Agricultura depinde în mare măsură de gazul natural, principala materie primă pentru producerea îngrășămintelor chimice. În momentul în care prețul gazului crește sau piața devine instabilă, costurile de producție explodează, iar fermierii sunt puși în fața unor cheltuieli pe care mulți nu le mai pot susține.

Situația este cu atât mai absurdă cu cât România are resurse importante de gaz, dar nu mai produce aproape nimic pentru propria agricultură. Combinatul Azomureș, care timp de decenii a fost unul dintre pilonii industriei chimice din România, se confruntă astăzi cu incertitudine și concedieri, exact într-un moment în care producția internă ar trebui consolidată.

În loc să reconstruiască industria și să asigure stabilitate pentru agricultură, guvernele din ultimii 35 de ani au vândut fabrici, au închis combinate și au lăsat România dependentă de importuri. Rezultatul îl vedem astăzi: orice criză internațională se transformă imediat într-o problemă pentru fermierii români și pentru securitatea alimentară a țării.

Mai grav este că acolo unde încă există producție în România, statul nu face nimic pentru a o sprijini. Mă refer inclusiv la sectorul inputurilor ecologice pentru agricultură, unde legislația – inclusiv Ordonanța 53/2025 – vorbește despre necesitatea creșterii producției interne. În loc să transforme aceste prevederi într-o politică reală de sprijin pentru producătorii români, guvernul rămâne blocat în declarații, în timp ce agricultura continuă să depindă de importuri.

Dacă statul nu intervine rapid cu măsuri concrete și cu o strategie pentru producția internă, România riscă să aibă unul dintre cei mai slabi ani agricoli din ultimul deceniu. Fermierii români nu cer privilegii, ci predictibilitate și sprijin real. Dacă nu înțelegem asta la timp, vom ajunge din nou în situația absurdă în care o țară cu resurse agricole uriașe depinde de alții chiar și pentru lucrurile de bază”, a declarat Bogdan Velcescu, deputat AUR.

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „România are gaz, dar nu mai produce îngrășăminte pentru propria agricultură” appeared first on AUR.

Propunerea legislativă urmărește exceptarea de la impozitare a unor construcții precum serele, solarele, răsadnițele, ciupercăriile, silozurile pentru furaje, precum și construcțiile destinate depozitării și conservării cerealelor.

Inițiatorii susțin că modificările aduse sunt necesare întrucât construcțiile respective nu pot fi asimilate celor care deservesc activități comerciale sau industriale. Mai mult decât atât, aceste clădiri reprezintă o infrastructură cu rol strict operațional și fără valoare economică independentă de activitatea agricolă.

În actualul context economic, impunerea impozitului reprezintă o povară fiscală injustă suplimentară pentru sectorul agricol. Fermierii și micii producători se confruntă cu dificultăți privind investițiile, piața de desfacere, susținerea producției și viabilitatea exploatațiilor agricole.

„Eliminarea impozitării contribuie la crearea unui cadru predictibil care încurajează modernizarea și menținerea acestor facilități, aspect esențial pentru garantarea securității alimentare și pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii”, se arată în textul inițiativei legislative.

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal va permite astfel alinierea regimului fiscal la realitățile sectorului agricol, dar va reprezenta și o protecție pentru producători care susțin domeniul agroalimentar național.

The post AUR va depune o propunere legislativă pentru exceptarea construcțiilor destinate producției agricole primare de la plata impozitului pe clădiri appeared first on AUR.

„Minciuna stă la masă cu PSD și cu pajii săi de la USR și PNL. După ce se laudă de ani buni că are programe pentru a crește suprafața irigată și pentru a compensa lipsa de apă din unele regiuni ale țării, iată și rezultatul: guvernul se laudă că România are 8,4 milioane de hectare de teren arabil şi o infrastructură de irigaţii construită pe 3,1 milioane de hectare. Dacă ar fi adevărat, am fi printre campionii Europei.

Realitatea, este, ca de obicei, alta decât minciunile oficiale ale PSD-ului care a păstorit agricultura în 8 din ultimii 10 ani: doar 16% din suprafața raportată ca fiind irigabilă este, de fapt, irigată. Adică doar vreo 500.000 ha . Ca de obicei și aici suntem printre codași în UE”, a declarat liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu.

Sursa: https://www.zf.ro/companii/romania-are-una-dintre-cele-mai-mari-infrastructuri-de-irigatii-din-22956342

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Minciuna stă la masă cu PSD și cu pajii săi de la USR și PNL” appeared first on AUR.

„Anul 2024, după mulți ani de coaliție PSD-PNL-UDMR și după nenumărate programe de „dezvoltare” a agriculturii și industriei alimentare:

– România (a șasea cea mai mare țară europeană) este pe locul 15 în UE la producția de lapte de băut, în urma unor țări care nu prea se pot lăuda cu geografia noastră, precum Ungaria, Portugalia și Suedia;
– România (a șasea cea mai mare țară europeană) este pe locul 11 în UE la producția de iaurt;
– România (a șasea cea mai mare țară europeană) este pe locul 15 în UE la producția de unt, depășită fiind chiar și de micuța Lituanie;
– România (a șasea cea mai mare țară europeană) este pe locul 14 în UE la producția de brânză.

Suntem însă, campioni europeni la producția de porumb și pe locul 5 la producția de grâu.

Iată unde duce lipsa de înțelegere a unor fenomene economice simple: numai țările bananiere vând porumb și grâu ca atare, țările care au succes cresc vaci (și alte animale) cu cerealele acelea, vacile dau lapte, din care oamenii deștepți fac iaurt, brânză și unt.

Probabil psd-iștii de la cârma agriculturii nu au înțeles nici măcar faptul simplu că oamenii nu mănâncă boabe de porumb, ci lapte, iaurt, unt și brânză!

La anul pe vremea asta o să avem valori în scădere la toate aceste produse, spun procesatorii. Nicio surpriză: avem producție în scădere de 20 de ani.

Dar e bine: hypermarket-urile sunt fericite că pot importa de la mii de kilometri toate aceste produse, consilierul Burnete îi zâmbește șăgalnic președintelui Dan, iar Bolojan își șterge muncitorește sudoarea de pe cap, obosit de cifre și de reforme”, a declarat liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „PSD-iștii de la cârma agriculturii nu înțeleg că oamenii nu mănâncă boabe de porumb” appeared first on AUR.

„Fondurile alocate agriculturii nu vor depăși 300 de miliarde de euro. În aceste condiții, pentru fermierii români, mai ales pentru micile întreprinderi și gospodării, supraviețuirea va fi imposibilă. Se pregătește un val uriaș de insolvențe, iar consecințele vor fi catastrofale pentru producția agricolă și agroalimentară”, a avertizat Gheorghe Piperea.

Acesta a explicat că România nu va primi direct bani, ci doar o porțiune dintr-un „borcan” european, condiționată de acceptarea unor obsesii birocratice de la Bruxelles: „climate change”, „producție sustenabilă”, „tranziție climatică”. „Aceste obsesii, care au falimentat deja industria, sunt gata să falimenteze și agricultura”, a adăugat Piperea.

„În loc să apere interesele fermierilor români și să lupte pentru subvenții egale cu cele ale Vestului, guvernanții noștri preferă să se supună fără replică. Rezultatul? O agricultură împinsă spre faliment, sate depopulate și dependență alimentară de importuri”, a conchis eurodeputatul AUR.

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR): „Se pregătește un val uriaș de insolvențe în agricultură, iar România va fi împinsă spre faliment agricol” appeared first on AUR.

„Planul Simion pentru agricultură prevede implementarea lanțului scurt, pentru ca hipermarketurile să fie obligate în primul și în primul rând să se alimenteze, să facă loc pe rafturi acestor producători locali din țara noastră, dând astfel de lucru românilor și lăsând banii în țară”, a spus George Simion, într-un videoclip postat pe Facebook.

Liderul AUR a stat de vorbă cu proprietarul unei ferme de păsări , care nu își poate vinde marfa în marile magazine.

„Avem piață de desfacere în diverse magazine, în 2-3 județe din jur. Nu am reușit să intrăm în hipermarketuri. Suntem prea mici, nici nu ne-au răspuns la ofertă. Eu aș vrea să fie chestia asta, cum e în Grecia și în alte țări, cel mai apropiat fermier aprovizionează zona lui”, a spus fermierul.

Acesta crește și porci bazna, o rasă românească, dezvoltată pe teritoriul Transilvaniei.

„Rasa asta, dacă acum 15 ani mergeam prin sate să găsesc ultimele exemplare, am găsit locuri izolate, sate uitate de lume, i-am adus, i-am adunat și înmulțit”, a spus fermierul, care susține că afacerea locală a fost distrusă de pesta porcină.

„Nu mai avem voie să ucidem mistreții, urșii, noi trebuie să ucidem activitatea economică a românilor, să nu mai producem nimic, să mâncăm carne de porc din Ungaria, Polonia, Germania. Porcii altora sunt mai buni decât porcii noștri, crescuți în aer liber în România”, a conchis George Simion.

România, cu un potențial agricol imens, a ajuns să depindă de importurile de produse alimentare, pierzându-și capacitatea de a se autosusține. Planul Simion pentru agricultură vizează o reformă profundă care urmărește refacerea sectorului zootehnic și dezvoltarea capacităților locale de prelucrare, astfel încât produsele românești să ajungă direct pe masa consumatorilor, fără a mai trece prin lanțuri de importuri costisitoare.

Planul începe prin susținerea fermelor zootehnice și oferirea de finanțare accesibilă pentru dezvoltarea acestora. Printr-un sistem de subvenții direcționate și credite garantate de stat, fermierii români vor avea resursele necesare pentru a crește producția de carne, lapte și alte produse animaliere, reducând astfel importurile și sprijinind independența alimentară a României.

Pentru a reduce dependența de importuri și a stimula producția internă, Planul Simion prevede creșterea valorii subvențiilor în domeniile agricole unde importurile sunt ridicate, dar unde România are potențialul de a produce local. Astfel, culturile și sectoarele agricole precum legumicultura, fructele și produsele lactate, unde cererea este mare și există posibilități de dezvoltare locală, vor beneficia de sprijin financiar suplimentar. Creșterea acestor subvenții va încuraja fermierii români să investească în aceste culturi și va stimula apariția unor lanțuri de aprovizionare locale, contribuind la stabilitatea alimentară a țării și la reducerea costurilor pentru consumatori. Această abordare strategică, susținută de Partidul AUR, va permite României să-și folosească eficient resursele și să devină mai competitivă în domenii esențiale pentru consumul intern.

The post George Simion: “Ajut crescătorii de animale, nu îi oblig să își omoare sursa de venit. Planul Simion pentru Agricultură” appeared first on AUR.

Înainte de a ne lăsa impresionați de promisiunile sale de viitor, să ne întoarcem în 1997, când Geoană, în calitatea sa de ambasador al României la Washington, a semnat un împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care a dus la distrugerea sectorului agricol românesc și a industriei alimentare.

Acest împrumut, aprobat prin Ordonanța de Guvern nr. 13/1997, a avut ca obiectiv aparent “ajustarea sectorului agricol”. Însă, detaliile acordului – în special prevederile din Anexa 3 – sunt de-a dreptul înfiorătoare. În loc să sprijine agricultura, măsurile impuse au accelerat declinul acestui sector esențial pentru economia României. Geoană, omul care astăzi se visează președinte, a semnat practic începutul sfârșitului pentru agricultura românească.

Ce prevedeau condițiile împrumutului semnat de Geoană?

Printre măsurile devastatoare impuse României în cadrul acestui acord se numără:

1. Eliminarea subvențiilor pentru îngrășăminte și semințe, inclusiv reducerea subvențiilor pentru semințe cu cel puțin 25% în 1998. Aceasta a dus la scăderea producției agricole interne, forțând fermierii români să se descurce fără sprijinul statului, pe o piață tot mai competitivă.

2. Privatizarea sau lichidarea principalelor societăți agricole, precum Unisem și Semrom, lăsând agricultura românească fără infrastructura necesară dezvoltării și modernizării. De asemenea, au fost lichidate sau privatizate un număr uriaș de ferme și societăți agricole, în timp ce producția internă a fost limitată.

3. Restricții la importuri și reducerea tarifelor de import pentru produsele agricole – o măsură care a favorizat importurile, în detrimentul producției interne. A fost distrusă producția românească de alimente, deschizând calea importurilor masive, care, astăzi, acoperă 80% din necesarul de consum.

4. Reducerea rezervei naționale de grâu la un minim istoric. Într-o țară cu o tradiție agricolă de secole, rezerva națională a fost plafonată la 350 de mii de tone metrice, insuficientă pentru a asigura securitatea alimentară în caz de criză.

Implicațiile pe termen lung ale acestor măsuri

Consecințele devastatoare ale acestor politici sunt evidente astăzi, într-un moment în care România este vulnerabilă din punct de vedere al securității alimentare. Distrugerea sistemului de irigații, dispariția fermelor de stat și a fermelor de animale au lăsat România dependentă de importuri, în timp ce terenurile agricole sunt neutilizate sau exploatate ineficient.

Politicile impuse în acordul semnat de Geoană în 1997 sunt acum privite ca un atentat la siguranța națională. În contextul actual, când securitatea alimentară devine o preocupare majoră la nivel global, iar politicile Uniunii Europene, cum ar fi Green Deal-ul, ridică noi provocări, este clar că măsurile de distrugere a agriculturii românești, adoptate cu decenii în urmă, au fost o eroare fatală.

Mai mult, aceste măsuri nu au fost doar semnate, ci respectate cu o sfințenie nefirească de toate guvernele care au urmat, din teama de a nu rezilia acordul și de a nu rambursa împrumutul luat de Geoană și echipa sa. Împrumutul de 200 de milioane de dolari, pentru care România și-a sacrificat agricultura, a fost rambursat integral abia în 2017, la aproape două decenii de la semnare.

Cum poate Mircea Geoană să mai aspire la președinția României?

Având în vedere distrugerea pe care a semnat-o, este cinic ca Mircea Geoană să își prezinte candidatura la alegerile prezidențiale din 2024. În loc să își asume răspunderea pentru efectele pe termen lung ale politicilor sale, Geoană își continuă cariera politică, sperând să fie ales președinte. Aceasta, într-un moment în care România se confruntă cu riscuri majore la adresa securității alimentare și a stabilității economice.

Românii trebuie să își amintească de acele “grăunțe” pe care țara noastră le-a primit în 1997 și de prețul imens pe care l-am plătit pentru ele. Iar cei care astăzi susțin continuitatea acestui sistem trebuie să fie trași la răspundere pentru distrugerea țării.

Votul de anul acesta: o ultimă șansă pentru schimbare

În 2024, avem poate ultima șansă de a opri acest sistem corupt care, timp de 34 de ani, a distrus România. Mircea Geoană și ceilalți actori politici care au semnat distrugerea agriculturii românești trebuie să fie trași la răspundere. Având în vedere dezastrele naturale din județele Galați și Vaslui, unde sistemele de irigații și protecție împotriva catastrofelor au fost complet distruse, devine clar că acest sistem politic nu mai poate continua.

Nămolul din politică este la fel de periculos precum cel adus de inundații. A sosit timpul să curățăm România de cei care ne-au trădat și să construim o nouă direcție, bazată pe responsabilitate, transparență și dezvoltare”.

The post Av. Gheorghe Piperea (AUR): ”Tupeul nemărginit al lui Mircea Geoană, cel care a semnat distrugerea agriculturii românești” appeared first on AUR.

Planul Simion pentru Gospodăriile Țărănești a fost prezentat în comuna Mihăilești, județul Buzău, la Ferma Ivașcu. La eveniment au fost prezenți fermieri și producători din județul Buzău și din împrejurimi. Alături de George Simion au mai luat cuvântul președintele Cooperativei Agricole Unirea Gospodarilor, Dan Ivașcu, profesorul universitar Avram Fițiu și prim-vicepreședintele AUR, ing. Marius Lulea.

„Ne dorim în următorii 10 ani ca un milion de români să se întoarcă în mediul rural. Să se întoarcă înapoi din diaspora în țară, unde și-au lăsat casele părintești. Să se întoarcă din mediul urban unde sunt încorsetați, unde nu mai au soluții, către mediul rural”, a declarat acesta.

El a accentuat nevoia de a revitaliza gospodăriile țărănești și de a le integra în cooperative și asociații agricole, susținând că acestea ar trebui să aibă un statut special în legislația românească și să joace un rol strategic național pentru a asigura suveranitatea alimentară a țării.

„Ne dorim, chiar cu riscul să fim catalogați nostalgici, ceaușiști, ca gospodăriile țărănești și gospodarii români să se unească sub forma cooperativelor și asociațiilor agricole și ne dorim ca aceste cooperative să aibă un statut special în legislația românească, iar gospodăriile țărănești să aibă un rol strategic național pentru a asigura suveranitatea națională alimentară”, a spus liderul AUR.

George Simion a criticat „Legea Porcului”, care a interzis reproducția la nivel de gospodărie țărănească și la nivel de cooperativă.

„AUR, prin programul său de guvernare, va anula forma actuală a legii porcului și orice formă de legislație similară corespunzătoare în alte domenii”, a afirmat el, comparând situația din România cu cea din Ungaria, unde limitele sunt mult mai mari.

„E regretabil că am ajuns să limităm la 5 numărul de animale din gospodărie, atâta timp cât în țări vecine precum Ungaria, aceste limite sunt undeva la 100”.

Pentru a încuraja românii să se întoarcă la țară, măsurile din Planul Simion vor asigura un câștig mediu lunar de 2.000 de euro pentru cei care aleg să revină în mediul rural.

„Este realizabil acest lucru? În România de astăzi a lui Iohannis, nu. Pentru că în România de astăzi a lui Iohannis ni se spune că nu se poate. În programul pe care îl prezentăm noi avem nevoie de investiții ca produsele din gospodăria țărănească să ajungă în ateliere. În ateliere de prelucrat legume și fructe, în ateliere de prelucrat lapte, în ateliere de sacrificat păsări și animale, în ateliere de colectare și marcare ouă, în ateliere gastronomice”, a explicat liderul AUR, menționând că investițiile necesare se ridică la 300-400 de milioane de euro, ele fiind deja bugetate în Planul Național Strategic.

George Simion a abordat în cadrul discursului său și subiectul legat de reconfigurarea sistemului de subvenții agricole. Acesta a criticat modul în care subvențiile actuale sunt gestionate, arătând că AUR va acorda subvenții pe produs pentru a asigura corectitudine și eficiență.

„Viitoarea guvernare AUR va umbla la felul în care sunt acordate subvențiile agricole, pentru că în acest moment subvențiile agricole deservesc în mare parte niște șmecheri care nu fac agricultură și care pur și simplu aduc hârtii și nu produc nimic. O să regândim sistemul de subvenții pe produs, pe carnea pe care o produc, pe litrii de lapte pe care îi produc. Așa este cinstit, pentru că așa ne-au cerut oamenii”, a arătat președintele AUR.

Dan Ivașcu, președintele Cooperativei Agricole Unirea Gospodarilor, a declarat că demersurile sale și ale membrilor cooperativei au fost făcute către toate partidele politice din România, însă acestea „au venit, au văzut, au apreciat, au plecat și nu s-au mai întors”.

„Singurul politician care a venit și s-a întors și preia inițiativa noastră în planul politic este George Simion. Proiectul s-a născut în 2019, după ce am experimentat pe firma proprie. Sistemul se numește „Din gospodăria ta, în farfuria clientului” – e cel mai scurt lanț. Astăzi, în timp ce stăm de vorbă, dispar 400 de gospodării țărănești. În fiecare zi dispar 400 pentru că nu știm să luăm măsuri pentru salvarea patrimoniului. Importăm 70% din ce mâncăm. Cu un astfel de sistem dacă îl implementăm ducem importul sub 5%. Poporul român se poate hrăni cu mâncare sănătoasă, produsă în țară”, a subliniat acesta.

Profesorul Avram Fițiu a precizat că obiectivul de bază al Planului Simion este de a veni cu soluții pentru a stopa depopularea satului românesc și fenomenul de îmbătrânire.

„Este nevoie de o schimbare de paradigmă: gospodăria să își primească locul pe care îl merită. Gospodăria trebuie prin lege declarată obiectiv național, astfel încât în 2030 să mâncăm mâncare românească, să nu mai importăm. Avem două direcții: o renaștere din punct de vedere economic al satului românesc și renaștere din punct de vedere socio-cultural. Pentru prima trebuie să poți da acel răspuns pentru care au părăsit România – să aduci acasă fără două mii de euro net pe lună nu se întoarce nimeni din diaspora. Trebuie să ai mecanisme pentru acest obiectiv. (…) De la fermă la farfurie sau de la fermă la consumator este o strategie să ajungi la consumator fără intermediar. Este strategie europeană care vine ca o mănușă pentru satul românesc. (…) Nu se mai poate continua ca țăranul român să producă materie brută. Trebuie să procesăm tot ce iese dintr-o gospodărie țărănească”.

La rândul său, prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a punctat faptul că, în ultimii 34 de ani, din România au plecat peste 5 milioane de români, marea majoritate din satele românești.

„Au plecat pentru că acasă nu și-au mai putut asigura un trai, să își crească copiii. Cu părere de rău, astăzi, satul românesc a fost abandonat. Acești români ar trebui să lucreze aici. În loc să construim astăzi fabrici în fiecare localitate am ajuns să importăm. Românii nu mai sunt în stare să își facă nici propria pâine, o găsesc congelată la supermarket. Planul Simion despre asta este vorba, despre a produce aici pentru consumul intern. Să producem cereale și să le transformăm în pâine. Importăm carne de porc de un milion de euro. Acum se pare că nici oi nu mai avem voie să creștem. Ar fi trebuit în fiecare sat din România să fie sprijinit țăranul, să avem și ferme mici, ca fiecare român să poată trăi bine. În loc să exportăm cereale să le ducem în zootehnie, apoi fabrică, în așa fel încât să producem mezelurile necesare. Planul Simion asta înseamnă: să finanțăm câte o fabrică în fiecare comună din România. Guvernul s-a împrumutat în cinci ani cu 80 mld euro. Nu construiam doar o fabrică, am fi construit 10 fabrici în fiecare sat din România. Românii cu ce au rămas? Cu datoria. E absurd să exporți români și să imporți roșii. Trebuie să oprim toată această paradigmă, să îi convigem pe români că există o speranță”, a declarat Marius Lulea.

The post George Simion a prezentat Planul pentru Gospodăriile Țărănești: „Trebuie să asigurăm suveranitatea alimentară” | VIDEO&FOTO appeared first on AUR.

„România ar putea furniza hrană aproape întregii Europe! Dar, prin ordine de la Comisia Europeană, de la Bruxelles, agricultura noastră este distrusă.

PSD și PNL au susținut adoptarea în ultimii ani a unui amalgam de legi care favorizează fermele mari în detrimentul gospodăriilor agricole mici și, implicit, pe țăranii români. Fermierii români au parte de unele dintre cele mai mici subvenții din întreaga Uniune Europeană. În același timp, importurile necontrolate ale cerealelor din Ucraina bagă fermierii români în faliment.

Putem redeveni grânarul Europei, putem fi ”hambarul” ei, în care să se producă alimente sănătoase.

Vrem egalitate în subvenții, protecție împotriva importurilor, să oferim acces la finanțări, tehnologie și educație agricolă pentru modernizarea și eficientizarea agriculturii românești.

Agricultura românească este viitorul României și noi vom lupta pentru viitorul copiilor noștri!

Ce aveți de făcut pentru asta?
Pe 9 iunie, trebuie să votăm Alianța AUR!

Și nu doar pentru asta! Ci și pentru că mineritul din România dispare, la comanda UE și a birocraților globaliști! UE doreşte ca pretinsa energie verde, care nu e deloc verde, să înlocuiască sursele tradiționale, precum cărbunele.

Astfel, România e obligată de Ursula von der Leyen, prietena lui Iohannis și a ”coaliției” comasaților, să-și închidă termocentralele și minele.

În tot acest timp, state precum Germania natală a Ursulei sau Polonia redeschid minele de cărbuni. În contextul internațional în care fiecare țară îşi caută soluții pentru a-și asigura independența energetică, slugile de la PSD şi PNL supun România falimentului, distrugând sistemul energetic!

Virgil Popescu, ministrul trădător român care a întreprins aceste măsuri în România, înaintea tuturor, ajunge acum, drept recompensă, în Parlamentul European pe lista PSD şi PNL!

Doar în România actuala guvernare PSD și PNL își dorește să ne transforme din producători de energie în importatori.

Ce o să facă europarlamentarii AUR după alegerile din 9 iunie? Ne vom împotrivi acestor politici de vasalizare a României şi sărăcire a românilor!

Rămâne cum am stabilit! Pe 9 iunie votați candidații Alianței AUR!”, a spus Cristian Terheș.

The post Cristian Terheș (Alianța AUR): “Agricultura noastră este distrusă, pas cu pas, de către birocrații de la Bruxelles!” appeared first on AUR.

Programul „Ion Ionescu de la Brad” are două componente distincte. În primul rând, oferă un ajutor nerambursabil de până la 2.000.000 euro din cheltuielile eligibile pentru o serie de activități, în special pentru investiții. Acest sprijin financiar va fi acordat beneficiarului numai după realizarea completă a investiției, pe baza documentelor justificative.

În al doilea rând, programul oferă garanții în numele şi contul statului prin Fondul de Garantare a Creditului Rural –F.G.C.R IFN S.A și prin Fondul Român de Contragarantare de maximum 50% din valoarea creditului contractat de investitor, excluzând dobânzile şi comisioanele aferente, cu condiţia ca aceste credite să finanţeze exclusiv cheltuieli eligibile aferente proiectului, în cazul în care acesta apelează la finanţarea integrală sau parţială a acestor cheltuieli prin creditare.

Beneficiarii acestui program includ operatorii economici care activează în domeniile agriculturii, pescuitului, acvaculturii, sectorului alimentar și comerțului cu produse agricole, piscicole și produse alimentare.

Acest program vine într-un context în care sectorul agroalimentar și dezvoltarea rurală din România au înregistrat o serie de progrese datorită implementării unor programe de dezvoltare finanțate din surse europene și naționale. Cu toate acestea, mai există provocări semnificative care trebuie abordate pentru a exploata pe deplin potențialul socio-economic al mediului rural, în special în sectorul agroalimentar.

Programul “Ion Ionescu de la Brad” propus de AUR reprezintă un pas important în această direcție, cu scopul de a continua, dezvolta și îmbunătăți măsurile de sprijin pentru sectorul agroalimentar din România.

The post AUR propune un program agroalimentar ambițios „Ion Ionescu de la Brad” pentru sprijinirea dezvoltării agriculturii și sectorului alimentar appeared first on AUR.