:  Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Posibilitatea editării în limba română a romanului „Promisiunea din țărmul înghețat” de Toshio Watanabe, operă care îl are ca erou central pe românul Anatolie Arhip.

Stimată doamnă președinte,

La  10 februarie 2026 i-am adresat predecesorului dumneavoastră în funcție, domnul Liviu Sebastian Jicman, întrebarea parlamentară nr. 4010A din 10.02.2026 privind posibilitatea editării în limba română a romanului „Promisiunea din țărmul înghețat” de Toshio Watanabe, operă care îl are ca erou central pe românul Anatolie Arhip.

De asemenea, am adresat aceeași întrebare parlamentară doamnei ministru al Afacerilor Externe, Oana-Sivia Țoiu, având ca obiect și demersurile Ministerului Afacerilor Externe pentru obținerea drepturilor de difuzare în România a filmului japonez „Dor”, turnat după romanul „Promisiunea din țărmul înghețat” de Toshio Watanabe.

Neprimind niciun răspuns din partea celor două instituții interpelate, la 1 aprilie 2026 am reiterat întrebarea parlamentară (nr. reiterare 4739A), iar la 13 mai 2026 am trimis o revenire (nr. reiterare repetată 5221A).

Dată fiind importanța subiectului, vă adresăm întrebarea parlamentară în forma inițială (din 10 februarie 2026), iar pentru o înțelegere cât mai exactă a subiectului, redăm mai jos textul nemodificat întrebării nr. 4010A, rugându-vă respectuos să ne transmiteți răspunsurile dumneavoastră la punctele întrebării parlamentare care țin de atribuțiile Institutului Cultural Român:

„Diplomația culturală reprezintă un instrument esențial al promovării imaginii României în plan extern, precum și al consolidării relațiilor bilaterale cu state partenere, inclusiv prin valorificarea unor opere artistice cu puternic impact emoțional și istoric.

În acest context, doresc să aduc în atenția dumneavoastră filmul documentar „Dor”, realizat și difuzat de televiziunea națională japoneză, care a impresionat până la lacrimi milioane de telespectatori din Japonia. Filmul spune povestea unei prietenii de-o viață legate în condiții dramatice, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, într-un lagăr sovietic din Siberia, între Anatolie Arhip, prizonier de război român și veteran al conflagrației mondiale, și Toshio Watanabe, prizonier japonez.

Cei doi camarazi de suferință și-au promis că se vor revedea după eliberare, notându-și, cu cărbunele, pe bucăți de pânză, adresele din România și Japonia. Povestea lor, redată cu sensibilitate și profunzime în filmul „Dor”, a contribuit la trezirea unui interes deosebit pentru România în rândul publicului japonez. 

Subiectul filmului a făcut și obiectul unei cărți semnate de Toshio Watanabe, intitulate „Promisiunea din țărmul înghețat”. Din câte cunoaștem, această operă nu a fost tradusă în limba română și, respectiv, nu a văzut lumina tiparului în România.

Ca recunoaștere a acestei legături umane și simbolice, fostul președinte al României, domnul Traian Băsescu, i-a conferit cetățeanului japonez Toshio Watanabe Ordinul Național „Serviciul Credincios”, distincție înmânată la 30 noiembrie 2005 de către ministrul afacerilor externe de la acea vreme, domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, cu prilejul unei vizite oficiale în Japonia.

Consider că aducerea acestui film în atenția publicului românesc ar reprezenta nu doar un act de recuperare simbolică a memoriei istorice, ci și un demers firesc de promovare a valorilor umane, a solidarității și a prieteniei dintre popoarele român și nipon. Susțin acest lucru și datorită faptului că Ministerul Afacerilor Externe a comunicat oficial în anul 2005 că „intenționează să obțină de la televiziunea japoneză drepturile de difuzare a filmului „Dor” pentru ca acesta să fie vizionat și de către publicul românesc”.

Având în vedere valoarea istorică, umană și culturală a acestei producții cinematografice și a cărții „Promisiunea din țărmul înghețat” care a oglindit același subiect, precum și interesul legitim al publicului românesc de a cunoaște această poveste emoționantă în care un cetățean român ocupă un rol central, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Dacă Ministerul Afacerilor Externe, iar mai nou și Institutul Cultural Român de la Tokio, au întreprins sau intenționează să întreprindă demersuri oficiale pe lângă partea japoneză, respectiv pe lângă televiziunea națională din Japonia, în vederea obținerii drepturilor de difuzare a filmului „Dor” în România;

2. Care este stadiul actual al eventualelor discuții sau negocieri purtate în acest sens;

3. Dacă MAE are în vedere implicarea misiunii diplomatice a României la Tokio sau a altor instituții publice românești în facilitarea accesului publicului român la această producție cinematografică;

4. Dacă există perspective concrete ca filmul „Dor” să fie difuzat pe posturi publice de televiziune din România sau prezentat în cadrul unor evenimente culturale oficiale româno-japoneze.

5. Dacă ICR Tokio are sau nu în vedere traducerea din limba niponă în limba română și publicarea în editura sa din București a volumului „Promisiunea din țărmul înghețat” de Toshio Watanabe.

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Posibilitatea editării în limba română a romanului „Promisiunea din țărmul înghețat” de Toshio Watanabe, operă care îl are ca erou central pe românul Anatolie Arhip appeared first on AUR.

                   Ministerul Finanțelor, domnului ministru, Alexandru NAZARE 

                   Ministerul Justiției, domnului ministru, Radu MARINESCU 

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Situația efectivelor de câini-polițiști și câini detectori utilizați în combaterea traficului de droguri, armament și muniții, a contrabandei, introducerii telefoanelor și obiectelor interzise în penitenciare, precum și eficiența operațională a acestora în punctele vamale și unitățile de detenție din România.

Domnule viceprim-ministru,

Domnilor miniștri,

România s-a confruntat în ultimii ani cu o creștere alarmantă a traficului de droguri, a contrabandei cu țigarete, a transporturilor ilicite de numerar, precum și a introducerii de substanțe interzise și telefoane mobile în penitenciare. În același timp, presa națională a relatat în mod repetat despre utilizarea câinilor special antrenați pentru depistarea drogurilor, țigaretelor, armelor, munițiilor, banilor proveniți din contrabandă ori a altor bunuri interzise, atât în aeroporturi și puncte de frontieră, cât și în penitenciare.

Ministerul Afacerilor Interne a anunțat recent desfășurarea unor acțiuni de amploare în aeroporturi, cu utilizarea câinilor specializați în depistarea drogurilor, iar Autoritatea Vamală Română și structurile antifraudă au prezentat în trecut rezultate ale câinilor detectori utilizați în combaterea contrabandei cu țigarete și droguri. Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a comunicat că folosește câini special dresați pentru prevenirea și depistarea traficului de droguri în unitățile de detenție. Presa a relatat inclusiv despre existența unor câini specializați în detectarea banilor proveniți din contrabandă sau ascunși ilegal în mijloace de transport.

În situația în care România reprezintă frontiera externă a Uniunii Europene, a NATO și a spațiului Schengen, iar fluxurile de mărfuri și persoane dinspre spațiul ex-sovietic și Balcani au crescut semnificativ în ultimii ani, consider că este necesară o evaluare completă și transparentă a capacității operative reale a statului român în domeniul utilizării câinilor detectori.

Ținând cont de intensificarea traficului de droguri sintetice, a transporturilor ilegale de numerar și a contrabandei cu produse accizabile, precum și provocările generate de războiul din Ucraina și de extinderea rutelor de trafic prin regiunea Mării Negre sau dinspre Balcani, consider necesară clarificarea nivelului de cooperare al autorităților române cu structurile similare din Republica Moldova, Ucraina și Serbia în domeniul antrenării și utilizării câinilor detectori.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați în termenul prescris de lege:

1. Care este numărul total de câini detectori/câini-polițiști aflați în prezent în dotarea: a) structurilor din subordinea/coordonarea Ministerului Afacerilor Interne; b) Autorității Vamale Române și structurilor ANAF; c) Administrației Naționale a Penitenciarelor.

2. Vă rog să prezentați, defalcat pe fiecare dintre ultimii 5 ani, numărul total de câini detectori existenți anual în: a) Poliția Română; b) Poliția de Frontieră Română; c) Jandarmeria Română; d) Autoritatea Vamală Română; c) Administrația Națională a Penitenciarelor.

3. Care sunt categoriile de specializare existente pentru câinii detectori utilizați de statul român. Vă rog să precizați distinct numărul câinilor antrenați pentru: a) depistarea drogurilor; b) detectarea armelor și munițiilor; c) detectarea explozivilor; d) detectarea numerarului și valorilor provenite din contrabandă; e) detectarea țigaretelor și produselor accizabile; f) detectarea telefoanelor mobile și a altor dispozitive interzise în penitenciare; j) alte categorii de specializare.

4. Care sunt centrele de instruire și dresaj existente în România pentru câinii detectori utilizați de instituțiile menționate. Vă rog să precizați: a) denumirea și localizarea fiecărui centru; b) instituția în subordinea căreia funcționează; c) capacitatea anuală de instruire; d) numărul instructorilor și al personalului auxiliar; e) costurile anuale de funcționare și întreținere pentru fiecare centru.

5. Vă rog să comunicați, defalcat pentru fiecare punct vamal existent în România (rutier, feroviar, aeroportuar, maritim, fluvial, poștal sau vamă internă): a) numărul de câini detectori existenți; b) tipul de specializare al acestora; c) numărul conductorilor/însoțitorilor canini; d) programul de funcționare și disponibilitatea permanentă ori temporară a echipelor canine.

6. Vă rog să comunicați, defalcat pentru fiecare penitenciar din România: a) numărul de câini detectori utilizați; b) tipul de specializare al acestora; c) numărul personalului responsabil de îngrijire și utilizare; d) costurile anuale de întreținere.

7. Care au fost, pentru fiecare dintre ultimii 5 ani, rezultatele operative obținute prin utilizarea câinilor detectori. Vă rog să prezentați distinct și defalcat pe fiecare punct vamal și pe fiecare penitenciar: a) numărul de depistări de droguri; b) cantitățile confiscate; c) numărul de depistări de numerar nedeclarat; d) numărul de depistări de țigarete și produse accizabile; e) numărul de arme și muniții depistate; f) numărul telefoanelor mobile și al altor obiecte interzise descoperite în penitenciare; j) numărul dosarelor penale rezultate.

8. Care sunt costurile totale suportate anual de statul român pentru: a) achiziția câinilor; b) dresaj și instruire; c) hrană și întreținere; d) servicii veterinare; e) dotări și echipamente; f) salarizarea personalului conductor.

9. Ce măsuri au fost luate în ultimii 5 ani pentru creșterea efectivelor canine specializate în detectarea noilor droguri sintetice și a substanțelor psihoactive/psihotrope. 

10. Dacă există puncte vamale sau penitenciare în care nu există permanent câini detectori specializați. Dacă da, vă rog să le enumerați și să precizați motivele.

11. Care este gradul de ocupare a posturilor de conductori canini și specialiști în domeniul chinologic în instituțiile menționate.

12. Ce programe de cooperare, instruire comună sau schimb de experiență există între autoritățile române și instituțiile similare din Republica Moldova, Ucraina și Serbia privind: a) dresajul câinilor detectori; b) detectarea drogurilor sintetice; c) combaterea contrabandei; d) detectarea armamentului și munițiilor; e) schimbul de bune practici și participarea la exerciții comune.

13. Dacă au existat finanțări europene sau programe internaționale prin care România a achiziționat sau instruit câini detectori. Dacă da, vă rog să precizați: a) valoarea finanțărilor; b) programele utilizate; c) instituțiile beneficiare; d) rezultatele concrete obținute.

14. Dacă există în prezent o strategie națională integrată privind dezvoltarea capacităților canine de detecție pentru combaterea criminalității transfrontaliere, a traficului de droguri și a introducerii de obiecte interzise în penitenciare. Dacă da, vă rog să transmiteți principalele obiective și indicatorii de performanță ai acesteia.

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Situația efectivelor de câini-polițiști și câini detectori utilizați în combaterea traficului de droguri, armament și muniții, a contrabandei, introducerii telefoanelor și obiectelor interzise în penitenciare, precum și eficiența operațională a acestora în punctele vamale și unitățile de detenție din România appeared first on AUR.

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Practica abuzivă a numirilor prin împuternicire la conducerea Inspectoratelor Județene de Poliție și vulnerabilizarea gravă a Poliției Române.

 Domnule viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne,

În ultimii ani, în spațiul public au apărut numeroase informații alarmante privind transformarea procedurii de numire prin împuternicire într-un mecanism permanent de control administrativ și politic asupra structurilor de conducere ale Poliției Române. Investigațiile jurnalistice recente, inclusiv cele realizate de Recorder, precum și pozițiile sindicatelor și asociațiilor profesionale din sistem, indică existența unui fenomen sistemic de deprofesionalizare instituțională, care afectează grav funcționarea uneia dintre instituțiile fundamentale ale statului român.

Potrivit informațiilor publice, sute de funcții de conducere din cadrul Poliției Române sunt ocupate prin împuternicire, inclusiv funcții de inspectori-șefi ai inspectoratelor județene și poziții importante din structurile centrale ale IGPR. Practica, prevăzută inițial de Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului ca măsură excepțională și temporară, a devenit în multe cazuri o regulă administrativă, ocolind concursurile și evaluarea profesională reală.

Conform legislației în vigoare, împuternicirea poate fi dispusă pentru maximum șase luni și poate fi prelungită încă șase luni, perioadă în care autoritatea are obligația organizării concursului pentru ocuparea definitivă a postului. Cu toate acestea, presa și organizațiile profesionale au semnalat cazuri în care funcții-cheie au fost ocupate ani la rând prin împuterniciri succesive sau prin diverse artificii administrative.

Fenomenul a cunoscut o expansiune fără precedent în perioada exercitării mandatului de ministru al Afacerilor Interne de către Carmen Dan și a continuat în mandatele miniștrilor Ion Marcel Vela și Lucian Bode, fără ca Ministerul Afacerilor Interne să fi reușit să restabilească normalitatea instituțională.

Un exemplu revoltător semnalat în presa națională este cazul lui Călin Ionuț Rolnic, care, la doar 27 de ani și având o experiență de numai opt zile în poliție, a fost numit prin împuternicire adjunct al șefului IPJ Sălaj, deși, în condițiile unui concurs normal, nu ar fi putut participa din cauza lipsei de vechime și experiență profesională.

Mai multe materiale jurnalistice și declarații ale liderilor sindicali din poliție indică faptul că au existat presiuni politice exercitate de reprezentanți ai unor partide pentru numirea unor șefi de inspectorate județene pe criterii de obediență și apartenență politică, ceea ce afectează grav independența operațională a Poliției Române și încrederea cetățenilor în instituție.

Totodată, sindicatele din poliție au acuzat conducerea IGPR că ar fi manipulat statisticile privind numărul real al funcțiilor ocupate prin împuternicire și că situația este mult mai gravă decât cea prezentată oficial.

Exprim părerea că în acest context nu poate fi ignorată legătura dintre slăbirea profesionalismului instituțional și eșecurile dramatice ale Poliției Române în gestionarea unor cazuri grave care au șocat opinia publică și au evidențiat deficiențe majore de comandă, coordonare și asumare a responsabilității operative.

Având în vedere cele prezentate mai sus și ținând cont de gravitatea aspectelor semnalate, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Care este, la data prezentei, numărul exact al funcțiilor de conducere din cadrul Poliției Române ocupate prin împuternicire și care este ponderea acestora din totalul funcțiilor de conducere existente.

2. Câte funcții de inspectori-șefi și adjuncți ai inspectoratelor județene de poliție sunt ocupate în prezent prin împuternicire.

3. Care sunt inspectoratele județene și structurile centrale ale IGPR unde funcțiile de conducere sunt ocupate prin împuternicire de mai mult de 12 luni.

4. Ce măsuri concrete ați dispus pentru organizarea concursurilor de ocupare definitivă a funcțiilor vacante de conducere.

5. Dacă dumneavoastră ca vicepremier și ministru de resort considerați că actualul sistem al împuternicirilor respectă principiile meritocrației și profesionalismului într-o instituție fundamentală a statului.

6. Dacă, în ultimii cinci ani, a existat vreo analiză internă privind impactul numirilor prin împuternicire asupra performanței operative a Poliției Române.

7. Dacă au fost identificate situații în care persoane numite prin împuternicire nu îndeplineau condițiile minime de experiență sau pregătire profesională prevăzute pentru funcțiile respective.

8. Dacă au existat sesizări sau verificări privind intervenții ori presiuni politice în procesul de desemnare prin împuternicire a șefilor de inspectorate sau a altor structuri de conducere.

9. Care este poziția oficială a Ministerului Afacerilor Interne față de acuzațiile formulate de sindicatele polițiștilor și de investigațiile jurnalistice potrivit cărora împuternicirile au devenit un instrument de control politic asupra Poliției Române.

10. Dacă intenționați sau nu să inițiați modificarea cadrului legislativ și normativ pentru limitarea drastică a utilizării împuternicirilor și pentru garantarea ocupării funcțiilor de conducere exclusiv prin concurs transparent și competitiv. Vă rog să argumentați în cazul oricărei poziții (pozitivă sau negativă).

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Practica abuzivă a numirilor prin împuternicire la conducerea Inspectoratelor Județene de Poliție și vulnerabilizarea gravă a Poliției Române appeared first on AUR.

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Poziționarea Ambasadei României în Republica Macedonia de Nord în contradicție cu legislația română și cu politica oficială a statului român privind românitatea balcanică și aromânii/macedoromânii.

 Doamnă ministru,

Pe pagina oficială de internet a Ambasadei României în Republica Macedonia de Nord, la rubrica „Actualitatea Ambasadei”, figurează o știre intitulată „Ziua Națională a Aromânilor din Republica Macedonia”, în care se afirmă, între altele, că:

„Ambasadorul României în Republica Macedonia a participat la ceremonia festivă organizată de liderii minorității înrudite din țara de reședință cu ocazia aniversării Zilei Naționale a Aromânilor, sărbătoare oficială marcată anual la data de 23 mai (…)”.

În respectiva postare oficială se vorbește despre existența unei pretinse „Zile Naționale a Aromânilor”, cu accent pe o identitate politico-națională distinctă a aromânilor față de poporul român, fiind evocată ziua de 23 mai ca reper identitar separat.

Considerăm că această poziționare oficială a unei misiuni diplomatice a statului român este profund problematică și contravine atât legislației române în vigoare, cât și pozițiilor constante ale Academiei Române, ale Ministerului Afacerilor Externe și ale statului român privind identitatea aromânilor/macedoromânilor.

Potrivit Legii nr. 156/2021, ziua de 10 mai este consacrată oficial drept Ziua Românității Balcanice. Actul normativ stabilește explicit că această zi poate fi marcată inclusiv de către reprezentanțele României în străinătate, prin manifestări dedicate românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni și istroromâni.

Marcarea zilei de 10 mai are o fundamentare istorică limpede: la 9 mai 1905, sultanul Abdul Hamid al II-lea a semnat Iradeaua Imperială prin care comunitățile românești din Imperiul Otoman erau recunoscute oficial, iar actul a fost făcut public la 10 mai 1905, chiar în Ziua Națională a Regatului României, ca rezultat al unor energice demersuri diplomatice ale statului român.

De altfel, documentele istorice și literatura de specialitate arată fără echivoc că această dată – 10 mai – a fost sărbătorită constant de românitatea balcanică între 1905 și 1948. Numeroase publicații și mărturii istorice confirmă acest lucru, inclusiv medalia comemorativă realizată în 1906 pentru acordarea drepturilor românilor din Macedonia, revista „Lumina” din Bitolia, Almanahul „Frățilia” și alte surse documentare.

În mod firesc, după adoptarea Legii nr. 156/2021, aceasta reprezintă singurul reper oficial al statului român privind celebrarea românității balcanice.

Mai mult decât atât, Academia Română a reafirmat în repetate rânduri că aromânii reprezintă una dintre cele patru ramuri istorice ale poporului român și că aromâna este un dialect istoric al limbii române, nu o limbă distinctă. În Comunicatul Academiei Române din 25 iulie 2018 privind identitatea și unitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și sudul Dunării se arată explicit că: „Poporul român are patru ramuri istorice – dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni – vorbitori ai dialectelor limbii române”.

Totodată, Academia Română avertiza asupra existenței unor acțiuni politice care urmăresc:

„declararea aromânilor ca minoritate națională în România, ca popor armân, distinct de poporul român”. De asemenea, încă din anul 2005, Academia Română arăta că tentativele de separare a aromânilor de poporul român reprezintă: „o diversiune, izvorâtă din interese mercantile ale unor cercuri din țară și din străinătate”.

În egală măsură, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni stabilește explicit că aromânii, armânii, macedoromânii, meglenoromânii, istroromânii și celelalte denumiri similare aparțin filonului lingvistic și cultural românesc și sunt considerați români de pretutindeni.

În acest context, apreciem că este extrem de grav faptul că o reprezentanță diplomatică a statului român:

1. utilizează sintagma „Ziua Națională a Aromânilor”, deși nu există recunoscută oficial o „națiune aromână” distinctă;
2. promovează indirect o teză identitară separaționistă;
3. ignoră cadrul legislativ intern instituit prin Legea nr. 156/2021;
4. legitimează o dată – 23 mai – promovată în ultimele decenii de grupări care contestă explicit caracterul românesc al aromânilor și statutul României de stat înrudit pentru românitatea balcanică.

În plus, din imaginile care ilustrează respectiva știre rezultă că acestea ar proveni din anul 2014, însă pe pagina oficială a ambasadei nu se precizează nici data publicării știrii și nici anul desfășurării evenimentului. Dacă informația este într-adevăr din anul 2014, rezultă că pagina oficială a ambasadei nu a mai fost actualizată corespunzător de peste un deceniu, ceea ce ridică probleme suplimentare privind comunicarea instituțională a misiunii diplomatice.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați punctual:

1. Care este poziția oficială actuală a Ministerului Afacerilor Externe privind utilizarea sintagmei „Ziua Națională a Aromânilor” de către Ambasada României în Republica Macedonia de Nord.
2. Dacă Ministerul Afacerilor Externe consideră că ar exista o „națiune aromână” distinctă de națiunea română.
3. Cum explică MAE publicarea pe pagina oficială a ambasadei a unei știri care pare să contravină prevederilor Legii nr. 156/2021 privind Ziua Românității Balcanice.
4. Când a fost publicată concret respectiva știre pe site-ul ambasadei și în ce an a avut loc evenimentul la care aceasta face referire.
5. Dacă știrea și imaginile aferente datează din anul 2014, de ce compartimentul „Actualitatea Ambasadei” nu a fost actualizat corespunzător în ultimii ani.
6. Dacă Ambasada României la Skopje, după intrarea în vigoare a Legii nr. 156/2021, marcat  sau nu Ziua Românității Balcanice la data oficială de 10 mai. În caz afirmativ, vă rugăm să transmiteți detalii privind manifestările organizate în fiecare an al perioadei.
7. Dacă există sau nu instrucțiuni sau linii directoare ale MAE privind raportarea reprezentanțelor diplomatice ale României din statele balcanice la problematica aromânilor/macedoromânilor și la utilizarea terminologiei oficiale conforme cu legislația și pozițiile Academiei Române.
8. Dacă MAE consideră că promovarea publică, de către instituții ale statului român, a conceptului unei pretinse identități naționale aromâne distincte poate afecta statutul României de stat înrudit pentru comunitățile istorice românești din Balcani.
9. Ce măsuri intenționează să adopte MAE pentru a evita repetarea unor asemenea situații în activitatea reprezentanțelor diplomatice ale României din aria balcanică.

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Poziționarea Ambasadei României în Republica Macedonia de Nord în contradicție cu legislația română și cu politica oficială a statului român privind românitatea balcanică și aromânii/macedoromânii appeared first on AUR.

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Obiectul întrebării: Situația gravă a celor doi copii români ai familiei Samson, separați de părinți de autoritățile suedeze, și demersurile diplomatice ale statului român.

Doamnă ministru,

Vă aduc în atenție cazul extrem de grav al familiei Samson, cetățeni români stabiliți în Regatul Suediei, ai căror doi copii minori, Sara și Tiana Samson, au fost separați de familie și menținuți în custodia serviciilor sociale suedeze în data de 2 decembrie 2022.

Potrivit informațiilor prezentate în spațiul public și confirmate de numeroase materiale de presă, cele două fete, în vârstă de 10 și 11 ani la momentul preluării lor de către autoritățile suedeze, au fost ridicate direct de la școală de către serviciile sociale suedeze, în urma unor acuzații formulate de una dintre minore pe fondul unor conflicte familiale specifice vârstei. Ulterior, atât sora mai mică, cât și chiar fata care formulase acuzațiile au afirmat că părinții nu le-au agresat și că declarațiile inițiale au fost exagerate sau neadevărate.

Conform informațiilor publice, ancheta penală desfășurată de Poliția suedeză a fost închisă fără a se constata existența unor abuzuri sau violențe exercitate de părinți asupra copiilor. Cu toate acestea, autoritățile sociale suedeze au continuat să mențină custodia asupra celor două fete, separându-le atât de părinți, cât și una de cealaltă, și limitând drastic contactul familial.

În mod deosebit de îngrijorător este faptul că, potrivit relatărilor publice și declarațiilor unor parlamentari români implicați în monitorizarea cazului, justificările invocate ulterior de autoritățile suedeze ar fi căpătat o dimensiune ideologică și religioasă, fiind puse sub semnul întrebării convingerile creștine ale părinților și valorile morale promovate în familie. Au fost semnalate inclusiv întrebări adresate părinților privind atitudinea lor față de anumite teme sensibile de ordin moral și identitar, aspecte care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea libertății religioase și a dreptului părinților de a-și educa propriii copii conform propriilor convingeri.

Totodată, presa a relatat că una dintre fete ar fi avut mai multe tentative de suicid, iar starea sa psihică s-ar fi deteriorat grav în perioada separării de familie. În plus, au fost prezentate informații potrivit cărora autoritățile sociale suedeze ar fi decis suspendarea inclusiv a contactelor video dintre copii și părinți și ar fi notificat familia asupra intenției de schimbare a identității celor două minore, măsură percepută de familie și de numeroși observatori drept un pas către separarea definitivă de părinți și eventuală adopție.

Potrivit informațiilor publice, cele două fete și-ar fi exprimat în repetate rânduri dorința de a reveni în familia lor și de a se întoarce alături de părinți și frați.

Având în vedere gravitatea excepțională a acestei situații, impactul uman și emoțional asupra unor cetățeni români minori, precum și obligația constituțională și morală a statului român de a-și proteja cetățenii aflați în dificultate în străinătate, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Ce demersuri diplomatice și consulare concrete a întreprins până în prezent Ministerul Afacerilor Externe în cazul familiei Samson.

2. Care este stadiul actual al dialogului instituțional dintre autoritățile române și cele suedeze cu privire la situația celor două minore.

3. Dacă statul român a solicitat sau nu oficial repatrierea celor doi copii, având în vedere faptul că aceștia dețin exclusiv cetățenia română.

4. Dacă au existat contacte directe între reprezentanții Ambasadei României în Suedia și cele două minore. Dacă da, care au fost concluziile rezultate în urma acestor întrevederi.

5. Ce măsuri concrete au fost întreprinse pentru verificarea respectării drepturilor fundamentale ale copiilor, inclusiv dreptul la viață de familie, la identitate și la protecția sănătății psihice.

6. Dacă Ministerul Afacerilor Externe consideră compatibile cu normele europene și internaționale privind drepturile omului măsurile de suspendare a contactului familial și intenția anunțată de schimbare a identității minorelor.

7. Dacă România a sesizat sau nu Comisia Europeană sau alte organisme internaționale competente cu privire la acest caz. Dacă da, când anume, în ce formă și cu ce rezultate.

8. Dacă România intenționează sau nu să organizeze o misiune oficială parlamentară și/sau guvernamentală în Regatul Suediei pentru monitorizarea directă a situației și facilitarea reunificării familiale.

9. Ce măsuri are în vedere Ministerul Afacerilor Externe pentru a preveni apariția unor cazuri similare care afectează familii românești din diaspora.

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Situația gravă a celor doi copii români ai familiei Samson, separați de părinți de autoritățile suedeze, și demersurile diplomatice ale statului român appeared first on AUR.

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Proiectele înaintate României de către Autoritatea de Coordonare Națională a Republicii Moldova, în temeiul art. 7 al Acordului de asistență financiară nerambursabilă din 11 februarie 2022.

Doamnă ministru,

Relația României cu Republica Moldova reprezintă una dintre cele mai importante direcții ale politicii noastre externe, fundamentată pe solidaritate, identitate culturală comună și pe obiectivul strategic de integrare deplină a Chișinăului în spațiul european și euroatlantic. În acest sens, România a cultivat consecvent un parteneriat privilegiat cu Republica Moldova, materializat prin numeroase programe de sprijin tehnic și financiar.

Un reper central al acestei cooperări îl constituie Acordul privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro, semnat la Chișinău la 11 februarie 2022, ratificat de Parlamentul României în aprilie 2022 și promulgat la 5 mai 2022. Acordul acoperă o perioadă de 7 ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă 3 ani, și este conceput pentru a contribui la modernizarea durabilă a Republicii Moldova, la creșterea rezilienței instituționale și la convergența sa accelerată cu România, parte integrantă a Uniunii Europene.

Acest Acord continuă eforturile începute prin precedentul program de asistență nerambursabilă de 100 milioane euro din 2010, ale cărui rezultate – deși semnificative în privința modernizării a peste 1.000 de grădinițe și școli, precum și în dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău – au fost limitate de neutilizarea unei părți consistente (aproximativ 2/3) din suma disponibilă, situație datorată în mod principal deficiențelor de absorbție existente la Chișinău.

Acordul din 2022 prevede sprijin pe o gamă largă de domenii strategice, de la energie și transporturi până la mediu, educație, sănătate, mass-media, cultură, cercetare, IMM-uri, competitivitate și reformă administrativă. Articolul 7 stabilește în mod explicit mecanismul prin care Autoritatea de Coordonare Națională a Republicii Moldova trebuie să transmită părții române proiectele concrete de investiții pentru care se solicită finanțare.

Având în vedere că, de la intrarea în vigoare a Acordului (5 mai 2022) și până în prezent, au trecut mai bine de patru ani, considerăm necesară o clarificare privind stadiul proiectelor transmise României de către partea moldoveană, precum și privind gradul de operativitate instituțională a mecanismelor de cooperare.

Ținând seama de experiența precedentă, când Acordul din 2010 a fost valorificat doar într-o treime din valoarea sa, iar proiecte strategice cum ar fi cel al Teatrului Dramatic B. P. Hașdeu din Cahul este sabotat de mai bine de un deceniu de către Chișinău, este cu atât mai important ca autoritățile române să monitorizeze atent procesul de selecție, transmitere și evaluare a proiectelor, pentru a evita repetarea situațiilor de blocaj sau neutilizare a fondurilor.

În consecință, vă rugăm respectuos să ne comunicați:

1. Dacă Autoritatea de Coordonare Națională din Republica Moldova a transmis sau nu părții române proiecte concrete de investiții pentru care se solicită finanțare, în conformitate cu art. 7 al Acordului din 11 februarie 2022.

2. În cazul unui răspuns afirmativ, vă rugăm să ne puneți la dispoziție:

1. lista proiectelor înaintate, defalcată pe domeniile prevăzute în Acord;
2. sumele solicitate pentru fiecare proiect și contribuția Chișinăului, în expresie bănească, la fiecare proiect;
3. stadiul evaluării acestora la nivelul părții române (acceptate, în analiză, respinse, retrimise pentru completări etc.).

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Proiectele înaintate României de către Autoritatea de Coordonare Națională a Republicii Moldova, în temeiul art. 7 al Acordului de asistență financiară nerambursabilă din 11 februarie 2022 appeared first on AUR.

                  Domnului Radu-Dinel MIRUȚĂ, viceprim-ministru, ministru al Apărării Naționale 

                  Domnului Attila-Zoltán CSEKE, ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației 

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Situația parcelei gropilor comune ale victimelor civile ale bombardamentelor din 4 aprilie 1944 din Cimitirul Calvin – Giulești, municipiul București.

Domnule prim-ministru,  

Domnilor miniștri, 

La 4 aprilie 1944, Bucureștiul a fost supus unui bombardament aerian devastator al aviației anglo-americane. În doar câteva zeci de minute, cartiere întregi au fost distruse, iar bilanțul uman a fost dramatic: aproximativ 3 000 de morți și peste 2 500 de răniți, majoritatea civili: femei, copii, bătrâni, muncitori și refugiați. Printre victime s-au aflat și numeroși români refugiați din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, surprinși de bombardament în zona Gării de Nord.

O parte importantă dintre victimele acestui bombardament sunt înhumate în gropi comune în Cimitirul Calvin din cartierul Giulești, loc cunoscut astăzi drept „Cimitirul 4 Aprilie”. Cu toate acestea, parcela respectivă nu este amenajată ca un loc memorial corespunzător importanței istorice a tragediei: marcarea este minimală, nu există o prezentare istorică adecvată și nici o infrastructură memorială care să permită cinstirea publică a victimelor.

Această situație contrastează cu practicile existente în numeroase state europene, unde victimele civile ale bombardamentelor din cel de-al Doilea Război Mondial sunt comemorate prin monumente dedicate și ceremonii oficiale. În schimb, în capitala României, memoria victimelor bombardamentelor din 4 aprilie 1944 rămâne insuficient valorizată.

Având în vedere responsabilitățile instituționale ale autorităților publice în protejarea locurilor de memorie ale războiului, vă rog respectuos să îmi comunicați, fiecare în partea sa de competență:

1. Dacă parcela gropilor comune din Cimitirul Calvin – Giulești este recunoscută oficial drept loc de înhumare colectivă al victimelor civile ale războiului și dacă se are în vedere acordarea unui statut memorial adecvat.

2. Dacă Ministerul Apărării Naționale, prin Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, a realizat sau intenționează să realizeze inventarierea și amenajarea memorială a acestui loc.

3. Dacă există, la nivelul Guvernului României, al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației sau la nivelul Primăriei generale a municipiului București, un proiect concret pentru reamenajarea parcelei și ridicarea unui monument sau a unor însemne comemorative dedicate victimelor bombardamentelor din 4 aprilie 1944.

4. Dacă Guvernul României are în vedere instituirea unei comemorări oficiale anuale a victimelor acestor bombardamente, cel puțin la nivelul municipiului București.

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Situația parcelei gropilor comune ale victimelor civile ale bombardamentelor din 4 aprilie 1944 din Cimitirul Calvin – Giulești, municipiul București appeared first on AUR.

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Acțiunile Guvernului României după condamnarea statului român în litigiul privind achiziția vaccinurilor anti-COVID-19 de la compania Pfizer.

 Domnule prim-ministru, 

În spațiul public au apărut informații potrivit cărora statul român ar fi fost condamnat de o instanță din Belgia la plata unei sume de 666 milioane de euro către compania Pfizer, în legătură cu contractele de achiziție a vaccinurilor anti-COVID-19 încheiate în perioada pandemiei.

Acest litigiu ridică serioase semne de întrebare privind modul în care au fost negociate și asumate aceste contracte, atât din perspectiva transparenței, cât și a oportunității deciziilor luate. În dezbaterea publică s-a arătat că România ar fi contractat aproximativ 120 de milioane de doze de vaccin, depășind semnificativ necesarul estimat, o parte importantă dintre acestea fiind ulterior donate, revândute sau rămânând neutilizate.

De asemenea, s-a discutat despre caracterul confidențial al contractelor încheiate în cadrul mecanismului de achiziție centralizată al Uniunii Europene, precum și despre lipsa accesului public la clauzele esențiale ale acestora.

În acest context, obligația de plată stabilită în sarcina României ridică problema protejării intereselor financiare ale statului și a eventualelor responsabilități juridice sau politice pentru modul în care au fost negociate și executate aceste contracte.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Care este situația exactă a litigiului dintre statul român și compania Pfizer soluționat de instanța din Belgia și ce obligații financiare rezultă pentru România.

2. Ce măsuri juridice intenționează să adopte Guvernul României în urma acestei hotărâri (căi de atac, renegocierea obligațiilor sau alte demersuri pentru protejarea intereselor statului).

3. Dacă Guvernul are în vedere publicarea integrală sau parțială a contractului de achiziție a vaccinurilor, în vederea asigurării transparenței utilizării fondurilor publice.

4. Ce analize juridice sunt în curs privind eventuale motive de nulitate, anulare sau inopozabilitate ale contractului și dacă sunt avute în vedere acțiuni împotriva persoanelor sau instituțiilor responsabile pentru deciziile care au generat prejudicii bugetului de stat.

5. Care este situația actuală a stocurilor de vaccin rămase neutilizate și care este impactul bugetar total estimat al întregii operațiuni.

Orice alte informații relevante cu privire la acest subiect sunt binevenite.

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Acțiunile Guvernului României după condamnarea statului român în litigiul privind achiziția vaccinurilor anti-COVID-19 de la compania Pfizer. appeared first on AUR.

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Numărul de primării din România care funcționează prin intermediul subvențiilor, situația pentru perioada 2020-2025.

Domnule ministru, 

Este un fapt de notorietate că reforma administrativă a României este întârziată, în condițiile în care foarte multe primării nu se pot susține din resurse proprii și funcționează datorită subvențiilor de la bugetul central de stat.   

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ne-a comunicat recent că nu deține date centralizate privind numărul de primării din România care funcționează prin intermediul subvențiilor și având în vedere că Ministerul Finanțelor administrează platforma Forexebug care este utilizată de instituțiile publice din România pentru raportarea electronică a situațiilor financiare aferente contabilității patrimoniale și bugetare, ne-a recomandat să solicităm punctul de vedere al Ministerului pe care aveți onoarea a-l conduce.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog respectuos să-mi comunicați:

1. Câte din comunele din România și care anume nu au avut, în perioada 2020-2025, venituri proprii pentru a plăti salariile propriilor angajați, defalcat pentru fiecare județ și pentru fiecare an al perioadei.

2. Lista primăriilor din România care au consemnat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central al statului în același interval de timp și defalcat pe județe și fiecare an al perioadei 2020-2025.

Orice alte informații relevante referitoare la acest subiect vor fi binevenite. 

Voi fi recunoscător dacă veți prezenta informațiile solicitate sub formă de tabel. 

The post Alexandru Bordian – Întrebare – Numărul de primării din România care funcționează prin intermediul subvențiilor, situația pentru perioada 2020-2025 appeared first on AUR.

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Stadiul de soluționare a chestiunii Casei Iorga (Institutul Român) din Saranda, Albania, și a terenului aferent.

Doamnă ministru,

Tribunalului Județului Saranda din Albania a pronunțat, la 9 iulie 2007, o sentință definitivă și irevocabilă prin care s-a recunoscut dreptul de proprietate al statului român  asupra cădirii fostului Institut Român (Casa Iorga) din Saranda.

Din păcate, această sentință nu este pusă în aplicare până astăzi.

Într-un răspuns prezentat de ministrul Afacerilor Externe în Parlament, la 10 octombrie 2023, s-a transmis că „procesul de recuperare a terenului și clădirii Casa Iorga din Saranda va fi realizat într-un orizont de timp previzibil”, întrucât acest proces intrase într-o fază de „finalizare a retrocedării imobilului Casa Iorga din Saranda și a terenului aferent către Statul Român, conform verdictului final al instanței albaneze din 9 iulie 2007”, iar astfel „în baza legii, și Casa Iorga va trebui trecută în registrele de cadastru, conform hotărârii judecătorești amintite”. 

În același răspuns din 10 octombrie 2023, ministrul Afacerilor Externe a făcut trimitere expresă la faptul că „în Republica Albania sunt în curs de adoptare și punere în aplicare noile prevederi ale Legii Cadastrului, care va impune înregistrarea corectă a tuturor proprietăților din Republica Albania, în funcție de titlurile de proprietate definitive și deciziile judecătorești”.

Informațiile alarmante primite recent din Albania confirmă că autoritățile albaneze au aprobat construcția, în imediata apropiere a Casei Iorga, a unui hotel cu 22 de etaje, cu posibilitatea ieșirii, peste terenul aferent Casei Iorga, către Golful Corfu. În cazul implementării unui asemenea proiect de construcție, distrugerea Casei Iorga pare a deveni inevitabilă.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Dacă, din februarie 2022 și până în prezent, autoritățile albaneze au adoptat și pus în aplicare un act normativ de expropriere a cetățeanului albanez care a devenit în 1992 posesor al Casei Iorga de la Saranda. 

2. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la punctul precedent al întrebării parlamentare, vă rugăm să precizați denumirea actului normativ, numărul lui și data emiterii, precum și să ne prezentați o copie a acestui act normativ.

3. Dacă statul român a intrat în posesia Casei Iorga de la Saranda și a terenului aferent, conform sentinței definitive a Tribunalului Județului Saranda din 9 iulie 2007, și dacă au fost sau nu emise titluri de proprietate pentru clădirea Institutului Român din Saranda și, respectiv, pentru teren aferent acesteia. 

4. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la punctul precedent al întrebării parlamentare, vă rugăm să ne comunicați dacă imobilul Institutului Român din Saranda (Casa Iorga) și terenul aferent au fost trecute sau nu în registrele de cadastru din Albania ca proprietăți ale statului român, conform sentinței definitive a Tribunalului Județului Saranda din 9 iulie 2007.

5. Dacă, potrivit legislației albaneze, Casa Iorga are sau nu statut de monument istoric sau de arhitectură și dacă este clasat ca atare. Dacă da, vă rog să detaliați.

6. Despre ce proiect de construcție a unui mare complex hotelier în imediata apropiere a Casei Iorga este vorba la Saranda și ce riscuri prezintă acesta pentru Casa Iorga.

The post Alexandru Bordian – Întrebare – Stadiul de soluționare a chestiunii Casei Iorga (Institutul Român) din Saranda, Albania, și a terenului aferent. appeared first on AUR.