Petrișor Peiu a explicat că această schemă a fost una provizorie și că guvernul nu a făcut nimic pentru a rezolva cauzele reale ale scumpirilor.

„În primul rând că măsura a fost introdusă ca fiind provizorie cu avizul Comisiei Europene și trebuia să se aplice 2 ani. Iată că au trecut 2 ani și jumătate, nu s-a făcut nimic pentru repararea cauzelor sau pentru a face ceva pentru înlăturarea cauzelor care au produs aceste explozii ale prețurilor la alimente și singura soluție pe care o vede PSD este menținerea plafonării. După ce 2 ani și jumătate, sub guvernul condus de PSD, a existat această măsură temporară, pentru că nu e așa? Într-o economie de piață nu poate să fie decât temporară o astfel de măsură, a existat cu caracter temporar tocmai pentru a da timp guvernului să rezolve problemele.”

Senatorul AUR a punctat care sunt cauzele reale care au dus la explozia prețurilor.

„Care sunt aceste probleme? În primul rând prețurile la energie, la combustibil și în al treilea rând oligopolul creat în piața alimentară de către supermarketul. 80% din volumul vânzărilor de alimente este realizat de 10 rețele de supermarketuri, 9 dintre ele sunt străine. Ei bine, aici este marea problemă pe care nu o vede nici PSD, nici aliații și partenerii lor din guvernare, PNL și USR.”

Senatorul AUR a arătat că plafonarea adaosului comercial lovește în producătorii români, în timp ce importurile rămân neafectate.

„Mai precis, lumea trebuie să înțeleagă că avem o plafonare a adaosului comercial la producători. Atenție, la producătorii români! Ce se importă pentru roșiile importate din Italia sau Spania nu este nici o plafonare. Avem o plafonare a adaosului comercial doar pentru producătorii români.”

El a explicat și cum supermarketurile își cresc artificial veniturile, în ciuda plafonărilor.

„Acum, producătorii români pot să pună un preț oricât de mic, pentru că, iarăși, ce nu ne spun PSD, PNL, USR și UDMR dacă îi preocupă și altceva în afară de autonomie, ce nu ne spun ei este un fapt foarte simplu, și anume că rețelele de supermarket nici nu sunt interesate de prețul de achiziție al oricărui aliment, pentru că au la dispoziție un instrument foarte simplu de a-și crește veniturile. Facturează servicii către producătorii români și serviciile alea ajung de multe ori 40-50% din prețul de achiziție. Ele nu sunt incluse în prețul de achiziție, nu există niciun fel de limitare a acelor servicii.”

Senatorul AUR a subliniat și cum consumatorii ajung să plătească cele mai mari prețuri din UE la alimente.

„În al treilea rând, trebuie spus că prețul pe care consumatorul îl vede și care ne-a dus cu inflația la timp de 22 de luni cel mai înalt nivel al inflației din Uniunea Europeană, este prețul la raft pe care îl stabilesc rețelele de supermarket și care nu au legătură cu economia românească, ele provenind în cea mai mare parte din importuri.”

Petrișor Peiu a conchis că dezbaterea despre prețurile la alimente este tratată politicianist și găunos, fără soluții reale.

„Iată de ce considerăm găunos și politicianist modul în care se dezbate problema prețurilor la alimente. O dezbatere serioasă ar fi trebuit să aibă în vedere, în primul rând, desființarea oligopolului deținut de rețelele de supermarketuri, care sunt în general străine, repet, 9 din 10. În al doilea rând, rezolvarea chestiunii legate de prețurile la produsele energetice. Să nu uităm că ridicarea plafonării și compensării la energie electrică a afectat nu numai consumatorii casnici, cât și producătorii și rețelele comerciale. Și în al treilea rând vorbim de creșterea prețului la combustibil.”

The post Petrișor Peiu: „PSD spune că vrea ca prețurile alimentelor să fie în continuare plafonate, dar această schemă este pentru plafonarea adaosurilor comerciale, nu a prețurilor alimentelor” appeared first on AUR.

„O măsură care, deși imperfectă și antieconomică în esență, a fost singura intervenție care a promovat ideea unei protecții minime a consumatorului român într-un context inflaționist sever. Dacă ar fi fost folosită ca tampon de timp pentru reforme reale, ar fi avut sens. Dar nu a fost.

Ce se întâmplă de fapt? Se elimină o barieră simbolică în fața unui fenomen pe care Guvernul nu doar că nu îl controlează, ci pare să îl încurajeze tacit: inflația în sectorul alimentar.

În august 2025, prețurile la alimentele de bază au crescut cu 13,2% față de anul precedent, conform INS. La cartofi, creșterea a fost de 28%, la lactate de 17%, iar la pâine de 11%. În același timp, venitul mediu net a crescut cu doar 7,8%, ceea ce înseamnă o pierdere reală și substanțială de putere de cumpărare.

Care este sursa acestor creșteri succesive, majore și stabilizate în creștere?

Importul alimentelor procesate:
România importă peste 70% din alimentele procesate consumate intern. Odată cu aceste produse, importăm și valoarea adăugată creată în alte economii, dar și inflația lor. Nu suntem singura țară afectată de inflație, dar suntem printre puținele care nu au niciun mecanism de protecție internă. În 2024, deficitul comercial pe produse agroalimentare a fost de 3,2 miliarde euro, în creștere cu 18% față de 2023.

Lanțul lung de aprovizionare

Costurile logistice, transportul internațional și lanțul de intermediari — fiecare cu adaos propriu — creează o spirală de prețuri parazite. În lipsa unui lanț scurt de producție-procesare-distribuție, consumatorul român plătește prețul ineficienței sistemice.

Un studiu recent al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) arată că peste 40% din prețul final al unui produs alimentar provine din costuri de intermediere și logistică, nu din producție.

Piața captivă și comportamentul speculativ

Lipsa de opțiuni alternative pentru consumatori permite comercianților industriali să impună prețuri speculative, mimetic preluate și de micii comercianți. Speculația nu mai e excepție, ci a devenit regulă, într-un sistem comercial dominat de capital alogen. În 2025, peste 85% din retailul alimentar este controlat de grupuri internaționale, care își optimizează fiscal, cu acceptul tacit al Guvernului, profiturile în afara României.

Guvernul – între pasivitate și complicitate

Sub pretextul „rezolvării deficitului bugetar”, Guvernul pare să tolereze inflația ca mijloc de creștere nominală a veniturilor bugetare. Prețurile mari aduc taxe mari, iar protejarea cetățeanului devine secundară, chiar ignorată. În 2024, încasările din TVA au crescut cu 14,6%, în timp ce consumul real a scăzut cu 3,2%. Asta înseamnă că statul câștigă din scumpirea vieții, nu din creșterea economică, iar creșterea economică în sine este doar una nominală.

Controverse în coaliție – PSD între critică și complicitate

Situația devine și mai absurdă când analizăm poziția PSD. Pe de o parte, liderii social-democrați critică vehement eliminarea plafonării.

Sorin Grindeanu avertizează (exagerând, dar nu prea mult) că „ridicarea plafonării ar crește inflația cu 2–3 puncte procentuale și ar afecta puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici”.

Marius Budăi o numește „o catastrofă” și promite o inițiativă legislativă pentru reintroducerea măsurii.

Pe de altă parte, aceeași formațiune votează în Guvern eliminarea plafonării, fără opoziție. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului afirmă că „decizia a fost luată în coaliție, fără nicio opinie contrară”.

Așadar, PSD critică public o măsură pe care o adoptă în privat. Un exercițiu de duplicitate politică, care nu mai păcălește pe nimeni.

Această anomalie administrativă și eroare sistemică aparține integral Guvernului, care funcționează fără o viziune economică coerentă:

– Un Minister al Economiei care nu are nicio politică, nici măcar vreo atribuțiune dedicată producției agroalimentare

– Un Minister al Agriculturii fără atribuții și instrumente specifice și fără vocație comercială

– Un sistem comercial acaparat de capital străin, complet decuplat de interesul național

– O legislație incoerentă, modificată de peste 40 de ori în ultimii 5 ani și un aparat opresiv de control abuziv și inutil

– O cercetare agricolă abandonată, cu buget redus cu 60% față de 2010

– Lipsa unei strict necesare bănci agricole dedicate, care să finanțeze producția și procesarea în sistemul caracteristic foarte diferit de cel al băncilor comerciale

– Ignorarea celor peste 4 milioane de hectare de mici exploatații gospodărești — cât toată suprafața agricolă a Bulgariei sau a Belgiei și Olandei la un loc.

Vestea bună: Soluții există

Guvernul alternativ AUR lucrează la un proiect realist menit să asigure suficiența producției agroalimentare din surse interne, să crească veniturile producătorilor locali cu cel puțin 40%, să reducă la aproape jumătate prețurile la consumator și să asigure o creștere substanțială a încasărilor bugetare din sectorul agroalimentar prin extinderea masivă a bazei fiscale și reducerea evaziunii.

Într-o țară în care dialogul putere-opoziție ar funcționa am aștepta ca Guvernul României să fie interesat de soluțiile noastre”, a declarat Ramona Ioana Bruynseels, deputat AUR și viceprim-ministru în cadrul Guvernului alternativ AUR.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „Sub pretextul „rezolvării deficitului bugetar”, Guvernul pare să tolereze inflația ca mijloc de creștere nominală a veniturilor bugetare” appeared first on AUR.