Delegația a avut întâlniri cu membrii relevanți ai Fundației „Nicolae Iorga” din Saranda (Pano Bakalli, Franc Bakalli), cu reprezentanți ai aromânilor din Sqepur (Arben Tahanasi) și Girokastru (Gjirokastër), cu reprezentanți ai Asociației culturale „Aromânii din Albania”, filiala Corcea (Korçë) (Mirela Veriga, Vilma Koça) și filiala Elbasan (scriitorul Andon Kristo), cu preotul bisericii aromâne din Corcea (părintele Andrea Zhurka), iar la Moscopole cu preotul bisericii „Sfântul Nicolae” (părintele Toma), precum și cu autorități locale (Oltion Çaçi, primarul din Saranda), cadre didactice de limbă română/dialect aromân, reprezentanți ai presei de limbă română și cu ambasadorul României în Albania, Octavian Șerban.

Delegația senatorilor români a depus coroane de flori la bustului istoricului Nicolae Iorga din Saranda, fiind prezent și primarul Sarandei, și la bustul preotului Haralambie Balamace din Corcea, în prezența comunității aromâne din localitate.

În cadrul discuțiilor de la sediul Ambasadei României la Tirana, ambasadorul Octavian Șerban a dat asigurări că în câteva zile va fi recuperată „Casa Iorga” de la Saranda, proprietate a statului român.

În discuțiile avute la Saranda, Corcea și Elbasan, membrii comunității aromâne/românești au reclamat următoarele:

• Lipsa burselor identitare acordate de statul român pentru elevii și cadrele didactice care învață sau predau dialectul aromân/limba română. Fără aceste burse identitare – ca formă minimă de sprijin – învățământul în dialectul aromân riscă să rămână fără elevi și să dispară, iar cadrele didactice să își piardă interesul pentru activitatea de predare;
• Necesitatea înființării de grădinițe, clase și școli în care să se predea dialectul aromân și limba română literară. Se solicită susținerea financiară din partea Guvernului României și demersuri de negociere cu autoritățile albaneze competente, în vederea introducerii predării dialectului aromân și a limbii române literare în școlile publice din zonele locuite de aromâni;
• Acordarea cetățeniei române tuturor aromânilor din Albania care o solicită, comunitatea semnalând existența unor probleme serioase privind motivele invocate de autoritățile române în respingerea cererilor;
• Refuzul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de a acorda burse identitare elevilor școlilor aromâne din Selenița și Sqepur, fapt ce pune în pericol existența acestor școli;
• Susținerea financiară pentru Asociația culturală „Aromânii din Albania”, filiala Corcea, în vederea reconstrucției clădirii în care a funcționat școala „Papa Lambru Balamaci” și unde a fost înființat paraclisul bisericii aromâne „Sf. Sotir” (Schimbarea la Față);
• Finanțarea mass-mediei în dialectul aromân, prin înființarea unor posturi de radio și televiziune și prin susținerea emisiunilor în dialect difuzate de diverse posturi locale sau naționale din Albania;
• Sprijin financiar pentru construirea de biserici ortodoxe în localitățile cu comunități aromâne relevante, în care slujbele să fie oficiate în dialectul aromân;
• Intervenția agresivă a statului grec, care racolează membri ai comunității aromâne pentru a-i determina să se declare greci/vlaho-eleni, oferind cetățenie, drept de muncă și pensii de aproximativ 350 euro;
• Lipsa de cooperare semnalată de unii reprezentanți ai comunității în relația cu ambasadorul României la Tirana.

Vizita delegației a fost reflectată de televiziunea de stat din Albania și de radioul din Corcea.

Minoritatea aromână/română din Republica Albania este estimată, potrivit comunității, la 300.000–400.000 de persoane. Recensămintele oficiale au consemnat însă doar 8.266 de persoane (2011) și 2.459 de persoane (2023), cifre contestate atât de Comisia Europeană, cât și de comunitate.

”Obiectivul vizitei noastre a fost unul clar, de a ne interesa de soarta aromânilor de aici. Avem o comunitate mare de aromâni în Albania și ne bucură foarte mult că statul albanez a recunoscut-o și să aflăm că autoritățile au o relație bună cu aromânii. Vom face tot ce ține, legal, de noi pentru a instaura burse pentru copii încă de la grădiniță și școală, cât și pentru profesori, și, construcția de grădinițe și școli în satele în care populația estre preponderent armânească și au nevoie de învățământ, de cultură, de istorie pentru a nu-și pierde identitatea”, a declarat Cristina Dumitrescu, senator AUR.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „România are datoria să apere identitatea aromânilor din Albania și să răspundă urgent problemelor semnalate de comunitate” appeared first on AUR.

Evenimentul principal al manifestărilor l-a constituit Slujba de pomenire organizată în biserica aromânească de la Corcea și inaugurarea, în parcul Sotir din Corcea, în prezența unui numeros public aromân, a ambasadorului României în Albania și a viceprimarului orașului Corcea, a bustului preotului martir Haralambie (Papa Lambru) Balamace, erou al popoarelor român și albanez, ucis de către antarții greci în 1914.

În cuvântul său, senatorul Claudiu Târziu a subliniat următoarele: „Apreciem că Albania a făcut un pas foarte important pentru recunoașterea minorității aromâne autohtone înrudite cu România și sper să continue pe acest drum dacă dorește să se integreze în Uniunea Europeană. Ne așteptăm ca, în continuare, autoritățile albaneze să facă demersurile necesare astfel încât aromânii să aibă școlarizare în dialectul aromân, slujbe bisericești, emisiuni la radio și TV în dialectul aromân și reprezentare parlamentară proporțională cu numărul lor”.

„Suntem un neam mare care se întinde pe întreg continentul european și, indiferent cum vor să ne numească unii sau cum alegem să ne numim noi înșine: români, aromâni, vlahi, meglenoromâni, istroromâni, vlahi, caravlahi, face parte din același neam, un neam puternic, un neam mândru, iar aromânii sunt ramura noastră cea mai mândră și jertfitoare”, a mai afirmat președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României.

La inaugurarea bustului, senatorul Claudiu Târziu a adus aminte celor prezenți că „părintele Balamace a fost martirizat pentru că a luptat pentru limba, cultura și credința românilor din Balcani. A luptat nu cu arma în mână, ci cu arma cuvântului; de aceea, trebuie să ne plecăm dinaintea numelui și mormântului său, luându-l drept simbol de luptă națională pentru afirmarea identității noastre”. În finalul discursului său, acesta și-a exprimat speranța că instituțiile statului român își vor face datoria față de românii de pretutindeni, astfel încât aceștia să-și păstreze identitatea lor națională.

Ziua Românilor din Balcani a fost sărbătorită între anii 1905 – 1948 și reluată în comunitățile istorice românești de la Sud de Dunăre, cu trimitere la momentul intrării în vigoare a Decretului Imperial de recunoaștere a drepturilor culturale, administrative și bisericești ale românilor balcanici (aromâni și meglenoromâni).

În marja vizitei de la Corcea, delegația AUR a avut o întâlnire și cu primarul orașului Corcea, la sediul Primăriei.

În cadrul convorbirilor purtate, cele două părți au evidențiat relațiile de prietenie dintre Albania și România, precum și dorința Albaniei de integrare în Uniunea Europeană. Primarul din Corcea, Sotiraq Filo, a mulțumit delegației române pentru ajutorul pe care România l-a acordat Albaniei de-a lungul istoriei sale, subliniind că este mândru de comunitatea aromânească din oraș, cu care are o foarte bună colaborare.

Senatorul Claudiu Târziu a salutat recunoașterea de către Albania a minorității aromâne, mulțumind pentru buna conlucrare cu numeroasa comunitate aromână din oraș. Acesta și-a oferit sprijinul pentru crearea de noi înfrățiri între Corcea și orașe din România, invitându-l pe primarul Sotiraq Filo să efectueze o vizită în țara noastră.

The post CLAUDIU TÂRZIU: ALBANIA A FĂCUT UN PAS FOARTE IMPORTANT PENTRU RECUNOAȘTEREA MINORITĂȚII AROMÂNE appeared first on AUR.