în condițiile în care infractorii folosesc identitatea unor autorități ale statului sau a sistemului bancar pentru a înșela oamenii.
În ciuda acestui fapt, reacția autorităților este slab vizibilă, iar cetățenii nu au la dispoziție mecanisme clare și eficiente de protecție și intervenție.
În acest context, vă solicit să îmi comunicați:

1. Numărul exact al sesizărilor și al dosarelor penale înregistrate în ultimul an privind fraudele telefonice și atacurile de tip phishing realizate prin impersonarea instituțiilor publice sau a entităților financiare.
2. Ce măsuri concrete au fost luate pentru identificarea și destructurarea acestor rețele infracționale și care sunt rezultatele obținute până în prezent.
3. Ce proceduri există în prezent pentru sprijinirea cetățenilor care au fost victime ale acestor fraude și în ce măsură prejudiciile suferite de aceștia pot fi recuperate.
   Având în vedere creșterea alarmantă a acestui fenomen, consider că este necesară o intervenție urgentă, fermă și eficientă din partea autorităților statului.

The post Andra Constantinescu – Interpelare – Escaladarea fraudelor telefonice și a atacurilor de tip phishing prin impersonarea instituțiilor publice și a băncilor appeared first on AUR.

În urma unei interpelări oficiale adresate Ministerului Afacerilor Interne, răspunsul primit pune accent pe măsuri de prevenție, campanii și activități desfășurate la nivel instituțional.

Chiar Ministerul arată că, la nivel național, au fost desfășurate zeci de mii de activități de prevenție, însă cele mai frecvente fapte rămân actele de violență între minori, ceea ce indică lipsa unor efecte reale ale acestor acțiuni.

Datele oficiale confirmă că cele mai frecvente infracțiuni sunt lovirile și alte violențe, ceea ce demonstrează că nu vorbim despre incidente izolate, ci despre un fenomen real și periculos.

Aceste demersuri sunt necesare, dar nu sunt suficiente.

Prevenția fără intervenție fermă nu rezolvă problema. În lipsa unor reacții rapide și a unei prezențe vizibile a autorităților în teren, fenomenul nu scade, ci se menține.

Discutăm despre o problemă directă, care afectează siguranța copiilor și climatul din unitățile de învățământ.

Este nevoie de măsuri clare și imediate: prezență constantă a forțelor de ordine în zonele vulnerabile, intervenții rapide în cazurile semnalate, colaborare reală între școală, familie și autorități și aplicarea fermă a sancțiunilor.

Siguranța nu poate fi tratată doar prin strategii și rapoarte. Statul trebuie să fie vizibil și eficient acolo unde apar problemele.

În Brăila, oamenii au nevoie de ordine, de protecție și de reacții concrete, nu doar de măsuri teoretice.

Această situație trebuie tratată cu seriozitate și urgență.

The post Andra Constantinescu – Declarație politică – Situația infracționalității în județul Brăila nu mai poate fi tratată formal și nici amânată. appeared first on AUR.

Politicile bazate pe majorări de taxe şi pe austeritate au produs efecte contrare celor promise. În loc de stabilitate, avem prudenţă excesivă în rândul consumatorilor, investiţii amânate şi o economie care încetineşte. Când oamenii consumă mai puţin, firmele încasează mai puţin. Iar când firmele sunt sufocate de costuri şi de impredictibilitate, întreaga economie are de suferit.

Antreprenorii români sunt motorul economiei naţionale. Ei creează locuri de muncă, plătesc taxe şi susţin bugetul de stat. Astăzi, însă, mulţi dintre ei sunt împinşi la limită. În loc să beneficieze de un cadru fiscal stabil şi predictibil, se confruntă cu schimbări repetate de reguli, poveri suplimentare şi lipsă de sprijin real.

Reducerea deficitului nu se poate face prin reducerea consumului şi prin sufocarea mediului privat. Echilibrul bugetar se obţine prin creştere economică, prin investiţii şi prin eliminarea risipei din cheltuielile publice.

România are nevoie urgentă de o schimbare de direcţie. Economia trebuie susţinută, nu constrânsă. Antreprenorii trebuie încurajaţi, nu împovăraţi. Doar prin responsabilitate, predictibilitate şi respect faţă de cei care muncesc putem reda încrederea şi stabilitatea economică de care ţara are nevoie.

The post Andra-Claudia Constantinescu – Comunicat de presă – Economia României, trasă pe dreapta: consumul scade, antreprenorii sunt împinşi la limită appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

Piața muncii reprezintă un pilon esențial al stabilității economice și sociale, iar nivelul ocupării forței de muncă reflectă în mod direct capacitatea statului de a asigura condiții decente de trai pentru cetățeni. Evoluția ratei șomajului este un indicator fundamental al dezvoltării locale și al eficienței politicilor publice în domeniul muncii.
În județul Brăila, numeroși cetățeni semnalează dificultăți reale în identificarea unor locuri de muncă stabile și bine plătite, în special în rândul tinerilor, al persoanelor peste 45 de ani și al celor cu un nivel scăzut de calificare. Aceste probleme sunt accentuate de migrația forței de muncă, de lipsa investițiilor și de oferta limitată de locuri de muncă în anumite domenii.
În acest context, consider necesară o evaluare clară și transparentă a situației ocupării forței de muncă în județul Brăila, precum și a măsurilor adoptate pentru stimularea angajării.
Având în vedere cele de mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați următoarele:

1. Care este evoluția ratei șomajului în județul Brăila în perioada 2023–2025, defalcată pe categorii de vârstă, nivel de educație și mediu de rezidență?
2. Ce programe și măsuri active de ocupare a forței de muncă au fost implementate în județul Brăila în ultimii trei ani și care au fost rezultatele concrete ale acestora?
3. Ce fonduri naționale și europene au fost alocate pentru stimularea angajării în județul Brăila și care este gradul de absorbție al acestora?
4. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru sprijinirea angajatorilor locali, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, în vederea creării de noi locuri de muncă?
5. Ce strategii și programe sunt prevăzute pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor, al persoanelor peste 45 de ani și al celor aflați în risc de excluziune socială în județul Brăila?
   Reducerea șomajului și crearea de locuri de muncă stabile reprezintă o prioritate majoră pentru dezvoltarea durabilă a județului Brăila și pentru creșterea nivelului de trai al cetățenilor.
   Lipsa unor politici eficiente în acest domeniu contribuie la depopulare, sărăcie și dezechilibre sociale, cu efecte negative pe termen lung asupra comunității.

The post Andra Constantinescu – Interpelare – Evoluția ratei șomajului în județul Brăila și măsuri de stimulare a angajării appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

Protejarea copiilor și a adolescenților, respectarea drepturilor acestora și asigurarea unui cadru sigur, echilibrat și transparent pentru dezvoltarea lor reprezintă responsabilități fundamentale ale statului român.
România este o țară creștină, în care familia, educația morală și echilibrul emoțional al copiilor constituie piloni esențiali ai societății. În acest context, activitățile destinate minorilor trebuie să fie conforme cu valorile morale, culturale și spirituale ale comunității și să respecte rolul fundamental al părinților în formarea copiilor.
În ultima perioadă, am primit numeroase sesizări din partea părinților îngrijorați cu privire la promovarea unor evenimente adresate minorilor, cu tematici sensibile, fără o informare clară și fără o consultare reală.
În mediul online au apărut informații potrivit cărora o organizație nonguvernamentală intenționează să organizeze, în perioada 20–22 februarie 2026, o așa-numită „mini-tabără” destinată persoanelor LGBTQ cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani, categorie care include și minori.
Având în vedere vârsta participanților și caracterul sensibil al unor astfel de activități, consider că promovarea și organizarea unor evenimente cu astfel de tematici adresate minorilor ridică serioase semne de întrebare din perspectiva interesului superior al copilului, a respectării valorilor societății românești și a dreptului părinților de a decide asupra educației morale și emoționale a propriilor copii.
Totodată, este necesar un control strict asupra activității organizațiilor nonguvernamentale care desfășoară programe adresate minorilor, în special în ceea ce privește sursele de finanțare, scopurile declarate, metodele utilizate și modul concret în care aceste organizații contribuie real la binele societății.
Este esențial ca statul să se asigure că astfel de inițiative nu sunt promovate sau
acceptate fără o evaluare atentă, fără transparență și fără respectarea deplină a cadrului legal.
Statul are obligația de a garanta că orice activitate adresată minorilor, indiferent de organizator sau tematică, se desfășoară într-un cadru legal, supravegheat și responsabil, fără a afecta dezvoltarea armonioasă a acestora.
În acest context, consider necesară o clarificare oficială privind rolul și atribuțiile instituțiilor statului în monitorizarea și reglementarea unor astfel de inițiative.
Având în vedere cele de mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați următoarele:

1. Dacă Ministerul are cunoștință despre organizarea acestei „mini-tabere” din perioada 20–22 februarie 2026 destinată minorilor și dacă a fost notificat oficial cu privire la desfășurarea acesteia.
2. Care sunt sursele de finanțare ale organizației care organizează acest eveniment și dacă aceste surse au fost verificate de instituțiile competente.
3. Ce verificări au fost efectuate cu privire la scopul, conținutul și activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, având în vedere participarea minorilor.
4. Dacă organizatorii au obligația legală de a obține acordul scris al părinților și dacă acest lucru este verificat în mod efectiv de autorități.
5. Ce măsuri concrete intenționează Ministerul să adopte pentru întărirea controlului asupra organizațiilor nonguvernamentale care desfășoară activități cu minori, inclusiv în ceea ce privește finanțarea, obiectivele și impactul asupra dezvoltării acestora.
   Protejarea interesului superior al copilului trebuie să primeze în orice inițiativă care vizează minorii, indiferent de domeniu sau de context.
   Este esențial ca părinții să fie informați, respectați și implicați, iar statul să își exercite ferm rolul de garant al siguranței, echilibrului și dezvoltării armonioase a copiilor.

The post Andra Constantinescu – Interpelare – Activități cu minori, acord parental și responsabilitate instituțională appeared first on AUR.

Stimată doamnă ministru,

Cultura este o componentă centrală a identității naționale și un instrument fundamental al diplomației publice. Proiectele culturale românești desfășurate în străinătate, inclusiv festivaluri, expoziții, concerte, festivaluri de film, întâlniri literare, programe educaționale și alte manifestări artistice, reprezintă nu doar expresii ale patrimoniului nostru cultural, ci și vectori de promovare a imaginii României pe scena internațională și de consolidare a legăturilor cu comunitățile din diaspora.
În ultimii ani, astfel de inițiative s-au înmulțit în numeroase orașe ale lumii, fiind organizate atât de instituții ale statului român, cât și de structuri culturale și comunități românești din diaspora. Cu toate acestea, multe dintre aceste proiecte întâmpină dificultăți în accesarea resurselor necesare, în obținerea sprijinului logistic și financiar și în colaborarea cu reprezentanțele diplomatice ale României.
Având în vedere rolul esențial pe care cultura îl joacă în promovarea valorilor naționale și consolidarea relațiilor externe, consider necesară o evaluare detaliată a măsurilor existente și a planurilor instituționale privind sprijinul proiectelor culturale românești în străinătate.
În acest context, vă rog respectuos să îmi comunicați următoarele:
1.Care este strategia actuală a Ministerului Afacerilor Externe privind sprijinirea proiectelor culturale românești în străinătate și cum este coordonată aceasta cu alte instituții de cultură din România?
2.Ce resurse financiare și logistice sunt alocate anual de MAE pentru proiectele culturale românești desfășurate în străinătate și care este evoluția acestor alocări în ultimii trei ani?
3.Cum sprijină MAE inițiativele culturale ale comunităților românești din diaspora, în special în orașele unde există un număr semnificativ de cetățeni români, și ce mecanisme există pentru evaluarea impactului acestor proiecte?
4.Ce pași a întreprins MAE pentru identificarea, promovarea și susținerea proiectelor culturale românești de nivel internațional, astfel încât acestea să contribuie eficient la promovarea imaginii României?
5.Există programe, parteneriate sau acorduri bilaterale și multilaterale care vizează susținerea culturii românești în străinătate și ce rezultate concrete au fost obținute până în prezent?
Promovarea culturii și sprijinirea creativității românești peste hotare nu reprezintă
doar un demers artistic, ci o investiție în prestigiul, credibilitatea și influența României în plan internațional.

The post Andra Constantinescu – Interpelare – Consolidarea și sprijinirea proiectelor culturale românești în străinătate appeared first on AUR.

Domnule ministru,

Mortalitatea infantilă reprezintă unul dintre cei mai importanți indicatori ai stării de sănătate a unei națiuni și reflectă în mod direct calitatea serviciilor medicale, accesul la îngrijire prenatală și postnatală, precum și nivelul de protecție socială acordat mamelor și copiilor.
În ultimii ani, datele statistice arată că rata mortalității infantile din România se menține la un nivel ridicat și se situează printre cele mai mari din Europa, înregistrând, în anumite perioade, tendințe de creștere. Această situație este profund îngrijorătoare și ridică semne serioase de întrebare cu privire la eficiența politicilor publice din domeniul sănătății materno-infantile.
Numeroși specialiști semnalează probleme legate de accesul limitat la servicii medicale în mediul rural, lipsa personalului medical, infrastructura deficitară, insuficiența programelor de prevenție și monitorizare, precum și dificultățile socio-economice cu care se confruntă multe familii.
În acest context, consider necesară o evaluare clară și transparentă a cauzelor care stau la baza acestui fenomen și a măsurilor adoptate pentru protejarea vieții și sănătății copiilor.
Având în vedere cele de mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați următoarele:

1. Care este evoluția ratei mortalității infantile în România în perioada 2023–2025, defalcată pe ani și pe județe?
2. Care sunt principalele cauze medicale și sociale identificate în cazul deceselor infantile înregistrate în această perioadă?
3. Ce programe naționale de prevenție, monitorizare și sprijin pentru mame și nounăscuți sunt în prezent în derulare și ce rezultate concrete au avut acestea?
4. Ce resurse financiare și umane sunt alocate anual pentru sănătatea materno-infantilă și pentru modernizarea maternităților și secțiilor de neonatologie?
5. Ce măsuri concrete intenționează Ministerul Sănătății să adopte, pe termen scurt și mediu, pentru reducerea ratei mortalității infantile și alinierea României la standardele europene în acest domeniu?
   Protejarea vieții copiilor și asigurarea unui start sănătos în viață trebuie să reprezinte o prioritate absolută a statului român.
   Nivelul ridicat al mortalității infantile indică vulnerabilități grave ale sistemului de sănătate și necesită intervenții urgente, coerente și eficiente.

The post Andra Constantinescu – Interpelare – Mortalitatea infantilă în România: cauze, responsabilități și măsuri urgente appeared first on AUR.

Doamnă Ministru,

Poluarea aerului reprezintă una dintre cele mai grave probleme de mediu și de sănătate publică din România, cu efecte directe asupra calității vieții și asupra sănătății populației. În numeroase orașe, valorile poluanților depășesc frecvent limitele admise.
În județul Brăila, cetățenii semnalează constant probleme legate de calitatea aerului, generate de trafic, activități industriale și arderea necontrolată a deșeurilor, ceea ce ridică semne de întrebare privind monitorizarea și controlul real al acestui fenomen.
În acest context, consider necesară o evaluare clară și transparentă a situației privind calitatea aerului, atât la nivel național, cât și la nivel local.
Având în vedere cele de mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați următoarele:

1. Care este situația actuală a calității aerului în marile orașe din România și în județul Brăila, potrivit datelor oficiale din ultimii trei ani, inclusiv depășirile limitelor legale?
2. Câte stații de monitorizare funcționează în județul Brăila, care este gradul lor de operare și cât de frecvent sunt actualizate datele publice?
3. Ce măsuri concrete au fost adoptate, la nivel național și local, pentru reducerea poluării aerului și ce rezultate au avut acestea până în prezent?
4. Ce sancțiuni au fost aplicate în județul Brăila pentru încălcarea legislației privind protecția aerului și ce controale au fost efectuate în ultimii trei ani?
5. Ce resurse financiare și ce programe naționale sau europene sunt alocate pentru îmbunătățirea calității aerului în marile orașe, inclusiv în municipiul Brăila, și ce măsuri sunt prevăzute pentru perioada următoare?
   Calitatea aerului este un drept fundamental al cetățenilor, iar protejarea mediului și a sănătății publice trebuie să reprezinte o prioritate reală a statului român.

The post Andra Constantinescu – Interpelare – Responsabilitatea statului privind calitatea aerului și protejarea sănătății publice în județul Brăila și în marile orașe din România appeared first on AUR.