Domnule Ministru,

În data de 16 octombrie 1941, după două luni de lupte grele împotriva trupelor sovietice, armata română ocupa, cu eforturi și cu pierderi considerabile, Odessa. În cadrul acestor confruntări, peste 18.000 de soldați și-au pierdut viața, fiind înhumați în zonele aflate în imediata apropiere a câmpului de luptă. Astfel, în regiunea Odessei au fost organizate mai multe cimitire de campanie. Cimitire importante au fost amenajate în comuna Kurgan (fostă Văcărjani), din regiunea Odessa, Ucraina, unde un număr
important de soldați români au fost uciși, ca urmare a pierderilor grele suferite de Divizia
de Grăniceri, aflată sub conducerea generalului Gheorghe Potopeanu.
În apropierea șoselei care leagă Odessa de Tiraspol, la marginea sudică a localității Kurgan, autoriățile militare române au amenajat, în perioada septembrienoiembrie 1941, cinci cimitire de campanie în care au fost înhumați peste 1.100 de eroi ai trupelor române, majoritatea dintre aceștia provenind din regimentele 1,2,5 de grăniceri. Cimitirele se întind pe o suprafață de peste șapte hectare. Însă, în urma
ruperii frontului german la Stalingrad și a ofensivei Armatei Roșii către România, cimitirele românești au fost distruse de către sovietici.
În anul 2009, în zona fostelor cimitire de campanie românești, în comuna Kurgan, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor s-a îngrijit de realizarea unui monument dedicat memoriei eroilor militari căzuți în luptele desfășurate în acele zone. Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a organizat și o evidență a eroilor militari români, evidență accesibilă publicului – ce poate fi consultată online.

Cu siguranță, aceste evenimente prezintă o relevanță deosebită în cadrul moștenirii istorice a poporului român. Rezistența și luptele crunte ale armatei române, viețile pierdute și sacrificiul militarilor români impun evocarea jertfei lor cu cinste și cu deplină recunoștință. Este imperios necesar ca Statul Român să intervină de urgență pentru a amenaja în localitatea Kurgan un cimitir dedicat eroilor români căzuți la datorie.
Având în vedere cele expuse mai sus:

1. Ce măsuri veți întreprinde pentru a găsi resursele financiare și umane necesare realizării acestui obiectiv?

The post Mihail Albișteanu și Cristian Ivănuță – întrebare către MApN – Necesitatea amenajării unui cimitir al eroilor români în localitatea Kurgan, regiunea Odessa, Ucraina appeared first on AUR.

Doamnă Ministru,

Săptămâna trecută s-au desfășurat simulările pentru examenul de Bacalaureat. Începând din acest an, evaluarea se va dăsfășura prin intermediul unei platforme digitale, lucrările fiind repartizate și corectate de către două cadre didactice. Acestea susțin că volumul mare de muncă din această perioadă le va conduce la epuizare psihică și fizică.

În primul rând cadrele didactice au fost nevoite să corecteze un număr mult mai mare de lucrări decât s-a prevăzut inițial ; unele cadre didactice au fost nevoite să corecteze chiar un număr dublu de lucrări, nefiind înștiințate din timp de posibilitatea apariției unor astfel de probleme. Acestea nu sunt plătite pentru munca suplimentară desfășurată, deși au fost nevoite să-și sacrifice timpul liber pentru corectarea lucrărilor.

În acest timp, cadrele didactice trebuie să-și îndeplinească și atribuțiile privind predarea, evaluarea la clasă și stabilirea unei evidențe privind rezultatele obținute de elevi la simulări.

Unele cadre didactice susțin că a circulat informația conform căreia profesorii care nu se vor implica în activitatea de evaluare în cadrul simulărilor, nu vor putea participa la evaluarea în cadrul examenului de Bacalaureat, evaluare care este remunerată.

Având în vedere cele expuse mai sus:

1.Ce măsuri veți întreprinde pentru evitarea apariției unor astfel de probleme în viitor?

The post Cristian Ivănuță și Mihail Albișteau – întrebare către Ministerul Educației – Probleme în ceea ce privește activitatea de corectare a simulărilor pentru examenul de Bacalaureat appeared first on AUR.

Doamnă Ministru,

Ca urmare a închiderii în luna ianuarie 2023 a Centrului „Sfântul Andrei” din Iași, 60 de copii orfani și cu dizabilități cazați în acest centru au fost mutați, pentru a fi îngrijiți, în 8 apartamente situate la marginea municipiului Iași. Acești copii trăiesc în condiții necorespunzătoare nevoilor lor ; copilașii nu dispun de un spațiu în care să se joace, să facă mișcare, nu au parte de o supraveghere corespunzătoare, iar consilierea psihologică se efectuează o dată la câteva săptămâni. Un număr mare dintre aceștia nu au mai ieșit din apartament de peste un an de zile.

Această situație subzistă din ianuarie 2023; acum, în martie 2024, copiii se află tot în aceste apartamente. Acești copii nu au un spațiu în aer liber în care să se joace, cei deplasabili sunt scoși la plimbare printre mașini, prin praful și zgomotul generat de traficul intens din zonă.

Centrul „Sfântul Andrei” din Iași a fost închis pentru renovare, urmând ca acesta să funcționeze ca centru de zi, unde copiii vor fi aduși doar la tratament sau terapie, deci nu vor mai putea fi cazați în permanență. Astfel, copiii vor rămâne captivi în aceste apartamente, înghesuiți, fără a putea vedea lumina soarelui și fără să beneficieze de un spațiu pentru joacă.

Situația este dramatică, unii dintre acești copii sunt grav bolnavi. Este urgentă necesitatea mutării lor într-un spațiu corespunzător.

Având în vedere cele expuse mai sus:
1.Ce măsuri veți întreprinde pentru a le asigura acestor copii cazarea într-un spațiu corespunzător?

The post Mihail Albișteanu și Cristian Ivănuță – întrebare către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse – Situația dramatică a copiilor mutați din Centrul „Sfântul Andrei” din Iași appeared first on AUR.

S-a spus despre România postdecembristă că nu a avut preşedinţi de calitate: unul a fost naţional-comunist, al doilea – neobolşevic, al treilea a fost învins de ”Securitate”, al patrulea era prea ”jucător”, iar următorul – preşedintele schior şi călător.

Dacă domnul preşedinte în funcţie s-ar ocupa doar cu blocarea circulaţiei la sfârşit de săptămână, în drumul către casă şi cu călătoriile extravagante şi costisitoare pentru statul român făcute prin tot felul de ţări exotice, încă nu ar fi aşa de mare paguba, dar, din păcate, domnia sa face şi alte… să le spunem ”greşeli”.

Astfel, miercuri, 7 februarie, preşedintele României, Klaus Iohannis, a luat cuvântul în plenul Parlamentului European, cerând ca Uniunea Europeană să renunţe la sistemul de vot care presupune unanimitate şi să treacă la un sistem de vot majoritar, ceea ce ar priva statele membre, inclusiv România, de dreptul de veto, înscris în tratatele actuale ale UE. Acest drept de veto este foarte important pentru statele mici şi mijlocii ale Uniunii Europene, pentru că le permite să nu fie afectate în mod decisiv de deciziile pe care statele mari le pot lua peste capetele lor, fără să le pese de interesele acestora. A renunţa la dreptul de veto pentru România mi se pare nimic altceva decât un act de trădare.

În plus, Coaliţia PNL-PSD a comasat alegerile locale şi europarlamentare şi doreşte ca alegerile prezidenţiale din 2024 să fie devansate cu trei luni (or, aceste decizii s-au luat, cel mai probabil, doar în urma unor directive primite de la Cotroceni), iar Klaus Iohannis a fost deja propus de Guvern pentru funcţia de Secretar General al NATO, imediat după ce Congresul PPE de la Bucureşti a desemnat-o, din nou, pe Ursula von der Leyen, drept candidat la şefia Comisiei Europene. Domnul preşedinte face, probabil, un troc – şefie contra şefie, dar NU are voie să amestece aici interesele României, care va rămâne fără dreptul de veto, dacă se adoptă sistemul de vot pe bază de unanimitate.

Cât priveşte devansarea alegerilor prezidenţiale pentru ca domnul preşedinte să poată candida la şefia NATO, nu ştiu să fi existat un asemenea dispreţ pentru poziţia supremă în statul român din partea unui preşedinte în funcţie, în cazul niciunuia dintre cei patru preşedinţi pe care România i-a avut înainte de 2014.

The post Mihail Albișteanu – declarație de presă – Preşedintele tranzacţionează interesele României în beneficiu personal appeared first on AUR.

Subiectul întrebării : Disfuncționalități în industria farmaceutică la nivel național

Domnule Ministru,

Producători cu o lungă activitate în industria farmaceutică sesizează o serie de disfuncționalități importante în legătură cu domeniul industriei farmaceutice :
Soluționarea cu dificultate a dosarelor APP;
Dificultăți însemnate și termene extrem de mari în ceea ce privește soluționarea dosarelor ce vizează exportul în statele UE prin MRP (Mutual Recognition Procedure);
Procedură îndelungată și dificilă de eliberare a Declarațiilor de Export și a Certificatelor (Certificate of Pharmaceutical Product) necesare pentru înregistrarea produselor farmaceutice românești în alte țări;
Absența instituțiilor acreditate în efectuarea studiilor clinice necesare pentru completarea dosarelor în cazul unor produse farmaceutice ce se încadrează în grupul „Dispozitive Medicale”;
Absența unui organism apt să certifice marcajul CE pentru dispozitive medicale ;
Absența unui departament de îndrumare în cadrul ANMDMR care să tranșeze problemele privind procesul de producție, deși legislația care tratează Reorganizarea ANMDMR prevede acest aspect ;
Necesitatea înființării unor puncte regionale cu personalitate juridică, cu putere de decizie, capabile să rezolve problemele producătorilor de medicamente din zonele respective ;
Necesitatea verificării, reanalizării și reconsiderării unor aspecte și condiții privind relația ANMDMR cu EMA;
Criterii și condiții extrem de dure prevăzute de legislația națională în ceea ce privește exportul produselor farmaceutice pe piața UE ;
Necesitatea simplificării și urgentării procedurii de examinare și de eliberare a Autorizațiilor de fabricație în cazul unităților deja certificate. Din cauza întârzierilor, contractele privind unele medicamente au fost reziliate, astfel încât a fost necesară reluarea procedurii de înregistrare a produsului ;
Dificultate exagerată și nejustificată în examinarea și eliberarea documentațiilor de către ANMDMR;
Absența preocupărilor la nivelul ANMDMR pentru realizarea unor obiective industriale pentru sinteza diferitelor substanțe API, în vederea limitării importurilor;
Aderarea cu ciudat de mare ușurință a ANMDMR la OSMR, organizație a cărei înființare și funcționare ridică foarte multe semne de întrebare;
Existența unor taxe pentru activitatea de supraveghere a serializării, desfășurată de OSMR ;
Aceste disfuncționalități nu fac decât să descurajeze și să îngreuneze în mod nejustificat activitatea de producție farmaceutică a firmelor românești.
Având în vedere cele expuse mai sus :
1.Ce măsuri veți întreprinde pentru a remedia deficiențele invocate de producătorii de produse farmaceutice ?

The post Cristian Ivănuță și Mihail Albișteanu – întrebare către Ministerul Sănătății – Disfuncționalități în industria farmaceutică la nivel național appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

Un procent extrem de mare din unitățile spitalicești de stat sunt într-o situație falimentară. CNAS decontează cu sume neînsemnate procedurile medicale ale căror costuri extrem de mari nu pot fi acoperite nici în proporții de 50%. Bolnavii sunt nevoiți să-și achiziționeze medicamentele de care au nevoie întrucât unitatea sanitară nu le deține datorită lipsei de fonduri. Finațarea spitalelor de stat este o problemă prezentă în permanență în sistemul medical românesc, însă, în ultimii ani, situația s-a înrăutățit datorită finanțărilor infime.
Activitatea medicală riscă să fie grav afectată sau chiar blocată din cauza datoriilor extrem de mari pe care unitățile medicale nu reușesc să le acopere.

Având în vedere cele expuse mai sus :

1. Ce măsuri veți întreprinde pentru majorarea finanțărilor către unitățile spitalicești de stat ?

The post Mihail Albișteanu și Cristian Ivănuță – întrebare către Ministerul Sănătății – Necesitatea majorării sumelor necesare funcționării spitalelor de stat appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAȚILOR

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023”, spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizul Consiliului Legislativ și  avizul Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

DEPUTAT  Albişteanu Mihail  ___________________

DEPUTAT Ivănuță Cristian-Daniel ________________

Expunere de motive

În vederea asigurării protecției beneficiarului sistemului de educație, facilitării accesului elevului și al părintelui/tutorelui/reprezentantului legal al antepreșcolarului/preșcolarului/elevului la serviciile oferite de unitățile de învățământ cu personalitate juridică, ținând cont de necesitatea menținerii personalității juridice în cazul unităților de învățământ din mediul rural care funcționează cu un număr de antepreșcolari/preșcolari/elevi sub limita prevăzută de articolul 16 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, propunem o serie de modificări menite să asigure păstrarea personalității juridice și, implicit, a tuturor avantajelor pe care aceasta le generează, în privința unităților de învățământ care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de articolul menționat.

Din păcate, în România, mai ales în mediul rural, abandonul școlar este din ce în ce mai frecvent, atingând cote alarmante în anumite regiuni ale țării. Printre cauzele acestui fenomen poate fi inclusă, fără îndoială, și distanța mare dintre unitatea de învățământ și localitatea de domiciliu a beneficiarului primar și secundar ai actului de educație. Chiar dacă, deși se pierde personalitatea juridică – în cazul micșorării numărului de elevi/preșcolari/antepreșcolari – unitatea de învățământ respectivă continuă să funcționeze, dar într-o altă formă, principalele servicii (secretariat, cabinetul medical, directorat) vor fi asigurate doar de către unitatea cu personalitate juridică sub controlul căreia funcționează prima. Aparent schimbările nu sunt majore și nu sunt de natură să producă inconveniente. Însă, în teren, situația este cu totul alta. Spre exemplu, frecvent, în zonele rurale, părinții întâmpină dificultăți în a se deplasa într-un alt sat al comunei pentru a obține o adeverință sau pentru a beneficia de alte servicii pe care doar unitatea cu personalitate juridică poate să le ofere. Deci, care este pericolul? Interesul pentru educație, și așa extrem de scăzut, se diminuează.  Problema numărului mic de elevi cu care se confruntă tot mai multe unități de învățământ din mediul rural este consecința directă a abandonului școlar, a interesului extrem de scăzut pe care populația îl manifestă în ceea ce privește actul de educație.

Trebuie să avem în vedere condițiile concrete, realitatea din teren și astfel, putem deduce că pragurile stabilite nu corespund realităților sociale.

Art. 16 alin.(1) din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023  prevede:

(1) Unitățile de învățământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează și funcționează, după caz, astfel:

a) cu minimum 300 de elevi;

b) cu minimum 300 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari;

c) cu minimum 140 de preșcolari și/sau antepreșcolari;

d) cu minimum 120 de antepreșcolari;

e) cu minimum 80 de elevi, în cazul unităților de învățământ liceal tehnologic care școlarizează exclusiv în sistem dual;

f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi și/sau preșcolari, în cazul unităților de învățământ special;

g) cu minimum 100 de elevi, în cazul unităților de învățământ postliceal.

De la prevederile art. 16 alin.(1) există câteva excepții, respectiv cele prevăzute de alineatele (2)-(5), (8) și(9) ale aceluiași articol.

Situația din teren se complică însă. Există foarte multe unități de învățământ care nu au personalitate juridică tocmai pentru că nu ating pragurile prevăzute de art. 16 alin.(1). Această situația creează, după cum am precizat deja, dezavantaje indiscutabile tuturor categoriilor de beneficiari ai actului educațional (inclusiv celui terțiar deoarece abandonul școlar afectează societatea în întregul ei). În ceea ce provește educația, suntem datori să asigurăm condiții adecvate pentru desfășurarea, dar și pentru facilitarea accesului la tot ceea ce presupune procesul educațional.

Schimbările preconizate vizează micșorarea numărului de elevi, preșcolari, antepreșcolari necesar pentru dobândirea/menținerea personalității juridice a unității de învățământ preuniversitar din mediul rural.  Avem în vedere un prag rezonabil, iar nu unul dificil de atins, așa cum este cel stabilit de legea în vigoare în situația actuală.

Întrucât aplicarea măsurilor preconizate prin propunerea legislativă are implicații asupra bugetului de stat, prin adresa de înaintare s-a solicitat Guvernului, în temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, să comunice punctul de vedere asupra acesteia precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De aceea, față de cele prezentate, supunem Parlamentului României, spre dezbatere și adoptare, prezenta propunere legislativă pentru modificarea art. 16 alin (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

DEPUTAT  Albişteanu Mihail  ___________________

DEPUTAT Ivănuță Cristian-Daniel ________________

LEGE pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023

Articol unic – La articolul 16 alineatul (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, literele a)-d) se modifică și vor avea următorul cuprins:

   ”a) cu minimum 300 de elevi în mediul urban și cu minimum 100 de elevi în mediul rural;

• cu minimum 300 elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari în mediul urban și cu minimum 100 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari în mediul rural;
• cu minimum 140 de preşcolari şi antepreşcolari în mediul urban și cu minimum 100 de preşcolari şi antepreşcolari în mediul rural;
•  cu minimum 120 de antepreșcolari în mediul urban și cu minimum 80 de antepreșcolari în mediul rural;”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea

prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

The post Cristian Ivănuță și Mihail Albișteanu – Lege pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată„Lege pentru modificarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive”, spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizul Consiliului Legislativ și  avizul Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

DEPUTAT  Albişteanu Mihail                     ____________________

DEPUTAT Ivănuță Cristian-Daniel            ____________________

Expunere de motive

Prezenta propunere legislativă vizează interdicția comercializării, deținerii și folosirii materiilor explozive, de orice fel, către și de către persoanele fizice care nu dețin autorizație de pirotehnist sau artificier. Folosirea articolelor pirotehnice de către persoane care nu sunt autorizate poate genera accidente, multe dintre acestea având consecințe ireversibile. Persoanele majore folosesc aceste materiale în condiții periculoase sau le permit minorilor să le folosească. Important de menționat este că minorii înșiși le pot procura de la diverși comercianți, ceea ce este absolut inadmisibil. În realitate, articolele pirotehnice sunt comercializate în locuri accesibile minorilor.

 Reacțiile și efectele provocate de către aceste articole au un potențial vătămător extrem de ridicat, atât în ceea ce privește persoana care le folosește, cât și persoanele care se află în apropiere.

          Și în acest an numărul cazurilor grave, fiind consecința directă a folosirii fără respectarea unor minime măsuri de siguranță, cu rea-credință, în scop de amuzament, a crescut considerabil. Fie că vorbim despre culpă, sau, mai grav, despre forma de vinovăție a intenției, folosirea articolelor pirotehnice de către persoane neautorizate reprezintă un real pericol pentru populație.

          O altă problemă majoră este cea privind vătămarea animalelor. Un număr mare de animale au fost mutilate sau chiar ucise prin folosirea acestor materiale.

          Dorim să tragem un semnal de alarmă, să stabilim interdicții clare și să întreprindem măsuri eficiente și vehemente în ceea ce privește folosirea, deținerea și comercializarea de către și către persoane neautorizate a materiilor explozive de orice fel.

Precizăm că prin adresa de înaintare s-a solicitat Guvernului, în temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, să comunice punctul de vedere asupra acestei propuneri legislative.

De aceea, față de cele prezentate, supunem Parlamentului României, spre dezbatere și adoptare, prezenta propunere legislativă pentru modificarea pentru modificarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive.

INIȚIATORI:

DEPUTAT  Albişteanu Mihail                     ___________________

DEPUTAT Ivănuță Cristian-Daniel            ___________________

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Articol unic – Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată în Monitorul Oficial al României, Parte I, nr.177 din 12 martie 2014, se modifică și se completează, după cum urmează:

1. La articolul 7, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

          ”Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoanele care au vârsta peste 15 ani şi care urmează cursuri de formare în învăţământul de specialitate pot avea la dispoziţie articole pirotehnice numai pe timpul instruirii.”

2. La articolul 32, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹), cu următorul cuprins:

          ”(1¹) Este interzisă vânzarea articolelor pirotehnice către persoane fizice sau juridice neautorizate.”

3. La articolul 37 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:

          ”b) comercializarea articolelor pirotehnice către persoane neautorizate;”

4. La articolul 37 alineatul (1), litera c) se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea

prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

The post Mihail Albișteanu și Cristian Ivănuță – Lege pentru modificarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive appeared first on AUR.

Doamnă Ministru,

Un monument simbol al stațiunii Costinești a fost demolat recent. Cunoscută sub denumirile de „Compoziția spațială” , „Ceasul Nerotitor” sau „Păsări”, construcția reprezintă, alături de nava Evangelia și de Obelisc, un simbol important al stațiunii Costinești. Structura a fost  realizată în anul 1972 de către artistul Eugen Pătraș, în cadrul Programului de artă monumentală, desfășurat între 1970-1972 la Costinești. 
Deși această construcție nu este înscrisă pe lista monumentelor istorice, ea reprezintă, totuși, un simbol, un element reprezentativ al zonei, apreciat de localnici și de turiști.
Acest gen de construcții sunt expuse distrugerii și degradării culpabile sau intenționate, mai ales că, până și în cazul monumentelor istorice, protecția asigurată este una minimală.
Având în vedere cele expuse mai sus :

1.Ce măsuri veți întreprinde pentru asigurarea protecției atât în cazul monumentelor istorice, cât și în cazul acestor construcții, care, deși nu sunt incluse în prima categorie, reprezintă atracții și simboluri importante ale zonei ?

The post Albișteanu Mihail și Ivănuță Cristian – întrebare către Ministerul Culturii – Demolarea sculpturii „Ceasul Nerotitor” din Costinești appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

Realizarea Autostrăzii A8 reprezintă, în continuare, un obiectiv greu de atins, întâmpinând numeroase impedimente. Există întârzieri în desfășurarea procedurilor necesare realizării secțiunilor Autostrăzii A8, ceea ce ar putea implica anumite probleme în privința finanțării execuției proiectului.

Spre exemplu, în cazul porțiunii Leghin – Târgu Neamț, proiectarea a fost întârziată cu aproximativ 4 luni, iar pentru Secțiunea 4 a autostrăzii, care cuprinde porțiunea Ungheni – Iași – Târgu Neamț, întârzierea înregistrată este de 21 de luni. Procedura de licitație pentru realizarea Secțiunii 5 a înregistrat o întârziere de 4 luni.

Având în vedere cele expuse mai sus :

1.Ce măsuri veți întreprinde pentru împiedicarea apariției unor noi întârzieri în viitor ?

The post Mihail Albișteanu și Cristian Ivănuță – întrebare către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Întârzieri în ceea ce privește realizarea procedurilor de construcție a Autostrăzii A8 appeared first on AUR.