În atenția: Domnului Vicepreședinte Bogdan Alexandru STICLOSU, 

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Obstrucționarea controlului parlamentar, afirmații instituționale contradictorii și riscul sistematic de prescripție a faptelor de integritate la nivelul conducerii instituțiilor de audit public; cererea de inventariere a lucrărilor ANI cu risc de prescripție și a măsurilor concrete luate pentru prevenirea acesteia

Stimate Domnule Vicepreședinte,

În aplicarea art. 111 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, a Regulamentului Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat, și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, formulez prezenta întrebare prin care vă solicit să îmi comunicați următoarele lămuriri:

I. Contextul interpelării

Prezenta se fundamentează pe analiza corespondenței oficiale desfășurate între Agenția Națională de Integritate, Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER) și Parlamentul României în perioada 22 august 2024 – 27 februarie 2026, pe cazul Camerei de Conturi Vrancea și pe cazurile conexe (Bîrsășteanu Florică, Bobe Ioan, Surăianu N. Nelu Năstase, Mușat Marian). Corespondența documentează o serie de contradicții instituționale grave care ridică probleme privind modul în care ANI își exercită atribuțiile de evaluare a integrității și privind respectarea rolului constituțional al Parlamentului de control asupra autorităților administrative autonome.

Semnalez, în mod prealabil, că subsemnatul cunoaște situația din două perspective instituționale complementare: în calitate de Vicepreședinte SNAPER, semnatar al sesizării adresate ANI la 22 august 2024 privind conducerea Camerei de Conturi Vrancea, și în calitate de deputat, autor al interpelărilor parlamentare formulate începând cu martie 2025 pe aceleași situații. Această dublă perspectivă permite constatarea că ANI a tratat cele două tipuri de solicitări în moduri procedural diferite, deși vizau obiectiv aceeași realitate de fapt și aceleași persoane.

Prezenta întrebare este depusă simultan cu o Întrebare parlamentară distinctă referitoare la cazul domnului Sorin Mihai Grindeanu (răspunsul ANI nr. 3064/G/II/17.02.2026). Cele două documente formează un ansamblu probator coerent.

a) Prin adresa nr. 14037/22.10.2024, semnată de Agenția Națională de Integritate ca răspuns la sesizarea SNAPER din 22.08.2024, ANI a recunoscut în scris existența unei situații de incompatibilitate privind funcțiile de director și director adjunct ale Camerei de Conturi Vrancea. Citez textual din pagina 4, punctul 1, al răspunsului ANI:

„Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente, opinăm că exercitarea funcției de director și director adjunct al Camerei de Conturi Vrancea și exercitarea în mod direct sau prin persoane interpuse de activități de comerț este de natură să genereze o situație de incompatibilitate, potrivit art. 22 lit. c) din Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi.”

Imediat după această recunoaștere, în același document, ANI a refuzat însă declanșarea procedurii de evaluare, invocând lipsa numelor expres ale persoanelor vizate. Între aceste două poziții ale ANI există o contradicție logică fundamentală: dacă Agenția a recunoscut existența unei situații de incompatibilitate privind directorul și directorul adjunct al unei structuri teritoriale precise, atunci Agenția cunoștea în mod necesar identitatea acestor persoane – identitate care este publică, afișată pe site-ul oficial al Curții de Conturi a României, verificabilă instant. O autoritate administrativă care recunoaște existența unei situații de incompatibilitate nu poate, simultan, să se prevaleze de necunoașterea persoanelor vizate de acea incompatibilitate – cele două afirmații nu pot fi adevărate în același timp.

b) În răspunsurile transmise ulterior Camerei Deputaților (nr. 17476/04.12.2025, nr. 722/27.02.2026 și nr. 1173/27.02.2026), ANI a susținut repetat că sesizarea SNAPER din 22.08.2024 „nu indica numele persoanelor reclamate”. Această afirmație este contrazisă de conținutul real al sesizării: aceasta identifică direct „Camera de Conturi Vrancea” și funcțiile de „director și director adjunct”, face trimitere expresă la comunicatul public SNAPER din 01.07.2024 care conține numele complete, și invocă Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor de interes public – cadru normativ care permite deducerea identității din context tocmai pentru protejarea avertizorului. Mai mult, ANI a răspuns sesizării și a formulat recunoașterea incompatibilității în același document; dacă sesizarea ar fi fost insuficientă prin lipsa numelor, cum s-a putut produce recunoașterea juridică a incompatibilității?

c) Între recunoașterea scrisă a incompatibilității (22.10.2024) și deschiderea efectivă a lucrărilor de evaluare pe Surăianu N. Nelu Năstase și Mușat Marian (15.04.2025, conform comunicării oficiale ANI prin adresa nr. 722/27.02.2026) au trecut aproape șase luni. În acest interval, ANI ar fi putut declanșa evaluarea din oficiu, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 176/2010. Deschiderea lucrărilor la 15.04.2025 nu a survenit spontan, ci a fost declanșată de transmiterea prin Camera Deputaților, la 19.03.2025, a adresei nr. 4478 care conținea numele expres. Cu alte cuvinte, ANI a așteptat o cale procedurală ocolită – prin Parlament – pentru a putea pretinde retroactiv că doar atunci a aflat ceea ce, de fapt, recunoscuse deja în scris cu șase luni mai devreme.

d) Cazul Bobe Ioan (fost și actual director al Camerei de Conturi Constanța) oferă un al doilea pattern ilustrativ: la 16 septembrie 2024, publicația Dobrogea Live a publicat articolul „CERONAV, reprezentat în Austria de o persoană intrată în atenția Agenției Naționale de Integritate”, care conține declarația oficială transmisă de ANI publicației: „va efectua evaluarea respectării regimului juridic al incompatibilităților de către Bobe Ioan, funcționar public la Curtea de Conturi a României – Camera de Conturi Constanța”. ANI a comunicat public, nominal și fără restricții, numele persoanei evaluate și obiectul evaluării. Un an și jumătate mai târziu, în februarie 2026, aceeași ANI invocă principiul confidențialității instituit de art. 8 alin. (5) și art. 15 din Legea nr. 176/2010 pentru a refuza Parlamentului informații de aceeași natură. Fie ANI a încălcat confidențialitatea în septembrie 2024, fie o invocă abuziv în februarie 2026 – a treia variantă nu există logic.

e) Duratele lucrărilor de evaluare aflate pe rolul Inspecției de Integritate pentru cele patru cazuri, calculate de la data deschiderii (comunicată prin adresa ANI nr. 722/27.02.2026) până la 27 februarie 2026, sunt următoarele: Bîrsășteanu Florică – lucrare deschisă la 20.06.2023, 32 luni „în lucru”; Bobe Ioan – lucrare deschisă la 30.08.2024, 18 luni „în lucru”; Surăianu N. Nelu Năstase și Mușat Marian – lucrări deschise la 15.04.2025, 10 luni „în lucru”. Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, activitatea de evaluare se efectuează pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice și în decursul a 3 ani după încetarea acestora. Pentru fiecare dintre cele patru cazuri există un termen obiectiv după expirarea căruia ANI pierde competența de a constata incidentul de integritate – cu precădere pentru cazurile Bîrsășteanu și Bobe, unde faptele datează din 2023–2024, riscul de prescripție devine iminent.

f) Prin Decizia civilă nr. 131 din 30 ianuarie 2025 (hotărâre definitivă, ECLI:RO:CATIM:2025:031.000131), Curtea de Apel Timișoara a analizat modul în care ANI răspunde solicitărilor formulate de instituțiile publice și a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că ANI are obligația legală de a răspunde la solicitările formulate de instituții publice în exercitarea atribuțiilor lor de control, iar pattern-ul de tergiversare – cu termene de răspuns între 6 luni și 2 ani – caracterizează activitatea ANI în relația cu instituțiile de control. Aceste principii de drept se aplică cu atât mai mult în cazul interpelărilor parlamentare.

II. Întrebări

În lumina celor expuse, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Confirmați sau infirmați că, prin adresa nr. 14037/22.10.2024, Agenția Națională de Integritate a recunoscut în scris existența unei situații de incompatibilitate privind funcțiile de director și director adjunct ale Camerei de Conturi Vrancea, prin raportarea la art. 22 lit. c) din Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi?

2. Dacă răspunsul la întrebarea nr. 1 este afirmativ, explicați motivul pentru care ANI nu a declanșat din oficiu, la momentul respectiv (octombrie 2024), procedura de evaluare prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, deși avea recunoașterea juridică a incompatibilității și deși identitatea persoanelor vizate era publică și verificabilă prin simpla consultare a site-ului oficial al Curții de Conturi a României.

3. Explicați contradicția textuală dintre recunoașterea incompatibilității prin adresa nr. 14037/22.10.2024 și afirmațiile ulterioare ale ANI, transmise Parlamentului prin adresele nr. 17476/04.12.2025, nr. 722/27.02.2026 și nr. 1173/27.02.2026, conform cărora sesizarea SNAPER „nu conținea numele persoanelor reclamate”. Cum poate ANI recunoaște o incompatibilitate concretă fără a cunoaște identitatea persoanelor a căror situație o califică juridic?

4. Explicați contradicția dintre declarația publică transmisă de ANI publicației Dobrogea Live la 16 septembrie 2024 – prin care era comunicat public numele domnului Bobe Ioan și obiectul evaluării – și invocarea, un an și jumătate mai târziu, a principiului confidențialității în fața Parlamentului pentru a refuza furnizarea acelorași categorii de informații. Care este temeiul juridic al aplicării selective a confidențialității?

5. Pentru fiecare dintre cele patru cazuri aflate pe rolul Inspecției de Integritate – Bîrsășteanu Florică (lucrare deschisă la 20.06.2023), Bobe Ioan (30.08.2024), Surăianu N. Nelu Năstase (15.04.2025) și Mușat Marian (15.04.2025) – comunicați: (a) data estimată a împlinirii termenului de prescripție prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010; (b) măsurile concrete luate pentru a asigura finalizarea evaluării înainte de împlinirea acestui termen; (c) situațiile de suspendare sau întrerupere a termenului, dacă au existat, cu precizarea cauzei.

6. Care este durata medie actuală a lucrărilor de evaluare aflate pe rolul Inspecției de Integritate, calculată pe totalitatea lucrărilor deschise de la 1 ianuarie 2023 până la 31 decembrie 2025, distinct pentru fiecare categorie de persoane evaluate (demnitari, funcționari publici cu funcții de conducere, auditori publici externi, alte categorii)?

7. Câte dintre lucrările de evaluare aflate actualmente pe rolul Inspecției de Integritate se apropie, la data prezentei interpelări, la mai puțin de 6 luni de împlinirea termenului de prescripție prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010? Vă rog să comunicați numărul exact și, fără indicarea numelor persoanelor vizate, repartizarea acestora pe categorii de funcții publice.

8. Care este numărul total de lucrări de evaluare care, în perioada 2020–2025, au fost închise fără finalizare formală ca urmare a împlinirii termenului de prescripție prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010? Pentru fiecare an al perioadei solicitate, vă rog să indicați numărul lucrărilor prescrise distinct pe categorii de funcții publice.

9. În cazul în care, pentru oricare dintre cele patru cazuri enumerate la pct. 5, termenul de prescripție se împlinește fără finalizarea evaluării, cine răspunde instituțional și individual pentru această situație? Care sunt procedurile interne de control și responsabilizare pentru inspectorii de integritate care nu finalizează lucrările în termen rezonabil?

10. Având în vedere principiile de drept stabilite prin Decizia definitivă nr. 131/2025 a Curții de Apel Timișoara privind pattern-ul de tergiversare confirmat juridic la nivelul ANI, care sunt măsurile administrative concrete pe care le-ați dispus, în calitate de Vicepreședinte al Agenției, pentru a asigura alinierea procedurilor interne la principiile jurisprudențiale stabilite de instanța de apel?

11. Pentru cazul Camerei de Conturi Vrancea specific: care este motivul obiectiv pentru care între recunoașterea în scris a incompatibilității (22.10.2024) și deschiderea lucrărilor de evaluare (15.04.2025) au trecut aproape șase luni, într-o situație în care ANI avea atât competența de auto-sesizare, cât și informațiile suficiente pentru identificarea persoanelor vizate?

12. În măsura în care, ca urmare a prezentei interpelări, ANI își revizuiește pozițiile exprimate în corespondența anterioară cu Parlamentul și recunoaște oficial că sesizarea SNAPER din 22.08.2024 conținea elemente suficiente pentru identificarea persoanelor vizate, vă angajați să comunicați această recunoaștere Camerei Deputaților printr-un răspuns distinct, cu precizarea consecințelor administrative și procedurale care decurg din această recunoaștere?

III. Motivare

Prezenta întrebare este motivată de necesitatea asigurării controlului parlamentar asupra eficienței și integrității funcționării Agenției Naționale de Integritate, autoritate administrativă autonomă aflată sub controlul Parlamentului României conform art. 111 din Constituție. Elementele de fapt documentate în capitolele anterioare – recunoașterea scrisă a incompatibilității urmată de refuzul auto-sesizării, aplicarea selectivă a confidențialității, durate extreme ale lucrărilor de evaluare cu risc iminent de prescripție – ridică probleme fundamentale care depășesc cadrul administrativ individual și afectează însăși credibilitatea instituțională a ANI ca autoritate de integritate.

Pattern-ul descris coincide, de altfel, cu cel constatat și sancționat prin Decizia definitivă a Curții de Apel Timișoara nr. 131/2025 privind relația ANI cu Curtea de Conturi. Faptul că, un an mai târziu, același pattern este documentabil în relația ANI cu Parlamentul și cu SNAPER demonstrează că hotărârea judecătorească definitivă nu a fost urmată de o corecție instituțională reală, ci că modul de funcționare al ANI rămâne nemodificat – în special pentru cazurile care vizează persoane din vârful instituțiilor publice de audit.

Întrebarea fundamentală care se ridică este aceea dacă tergiversarea lucrărilor de evaluare la nivelul ANI nu produce, de facto, efectul unei amnistii administrative pentru persoanele vizate, prin împlinirea termenului de prescripție înainte de finalizarea procedurii. Contribuabilii români au dreptul să știe câte lucrări de integritate au fost închise prin prescripție în ultimii cinci ani, iar Parlamentul României are datoria constituțională de a afla dacă instituția pe care a creat-o pentru asigurarea integrității își îndeplinește rolul pentru care a fost înființată sau dacă, dimpotrivă, funcționează ca un filtru de protecție selectivă.

Subliniez că prezenta întrebare nu solicită declanșarea unor noi evaluări în sensul Legii nr. 176/2010, ci răspunsuri factuale, motivate și documentate la întrebări care privesc modul de funcționare și responsabilitatea instituțională a ANI. Conform propriei doctrine ANI exprimate prin adresa nr. 17476/04.12.2025, acest tip de solicitare intră în competența departamentului juridic și nu poate fi opus cu invocarea lucrărilor în curs de soluționare la Inspecția de Integritate.

The post  Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Obstrucționarea controlului parlamentar, afirmații instituționale contradictorii și riscul sistematic de prescripție a faptelor de integritate la nivelul conducerii instituțiilor de audit public; cererea de inventariere a lucrărilor ANI cu risc de prescripție și a măsurilor concrete luate pentru prevenirea acesteia appeared first on AUR.

În atenția: Domnului Vicepreședinte Bogdan Alexandru STICLOSU, 

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Solicitare de lămuriri privind răspunsul ANI nr. 3064/G/II/17.02.2026 la Întrebarea parlamentară nr. 3759A/19.01.2026 privind situația domnului Sorin Mihai Grindeanu; aplicarea contradictorie a propriei doctrine instituționale exprimate prin adresa nr. 17476/04.12.2025; refuzul nejustificat al declanșării procedurii de evaluare prevăzute de Legea nr. 176/2010

Stimate Domnule Vicepreședinte,

În aplicarea art. 111 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 202, 203, 212 și 213 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat, și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, formulez prezenta întrebare prin care vă solicit să îmi comunicați următoarele lămuriri:

I. Contextul întrebării

Prin Întrebarea parlamentară nr. 3759A/19.01.2026 am solicitat ANI lămuriri pe zece capete distincte referitoare la situația patrimonială a domnului Sorin Mihai Grindeanu, președinte interimar PSD, fost ministru al Transporturilor, în legătură cu o tranzacție imobiliară de 450.000 EUR documentată prin trei declarații de avere succesive (iulie 2023, iunie 2024, ianuarie 2025) prezentând inconsistențe majore, cu un împrumut nejustificat de 545.898 RON acordat unei „persoane fizice” neidentificate, precum și cu o sumă de aproximativ 350.000 EUR care nu se regăsește în niciun element al patrimoniului declarat ulterior tranzacției.

Prin adresa nr. 3064/G/II/17.02.2026, semnată de inspector de integritate Bianca-Cristina Pană, ANI a comunicat că Întrebarea a fost înregistrată la Direcția Inspecția de Integritate sub nr. 1843/P/II/30.01.2026, cu o întârziere internă de 11 zile față de adresa Camerei Deputaților. Răspunsul transmis nu confirmă și nu infirmă declanșarea procedurii de evaluare, nu răspunde la niciuna dintre cele 10 întrebări concrete formulate, invocă art. 7 din OG nr. 27/2002 privind petițiile anonime și a fost transmis cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 203 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Această abordare este în contradicție directă și explicită cu doctrina oficială pe care chiar ANI a formulat-o, sub semnătura dumneavoastră personală, în răspunsul nr. 17476/04.12.2025 transmis Camerei Deputaților cu doar două luni înainte de răspunsul Bianca-Cristina Pană. Prin acest răspuns consolidat, ați formulat în mod oficial criteriul de delimitare între regimul procedural al petițiilor (OG nr. 27/2002) și regimul procedural al sesizărilor (Legea nr. 176/2010), precizând textual următoarele:

„în cazul în care petiția are conținutul unei sesizări, în sensul în care conține date concrete, numele și prenumele persoanei la care se face referire, precum și eventuale dovezi în susținerea celor sesizate, aceasta este soluționată de către un inspector de integritate din cadrul Direcției Generale Inspecția de integritate, cu respectarea procedurii prevăzută de Legea nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare.”

Și, în paragraful concluziv al aceluiași răspuns:

„Agenția nu aplică în mod discreționar dispozițiile OG 27/2002, ci în funcție de conținutul solicitării, aceasta este calificată ca fiind o petiție în sensul OG 27/2002 și este soluționată în termenele prevăzute de acest act normativ de către departamentul juridic, fie este calificată ca «sesizare», situație în care soluționarea revine unui inspector de integritate, cu respectarea procedurii prevăzută de Legea nr. 176/2010.”

Această formulare stabilește un criteriu obiectiv, formulat în scris, asumat instituțional și opozabil ANI în orice interacțiune ulterioară: orice solicitare care include numele și prenumele persoanei reclamate, date concrete despre situația de fapt și dovezi în susținere trebuie calificată drept sesizare și tratată în procedura Legii nr. 176/2010.

Întrebarea parlamentară nr. 3759A/19.01.2026 privind cazul Grindeanu îndeplinește integral și fără ambiguitate cele trei criterii cumulative:

a) Date concrete – date exacte ale tranzacțiilor (05.09.2022, 31.12.2022, 16.09.2022, 13.06.2024, 21.01.2025); sume: 450.000 EUR, aproximativ 350.000 EUR, 545.898 RON, 241.400 EUR; trei declarații de avere analizate comparativ.

b) Nominalizare expresă – Sorin Mihai GRINDEANU, menționat în titlul adresei și de zeci de ori în corpul acesteia; Stanoia Petru ca terț implicat în tranzacție.

c) Dovezi în susținere – declarații de avere publice (sursă oficială ANI), referințe la Cartea Funciară, Registrul Național al Notarilor Publici, investigație jurnalistică cu cronologie verificabilă.

d) Faptul însuși că adresa a fost înregistrată la Direcția Inspecția de Integritate sub nr. 1843/P/II/30.01.2026 – și nu la departamentul juridic al Agenției, care este competent pentru petiții – confirmă tehnic, prin actul intern al ANI, calificarea corectă ca sesizare. Ridică însă întrebarea: dacă ANI a recunoscut intern, prin actul de înregistrare, că este vorba de o sesizare, de ce răspunsul transmis Parlamentului invocă, în paralel, art. 7 din OG nr. 27/2002 privind petițiile?

Răspunsul ANI nr. 3064/G/II/17.02.2026 nu este un episod izolat. El se înscrie într-un pattern de aplicare neunitară și selectivă a OG nr. 27/2002 documentat în corespondența parlamentară pe parcursul a peste 16 luni: între octombrie 2024 și februarie 2025, ANI a aplicat OG nr. 27/2002 sesizărilor SNAPER privind Camera de Conturi Vrancea; în iunie 2025, ANI a refuzat expres aplicarea OG nr. 27/2002 în cazul Bîrsășteanu Florică (adresa nr. 8823/03.06.2025), invocând Legea nr. 176/2010; în decembrie 2025, ați consolidat aceste poziții în doctrina oficială scrisă; iar în februarie 2026, ANI a încălcat această doctrină în cazul cel mai vizibil politic, revenind la calificarea ca petiție.

În paralel cu prezenta întrebare depun o Interpelare parlamentară distinctă privind obstrucționarea controlului parlamentar, afirmațiile instituționale contradictorii și riscul sistematic de prescripție a faptelor de integritate la nivelul conducerii instituțiilor de audit public – document care documentează pattern-ul mai larg în care se înscrie răspunsul ANI la Întrebarea privind cazul Grindeanu.

II. Întrebări

În lumina celor expuse, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Confirmați sau infirmați că Întrebarea parlamentară nr. 3759A/19.01.2026 privind situația domnului Sorin Mihai Grindeanu îndeplinește, în integralitate, cele trei criterii cumulative stabilite prin adresa nr. 17476/04.12.2025 pentru calificarea drept sesizare în sensul Legii nr. 176/2010 (date concrete, nominalizare expresă, dovezi în susținere)?

2. În cazul în care răspunsul la întrebarea nr. 1 este afirmativ – care este temeiul juridic concret pentru care răspunsul ANI nr. 3064/G/II/17.02.2026 invocă, în finalul său, art. 7 din OG nr. 27/2002 privind petițiile anonime? Cum se conciliază această invocare cu doctrina oficială ANI exprimată în adresa nr. 17476/04.12.2025?

3. În cazul în care răspunsul la întrebarea nr. 1 este negativ – vă rog să precizați, în concret, care dintre cele trei criterii (date concrete, nominalizare expresă, dovezi în susținere) nu este îndeplinit de adresa nr. 3759A/19.01.2026, cu indicarea exactă a paragrafelor sau elementelor care lipsesc.

4. Adresa nr. 3759A/19.01.2026 a fost înregistrată la Direcția Inspecția de Integritate sub nr. 1843/P/II/30.01.2026. Confirmați că această înregistrare reprezintă, în practica internă ANI, recunoașterea calificării ca sesizare în sensul Legii nr. 176/2010, distinctă de procedura petițiilor gestionată de departamentul juridic? Dacă da, de ce răspunsul transmis Parlamentului combină ambele regimuri procedurale, invocând art. 7 din OG nr. 27/2002?

5. A fost declanșată sau nu activitatea de evaluare prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 cu privire la situația patrimonială a domnului Sorin Mihai Grindeanu? Vă rog să răspundeți printr-un da sau un nu, cu precizarea numărului intern de înregistrare al lucrării și a stadiului procedurii.

6. Care este motivul pentru care răspunsul ANI nr. 3064/G/II/17.02.2026 a fost transmis Camerei Deputaților cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 203 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu o întârziere internă de 11 zile între data transmiterii adresei (19.01.2026) și data înregistrării la Direcția Inspecția de Integritate (30.01.2026)?

7. Care este persoana din conducerea ANI responsabilă cu gestionarea corespondenței parlamentare și cu asigurarea unei practici unitare în calificarea juridică a solicitărilor primite, conform doctrinei formulate prin adresa nr. 17476/04.12.2025? Cum se asigură ANI că această persoană intervine în timp real pentru a preveni divergențele evidente între răspunsurile transmise în cazuri comparabile?

8. Privind adresa nr. 20751/G/II/30.06.2025, revendicată prin răspunsul nr. 17476/04.12.2025 ca răspuns la interpelarea nr. 1207A/27.05.2025 privind Camera de Conturi Constanța: având în vedere că primul răspuns efectiv primit la interpelarea din 27 mai 2025 este chiar adresa nr. 17476/04.12.2025 – adică la 191 de zile după expirarea termenului regulamentar – vă solicit să transmiteți: (a) copia integrală a adresei nr. 20751/G/II/30.06.2025, în forma efectiv expediată; (b) data exactă de expediere și modalitatea concretă de transmitere (poștă oficială cu confirmare de primire, e-mail instituțional, registratură electronică parlamentară); (c) numărul de înregistrare al confirmării de primire la Camera Deputaților.

9. În măsura în care, ca urmare a prezentei întrebări, ANI dispune recalificarea Întrebării nr. 3759A/19.01.2026 ca sesizare în sensul Legii nr. 176/2010 și declanșarea procedurii de evaluare, vă rog să comunicați: (a) numele inspectorului de integritate desemnat; (b) graficul de lucru cu termene concrete pentru fiecare etapă a evaluării; (c) lista documentelor care vor fi solicitate de la persoana evaluată și de la instituțiile publice competente (ANAF, ONPCSB, BNR, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Timiș, Camera Notarilor Publici Timișoara).

10. În cazul în care, ca urmare a evaluării, vor fi identificate diferențe nejustificate între evoluția patrimoniului și veniturile legale ale domnului Sorin Mihai Grindeanu în sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, vă angajați să sesizați instituțiile abilitate (ANAF, DNA, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor) în termenul legal de 30 de zile prevăzut de aceeași lege?

III. Motivare

Prezenta întrebare este motivată de necesitatea asigurării controlului parlamentar asupra modului în care ANI își respectă propria doctrină instituțională și asupra tratamentului nediscriminatoriu al întrebărilor parlamentare formulate în exercitarea art. 111 din Constituția României. Contradicția directă între doctrina oficială exprimată de ANI la 4 decembrie 2025 și comportamentul concret adoptat, doar două luni mai târziu, într-un caz vizând Președintele interimar al PSD (la acea dată) și Președintele Camerei Deputaților, nu poate fi explicată juridic – ea poate fi explicată doar instituțional, prin natura persoanei vizate de evaluare.

Subliniez că prezenta este o întrebare parlamentară formulată în temeiul art. 111 din Constituția României și al Regulamentului Camerei Deputaților, nu o petiție în sensul OG nr. 27/2002. Termenul aplicabil este cel de 15 zile prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, iar dispoziția art. 7 din OG 27/2002 privind petițiile anonime nu este aplicabilă, întrucât autorul este un deputat în exercițiu, identificat prin nume, circumscripție electorală, grup parlamentar și hârtie cu antet oficial al Camerei Deputaților. Prezenta întrebare nu solicită declanșarea unei noi evaluări ca obiect principal, ci răspunsuri factuale și motivate la întrebări de interpretare juridică privind aplicarea propriei doctrine ANI, iar solicitarea de declanșare a evaluării de la capătul de cerere nr. 9 este subsidiară și condiționată.

În cazul în care răspunsul la prezenta întrebare va menține poziția exprimată prin adresa nr. 3064/G/II/17.02.2026 sau va fi din nou evaziv, voi proceda la sesizarea Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru constatarea oficială a refuzului sistematic al ANI de a respecta obligațiile prevăzute de art. 111 din Constituție și de Regulamentul Camerei Deputaților.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Solicitare de lămuriri privind răspunsul ANI nr. 3064/G/II/17.02.2026 la Întrebarea parlamentară nr. 3759A/19.01.2026 appeared first on AUR.

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat, circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Obiectul întrebării: Verificarea respectării regimului juridic al integrității în cazul Grama O. Eduard și al unor posibile conflicte de interese privind personalul Camerei de Conturi Călărași.

Stimate domnule Vicepreședinte,

În temeiul art. 112 din Constituția României, republicată, al art. 5 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (potrivit căruia ANI se află sub controlul Parlamentului), al art. 34 lit. d) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, precum și al art. 173-180 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez prezenta interpelare, vizând obținerea unei poziții instituționale clare a Agenției Naționale de Integritate cu privire la o problemă care depășește cazul individual și ridică întrebări de fond asupra capacității efective a Agenției de a-și asigura aplicarea propriilor evaluări confirmate definitiv prin hotărâri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Subliniez de la început particularitatea juridică a prezentei interpelări: Agenția Națională de Integritate este, simultan, instituția care a emis raportul de evaluare confirmat definitiv prin Decizia ICCJ nr. 2033/10.04.2024 ȘI instituția chemată acum să verifice respectarea interdicției aplicate prin acea hotărâre. Această dublă calitate plasează Agenția într-o poziție specifică — orice nerespectare a interdicției aplicate ulterior unei evaluări ANI confirmate de instanța supremă constituie, indirect, o subminare a autorității deciziei ICCJ și a propriei activități a Agenției.

I. STAREA DE FAPT

I.1. Decizia ICCJ nr. 2033/10.04.2024 și începerea interdicției

Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2033 din 10.04.2024 (dosar 200000000398312, Secția contencios administrativ și fiscal), instanța supremă a admis recursul declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva Sentinței civile nr. 415/02.03.2022 a Curții de Apel București, a casat sentința Curții de Apel București și a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantului Grama Eduard împotriva ANI. Astfel, starea de incompatibilitate a numitului GRAMA O. EDUARD a rămas DEFINITIVĂ, ceea ce a determinat incidența interdicției de 3 ani prevăzute de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind exercitarea oricărei funcții sau demnități publice ce face obiectul acestei legi, perioada efectivă fiind 15.04.2024 — 15.04.2027.

GRAMA EDUARD figurează oficial în registrul persoanelor cu interdicție publicat de Agenția Națională de Integritate pe pagina www.integritate.eu/interdictii.php, cu interdicție 15.04.2024 — 15.04.2027, modalitatea de rămânere definitivă fiind menționată ca „Decizia I.C.C.J. nr. 2033/10.04.2024”. Această publicare oficială atestă caracterul public al interdicției și exclude orice apărare a persoanelor implicate bazată pe necunoaștere.

I.2. Sfera de aplicare a interdicției

Conform Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 14 din 25.03.2019 (pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), publicată în Monitorul Oficial nr. 396/21.05.2019, interdicția prevăzută de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 se aplică tuturor categoriilor de funcții enumerate în art. 1 din lege, atât celor elective cât și celor numite. Această dezlegare este obligatorie pentru toate instanțele și autoritățile publice. Categoria pct. 34 a art. 1 din Legea 176/2010 acoperă explicit funcțiile de conducere în societăți comerciale cu acționariat majoritar al statului sau al unei autorități a administrației publice locale, precum și funcțiile în consiliile de administrație ale regiilor autonome de interes național sau local.

I.3. Exercitarea funcției de Director Executiv ECOAQUA SA în perioada de interdicție

Conform răspunsului oficial al Consiliului Județean Călărași nr. 20831/18.11.2025, semnat de Președintele CJ ec. Vasile Iliuță și Secretarul General Anca-Mirela Ștefănescu, numitul Grama Eduard a deținut funcția de Director Executiv al SC ECOAQUA SA Călărași în perioada 28.03.2022 — 06.11.2024. Confruntând această perioadă cu data de începere a interdicției ICCJ (15.04.2024), rezultă că Grama Eduard a continuat să exercite funcția timp de 6 luni și 22 zile (15.04.2024 — 06.11.2024) în pofida interdicției. SC ECOAQUA SA Călărași este societate comercială cu acționariat majoritar al UAT-urilor (Consiliul Județean Călărași și 6 UAT-uri din județ), încadrându-se fără echivoc în categoria art. 1 pct. 34 din Legea nr. 176/2010.

I.4. Calitatea de Membru CA RA ROMATSA declarată în perioada de interdicție

La data depunerii declarației de interese nr. 4232828 din 13.06.2024 — deci la 2 luni după începerea interdicției ICCJ — Grama Eduard declara, pe propria răspundere, sub sancțiunea art. 292 Cod penal, calitatea de Membru CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE RA ROMATSA, cu beneficii declarate de 73.548 RON. RA ROMATSA este regie autonomă de interes național, intrând și ea sub incidența art. 1 pct. 34 din Legea nr. 176/2010. Declararea sub răspundere penală a unei funcții pe care titularul nu avea drept legal de a o exercita poate ridica suspiciuni ce impun verificări sub aspectul eventualei incidențe a art. 326 Cod penal privind falsul în declarații.

I.5. A doua stare de incompatibilitate constatată de ANI

Comunicatul oficial al Agenției Naționale de Integritate publicat pe pagina www.integritate.eu, sub titlul „Incidente de integritate — 10 persoane prevăzute de Legea nr. 176/2010”, la categoria INCOMPATIBILITATE, menționează literal că GRAMA EDUARD — în calitate de Membru în Consiliul de Administrație al Spitalului de Pneumoftiziologie Călărași — s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 16.09.2022 — 14.06.2023, întrucât, simultan cu deținerea calității de membru în CA al Spitalului, a exercitat funcția de vicepreședinte în cadrul Biroului permanent județean al PSD — filiala Călărași. Constatarea ANI menționează încălcarea art. 187 alin. (13) coroborat cu art. 178 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Conform aceluiași comunicat ANI, „GRAMA EDUARD nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare” — împrejurare care exprimă, prin renunțarea totală la apărare, o atitudine procedurală distinctă față de prima stare de incompatibilitate (în care Grama a formulat acțiune la Curtea de Apel București, câștigând inițial, pierzând apoi la ICCJ).

I.6. Răspunderea entităților care au menținut numitul Grama în funcție

Conform art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție. Acest text instituie obligația imperativă de eliberare imediată din funcție. Menținerea lui Grama Eduard în funcția de Director Executiv ECOAQUA SA timp de peste 6 luni după Decizia ICCJ angajează răspunderea instituțională a Membrilor Consiliului de Administrație al ECOAQUA SA la data 15.04.2024, a Reprezentanților Adunării Generale a Acționarilor ECOAQUA SA (în special al Consiliului Județean Călărași — acționar majoritar) și a Membrilor CA al RA ROMATSA care l-au menținut pe Grama în funcție după 15.04.2024.

II. CADRUL NORMATIV ȘI INSTITUȚIONAL APLICABIL

II.1. Atribuțiile Agenției Naționale de Integritate

Conform art. 8 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, Agenția Națională de Integritate are atribuții de evaluare a declarațiilor de avere și de interese, de identificare a stării de incompatibilitate sau a conflictului de interese, de comunicare a constatărilor către persoanele evaluate și către autoritățile competente. Conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, ANI se află sub controlul Parlamentului.

II.2. Efectele art. 25 alin. (2) și (3) din Legea nr. 176/2010

Articolul 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 prevede că persoana față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi pe o perioadă de 3 ani. Articolul 25 alin. (3) prevede că fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție.

Coroborarea celor două alineate produce un mecanism cu dublă obligație: (i) obligație negativă a persoanei — de a nu mai exercita funcții publice; (ii) obligație pozitivă a entității angajatoare — de a o elibera imediat din funcție. Mecanismul este eficient doar dacă ambele obligații sunt respectate; lipsa respectării celei de-a doua obligații (cea instituțională) — așa cum s-a întâmplat în cazul Grama-ECOAQUA — face inoperantă întreaga interdicție.

II.3. Caracterul public al interdicțiilor și obligația de monitorizare

Registrul oficial al persoanelor cu interdicție publicat pe www.integritate.eu/interdictii.php asigură caracterul public al interdicțiilor active. Această publicare are dublă funcție: (i) informativă — pentru terți și pentru entitățile angajatoare; (ii) preventivă — pentru a împiedica numirea/menținerea în funcție a persoanelor cu interdicție. Din momentul publicării, niciun argument bazat pe necunoaștere nu mai este admisibil.

III. PROBLEMA INSTITUȚIONALĂ DE FOND

Cazul Grama Eduard expune, dincolo de fapta individuală, o problemă instituțională sistemică privind capacitatea efectivă a Agenției Naționale de Integritate de a-și asigura aplicarea propriilor decizii confirmate definitiv. Mai concret, problemele identificate sunt următoarele:

III.1. Decalajul între constatare definitivă și aplicare efectivă

Decizia ICCJ nr. 2033/10.04.2024 a determinat rămânerea definitivă a stării de incompatibilitate stabilite prin raportul de evaluare ANI, cu consecința incidenței interdicției de 3 ani prevăzute de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, cu începere de la 15.04.2024. În pofida acestui fapt, numitul Grama a continuat să exercite funcția de Director Executiv ECOAQUA SA timp de 6 luni și 22 zile (până la 06.11.2024) și să fie declarat ca Membru CA RA ROMATSA în declarația de interese din 13.06.2024. Această continuare a exercitării unor funcții care intră fără echivoc sub incidența art. 1 pct. 34 din Legea 176/2010 și sub interdicția aplicată ridică problema mecanismelor instituționale prin care ANI urmărește respectarea propriilor decizii.

III.2. Lipsa unui mecanism de notificare proactivă a entităților angajatoare

Aplicarea efectivă a art. 25 alin. (3) din Legea 176/2010 (eliberarea din funcție) depinde de cooperarea entității angajatoare (CA, AGA, autoritate tutelară). În cazul Grama, această cooperare a lipsit timp de 6 luni — Consiliul de Administrație al ECOAQUA SA, reprezentanții CJ Călărași în AGA și CA al RA ROMATSA nu au procedat la eliberarea persoanei din funcție în pofida deciziei definitive ICCJ și a publicării interdicției pe pagina oficială ANI. Problema ridică oportunitatea unui mecanism de notificare directă, automată, a entităților angajatoare cu privire la persoanele cu interdicție activă, în cele 24-48 de ore de la rămânerea definitivă.

III.3. Lipsa unei verificări proactive a respectării interdicțiilor active

Înregistrarea unei persoane în registrul persoanelor cu interdicție trebuie urmată, în mod logic, de o verificare proactivă a respectării interdicției — verificare care, în cazul Grama, dacă ar fi fost efectuată cu rapiditate după 15.04.2024, ar fi identificat continuarea exercitării ECOAQUA SA și calitatea de membru CA RA ROMATSA. Aceste informații erau accesibile public prin: (i) declarația de interese 4232828/13.06.2024 (depusă chiar în ANI, sub răspundere penală), care declară explicit ambele funcții; (ii) registrele publice de la ONRC (pentru ECOAQUA SA) și de la autoritatea tutelară (pentru ROMATSA). Lipsa verificării proactive transformă publicarea interdicției într-un act formal, lipsit de consecințe operative.

III.4. Caracterul recurent al încălcărilor regimului juridic al integrității

Coroborarea celor două stări de incompatibilitate constatate de ANI împotriva aceleiași persoane (cumul DRRE/Administrator Public 2020-2022 confirmat de ICCJ în 2024 + cumul CA Spital/vicepreședinte BPJ PSD în 2022-2023) cu exercitarea funcțiilor în pofida interdicției ICCJ în 2024 relevă un comportament recurent de încălcare a regimului juridic al integrității. Trei valuri succesive de încălcări exclud calificarea drept eroare administrativă singulară. Problema ridică, în plan instituțional, oportunitatea unei proceduri ANI accelerate pentru cazurile de încălcare repetată a regimului integrității.

IV. SOLICITĂRI DE POZIȚIE INSTITUȚIONALĂ

În considerarea elementelor expuse la pct. I-III și a obligațiilor legale ale Agenției Naționale de Integritate, vă solicit, în calitate de conducător al Agenției, comunicarea unei poziții instituționale clare cu privire la următoarele aspecte de fond:

IV.1. Poziția ANI privind exercitarea funcțiilor în interdicție

Vă rog să-mi comunicați poziția oficială a Agenției Naționale de Integritate cu privire la situația în care numitul Grama Eduard a continuat să exercite funcția de Director Executiv SC ECOAQUA SA Călărași timp de 6 luni și 22 zile (15.04.2024 — 06.11.2024) după rămânerea definitivă a Deciziei ICCJ nr. 2033/10.04.2024 și să fie declarat ca Membru CA RA ROMATSA în declarația de interese 4232828/13.06.2024 — și ce măsuri intenționează ANI să dispună în acest caz, atât în privința persoanei (eventual constatare de încălcare suplimentară a regimului integrității, sesizare a organelor de urmărire penală pentru fals în declarații), cât și în privința entităților care au menținut-o în funcție (CA al ECOAQUA SA, reprezentanții CJ Călărași în AGA, CA al RA ROMATSA).

IV.2. Poziția ANI privind a doua stare de incompatibilitate

Vă rog să-mi comunicați stadiul procedural al raportului ANI privind a doua stare de incompatibilitate constatată în privința numitului Grama (cumul Membru CA Spital de Pneumoftiziologie Călărași + Vicepreședinte BPJ PSD Călărași, perioada 16.09.2022 — 14.06.2023) — dacă raportul a rămas definitiv (în absența contestării de către Grama, care nu a depus apărare), data începerii celei de-a doua interdicții de 3 ani, modul în care ANI înțelege să gestioneze cumulul de interdicții și actualizarea registrului oficial publicat pe www.integritate.eu/interdictii.php.

IV.3. Poziția ANI privind mecanismele de aplicare efectivă a interdicțiilor

Vă rog să-mi comunicați poziția Agenției cu privire la oportunitatea introducerii — pe cale legislativă, prin propunere proprie, sau pe cale procedurală, prin reglementare internă — a unui mecanism de notificare directă a entităților angajatoare în cele 24-48 de ore de la rămânerea definitivă a unei evaluări de incompatibilitate, precum și a unui mecanism de verificare proactivă, periodică și automatizată, a conformității funcțiilor exercitate de persoanele cu interdicție cu sfera de aplicare a Legii nr. 176/2010. Lipsa unor astfel de mecanisme transformă publicarea interdicțiilor pe www.integritate.eu/interdictii.php într-un act formal, lipsit de consecințe operative imediate.

IV.4. Poziția ANI privind răspunderea entităților angajatoare

Vă rog să-mi comunicați poziția Agenției Naționale de Integritate cu privire la încălcarea art. 25 alin. (3) din Legea 176/2010 de către CA al ECOAQUA SA și AGA acționarilor (în special CJ Călărași — acționar majoritar) și de către CA al RA ROMATSA — care, în pofida deciziei definitive ICCJ, deja reflectată în registrul public ANI, nu au procedat la eliberarea numitului Grama din funcție. În calitate de instituție garantă a regimului juridic al integrității în România, ANI consideră că aceste fapte constituie încălcări distincte ale Legii nr. 176/2010 și, dacă da, ce măsuri intenționează să dispună (sesizări la organele de urmărire penală pentru abuz în serviciu, comunicări către autoritățile tutelare, propuneri de modificare legislativă)?

IV.5. Poziția ANI privind verificarea integrității personalului Camerei de Conturi Călărași

Având în vedere configurația relațiilor familiale între personalul Camerei de Conturi Călărași și conducerea/personalul SC ECOAQUA SA Călărași — confirmată oficial prin adresa Consiliului Județean Călărași nr. 20831/18.11.2025 (relație de afinitate prin căsătorie între directorul CCC Culea Marius Silviu și directorul executiv ECOAQUA Grama Eduard, dublată de coproprietate imobiliară din 2019; relația de soră între directorul adjunct CCC Vasilescu Elena și membra CA ECOAQUA Dumitrescu Mariana; relația de mamă-fiu între auditorul CCC Tudureanu Marioara și fostul șef Oficiu Juridic ECOAQUA Tudureanu Alexandru) — vă rog să-mi comunicați dacă Agenția Națională de Integritate intenționează să procedeze la verificarea sincerității declarațiilor de avere ale numitului Culea Marius Silviu pentru perioada 2018-2025 (inclusiv discrepanța dintre declarațiile Grama: 175 m² cota 1/2 în 2022 vs. 250 m² cota 100% în 2024) și la verificarea declarațiilor de interese ale numitelor Vasilescu Elena și Tudureanu Marioara, sub aspectul declarării relațiilor familiale cu personalul ECOAQUA SA — entitate aflată sub jurisdicția lor exclusivă de audit.

V. IMPORTANȚA RĂSPUNSULUI INSTITUȚIONAL

Răspunsul Agenției Naționale de Integritate la prezenta interpelare nu privește doar cazul individual Grama Eduard, ci angajează însăși credibilitatea Agenției ca instituție națională anticorupție. ANI a obținut Decizia ICCJ nr. 2033/10.04.2024 prin angajarea propriilor resurse procedurale, profesionale și juridice — un succes instituțional pe care îl recunosc public ca atare. Continuarea exercitării unor funcții care intră fără echivoc sub interdicția aplicată prin acea decizie subminează însuși rezultatul muncii Agenției.

Răspunsul așteptat trebuie, în consecință, să acopere toate cele cinci aspecte expuse la pct. IV, iar nu să se limiteze la formulări generice privind atribuțiile ANI sau la trimiteri către cadrul normativ general. Subliniez că, în temeiul art. 178 din Regulamentul Camerei Deputaților, răspunsul se prezintă în plenul Camerei, cu posibilitate de dezbatere publică — fapt care creează expunere instituțională directă a Agenției asupra modului în care își onorează obligațiile prevăzute de Legea nr. 176/2010 și de Legea nr. 144/2007.

În ipoteza în care răspunsul Agenției va fi evaziv sau nu va acoperi pe fond aspectele expuse, îmi rezerv dreptul de a sesiza Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului care exercită controlul parlamentar asupra Agenției Naționale de Integritate, în vederea audierii publice a conducerii Agenției, precum și de a formula sesizări către organele de urmărire penală competente pentru cercetarea posibilelor infracțiuni săvârșite de persoanele care au menținut numitul Grama în funcție în pofida deciziei definitive ICCJ.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Verificarea respectării regimului juridic al integrității în cazul Grama O. Eduard și al unor posibile conflicte de interese privind personalul Camerei de Conturi Călărași appeared first on AUR.

Obiectul întrebării: Clarificări despre posibile conflicte de interese în elaborarea Cadrului strategic național în domeniul inteligenței artificiale

Având în vedere documentul programatic „Cadrul strategic național în domeniul inteligenței artificiale” (CSN-IA), realizat în cadrul proiectului „Cadru strategic pentru adoptarea și utilizarea de tehnologii inovative în administrația publică 2021 – 2027 – soluții pentru eficientizarea activității”, cod SIPOCA 704, implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, fundament pe care se va articula Strategia Națională a României în domeniul IA, vă solicit să îmi remiteți un punct de vedere prin care să îmi confirmați sau să îmi infirmați argumentat o serie de posibile conflicte de interese existente în elaborarea prezentului Cadru, după cum urmează:

1. La nivelul Consiliului Științific și de Etică în Inteligență Artificială o regăsim ca membru[https://www.mcid.gov.ro/sistemul-de-cercetare/organisme-consultative/consiliul-stiintific-si-de-etica-in-inteligenta-artificiala/] pe doamna Maria Axente[ https://www.qmagazine.ro/romania-robotizata-sau-descolarizarea-digitala/, ”Maria Axente, o persoană care lucrează pentru PricewaterhouseCoopers (PwC), unde pare a se ocupa cu promovarea/vânzarea IA în rândul clienților acestei firme de consultanță și audit („managing the company’s efforts in deploying responsible AI and data across the UK business, its operations and clients”). Conform paginii ei de prezentare de la Cambridge, unde e cercetător asociat, Axente se ocupă și la UNICEF și la World Economic Forum cu programele de IA, la UNICEF având ca țintă copiii. Pe ChartwellSpeakers aflăm că poate fi închiriată, ca vorbitor.

Nu mi-e foarte clar dacă Axente este om de știință sau influencer, nu am găsit un CV al ei unde să ni se spună ce pregătire are, nu am găsit vreo carte publicată. Știu doar că scrie și vorbește despre IA incluziv și echitabil, că lucrează la o firmă, PwC, zguduită de scandaluri de corupție și de procese intentate pentru agresivitatea cu care aplică agenda woke” (Mircea Platon)], cercetător asociat la Universitatea Cambridge care: „…oferă consultanță organizațiilor din sectorul privat și public pentru a-și transforma activitatea prin utilizarea responsabilă și etică a IA. A participat activ la dezvoltarea diverselor inițiative de politică publică în colaborare cu Guvernul Marii Britanii, Royal Society, Universitatea Cambridge și Forumul Economic Mondial.”

2. De asemenea, îl găsim ca membru pe domnul Traian Rebedea care este, în prezent, și Cercetător Senior al companiei NVIDIA
3. Doamna Doina Precup este Director de Cercetare la Google DeepMind
4. Doamna Anca Goron este fondatoare a AVA Research
5. Doamna Elena Burceanu este membră a Echipei de Cercetare Teoretică în AI din compania Bitdefender.

 Domnule președinte, faptul că persoanele indicate mai sus activează în favoarea unor companii cu interese majore în promovarea tehnologiei IA și, în același timp, dețin și funcții de răspundere într-o instituție publică ce se ocupă de promovarea aceleiași tehnologii, ba chiar în Consiliul de Etică al acestui complex tehnologic, necesită clarificări publice urgente!

În aceste condiţii, consider că am un motiv legitim de îngrijorare cu privire la integritatea structurilor cibernetice de IA în raport cu interesele particulare ale firmelor la care sunt asociate persoanele menţionate!

Prin urmare, vă rog să îmi răspundeți prezentei sesizări în ceea ce privește posibile conflicte de interese semnalate în termenul prevăzut de lege.

The post George Simion – întrebare către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării/Guvernul României/ Agenţia Naţională de Integritate/ Autoritatea pentru Digitalizarea României – Clarificări despre posibile conflicte de interese în elaborarea Cadrului strategic național în domeniul inteligenței artificiale appeared first on AUR.

 De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripţia electorală nr.23 IALOMIŢA

Obiectul întrebării: Clarificări asupra secretizării salariilor de la Autoritatea de Supraveghere Financiară

                                            Stimate domnule președinte,

În ultimii ani, Autoritatea de Supraveghere Financiară și-a demonstrat din plin ineficacitatea în gestionarea pieței de asigurări din România, nereușind nu numai să nu prevină niciun faliment, dar atingând și chiar și contraperformanța de a nici măcar nu avertiza asupra complicității și jafurilor din asigurări, în contextul în care nivelul de salarizare, atât al Consiliului cât și al Președintelui, dar și al celorlalți angajați ai Autorității este unul fabulos, la care majoritatea românilor nu îndrăznesc nici măcare să viseze, însă, pe care, în schimb, îl susțin prin taxele și impozitele pe care le plătesc.

Cu toate că salariile sunt plătite din bani publici, multe dintre ele sunt secretizate, ceea ce contrazice și cele mai elementare reguli de bun simț!

Vă rog să îmi precizați, domnule președinte, de ce instituția pe care o conduceți admite ca documente de interes public, privind salariile și gradele de rudenie ale angajaților ASF cu actuali sau foști demnitari, să fie secretizate, precum și care sunt soluțiile pe care le propuneți pentru a reglementa această situație.

The post Titus Păunescu – întrebare către Agenția Națională de Integritate – Clarificări asupra secretizării salariilor de la Autoritatea de Supraveghere Financiară appeared first on AUR.

De la: Sebastian-Ilie SUCIU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr 34. Sibiu

Subiectul întrebării: Clarificări privind declarația de avere a domnului Mircea ABRUDEAN – Șeful Cancelariei Primului-ministru

Stimate domnule Președinte,

În data de 13.01.2023 am fost sesizat pe e-mail de către domnul Cătălin SAVA – angajat în funcția de Director al Unitãţii Management Integrat, Comercial-Achiziţii din cadrul CNTEE TRANSELECTRICA SA și constituit la data de 21.11.2022 – Avertizor de Integritate al CNTEE TRANSELECTRICA SA, conform Legii 361/ 2022, prin intermediul căruia mi-a transmis atașat documentul înregistrat sub nr.1757/11.01.2023, pe care vă rog să-l regăsiți anexat la prezenta.

          În textul acestui document se menționează și faptul că în Declarația de avere din anul 2022 (mai exact cea datată în 17.02.2022) a domnului CĂTĂNICIU Tudor Rareș – angajat al CNTEE TRANSELECTRICA SA este menționată, ca împrumut de la domnul ABRUDEAN Mircea – Șeful Cancelariei Primului-ministru, suma de 135.000 de euro.

          Din consultarea declarațiilor de avere regăsite pe site-ul instituției dumneavoastră cât și pe cele ale angajatorilor domnilor ABRUDEAN Mircea și respectiv CĂTĂNICIU Tudor Rareș, se poate observa că:

• În ceea ce îl privește pe domnul ABRUDEAN Mircea: în niciuna din cele 3 declarații de avere (D.A.) datate – 04.03.2021, 22.12.2021 și 14.06.2022, nu apare ca fiind acordată cu împrumut suma de 135.000 de euro, dar nici ca fiind acordată ca împrumut nicio sumă de bani domnului CĂTĂNICIU Tudor Rareș; în acestea apar ca fiind împrumutate diferite sume de bani unor societăți/ firme și chiar unei persoane fizice – GAVRIL C. (14.06.2022).
• În ceea ce îl privește pe domnul CĂTĂNICIU Tudor Rareș: în declarația de avere datată 17.02.2022 apare în clar suma de 135.000 de euro ca fiind împrumutată de la domnul ABRUDEAN Mircea; în declarația de avere din data de 22.11.2022 nu mai apare ca împrumut suma de 135.000 de euro.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să dispuneți de urgență o anchetă pentru clarificarea cel puțin a următoarelor aspecte:

1. Care a fost modalitatea de împrumut a sumei de 135.000 de euro? Ce înscris material a rezultat din acordarea împrumutului?
2. Când a fost returnat împrumutul și sub ce formă și înscris material s-a evidențiat acest lucru?
3. Cum poate justifica domnul CĂTĂNICIU Tudor Rareș returnarea într-un timp atât de scurt a împrumutului în sumă de 135.000 de euro pe care a menționat-o în D.A. din 17.02.2022? Care este sursa de finanțare în măsură să acopere suma de 135.000 de euro în decurs de câteva luni?
4. Având în vedere că în D.A. a domnului ABRUDEAN Mircea apare totuși o persoană fizică la împrumuturi acordate – GAVRIL C. (14.06.2022), dar nu și cea a domnului CĂTĂNICIU Tudor Rareș, ce implicații și respectiv ce măsuri legale se impun inclusiv din partea instituției dumneavoastră cu privire la omisiunea de a menționa ca împrumut suma de 135.000 de euro.
5. Aveți în vedere să sesizați aceste aspecte autorităților competente ale statului?

The post Suciu Sebastian – întrebare către Agenția Națională de Integritate – Clarificări privind declarația de avere a domnului Mircea ABRUDEAN – Șeful Cancelariei Primului-ministru appeared first on AUR.

           Președintele Agenției Naționale de Integritate

De la: Lilian Scripnic, Deputat AUR,

           Circumscripția electorală nr. 18, Galați

Subiectul întrebării: Conflict de interese în cazul Ministrului Energiei

Stimate Domnule Președinte,

          Vă supunem spre analiză situația Ministrului Energiei, domnul Virgil Daniel Popescu, în legătură cu interesele sale economice pe piața energiei din România. În declarația de avere din data 21.12.2021, domnul Ministru menționează că deține acțiuni la SC Petrom SA. În același timp, este de notoritate că soția dumnealui, în calitate de angajat al OMV Petrom, administrează 8 stații ale acestei firme.

          Contextul în care analizăm aceste informații este marcat de recentele evoluții de pe piața de energie din România, cu creșteri de prețuri exagerate și incapacitatea factorilor de decizie de a veni în sprijinul populației confruntată cu aceste scumpiri. Mai mult, avem în vedere și faptul că pe perioada mandatului domnului Virgil Daniel Popescu producția de petrol s-a diminuat, iar Comisia Națională de Strategie și Prognoza reliefează o scadere constantă a producției interne pe mulți ani de acum înainte. Ministrul Energiei a avut rolul decisiv în sistarea lucrărilor la anumite sonde de foraj, în dezacord cu responsabilitatea dată de lege de a asigura prin deciziile sale buna desfășurare a proceselor.

Suntem îndreptățiți să suspectăm o posibilă premeditare în a crea deficiențe pe piața energiei pentru propriile interese. Prin politica derulată de Ministerul Energiei s-a creat un deficit care generează un comportament speculativ pe piața energiei. În acest timp, potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, odată cu creșterea constantă a prețului la carburant OMV Petrom a înregristrat câștiguri substanțiale.  

          Având în vedere, cele expuse mai sus, vă rugăm, domnule Președinte, să ne comunicați dacă Ministrul Energiei, domnul Virgil Daniel Popescu, prin funcția pe care o ocupă și prin calitatea de acționar la o firmă din domeniul energiei și având în vedere și calitatea soției de angajat la o astfel de firmă, se află în conflict de interese potrivit legislației în vigoare.

The post Lilian Scripnic – întrebare parlamentară către Agenția Națională de Integritate – Conflict de interese în cazul Ministrului Energiei. appeared first on AUR.

De către: Dan TANASĂ, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 MUREȘ

Obiectul întrebării: Reiterearea întrebării parlamentare nr. 2395A

        Declarații de avere și interese inexistente

Având în vedere faptul că termenul legal pentru primirea răspunsului la întrebarea parlamentară nr. 2395A din 21-09-2021, având ca obiect Declarații de avere și interese inexistente a primarului comunei Pietroșani jud. Teleorman, a expirat la 13-10-2021, fără ca să ni se solicite un termen suplimentar pentru examinare și fără a ni se prezenta un răspuns, reiterez întrebarea parlamentară și vă cer respectuos să-mi răspundeți prompt și explicit, în scris, indicând totodată motivele încălcării termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

The post Dan Tanasă – întrebare parlamentară reiterată către Agenţia Naţională de Integritate – Declarații de avere și interese inexistente appeared first on AUR.

De la: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureș

Subiectul întrebării: Declarații de avere și interese inexistente

Stimate domnule Președinte,      

Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa conflictului de interese de natură administrativă şi penală, precum şi săvârşirea de abuz în serviciu de către primarul comunei Pietroşani, județul Teleorman. Picu Emil este acuzat că a încălcat legea în timpul mandatului 2008-2012. Acesta a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese întrucât, „în perioada exercitării mandatului de primar, a atribuit tatălui său, precum şi Întreprinderii Familiale Picu I. Alecsandru (reprezentată de fiica sa şi tatăl său), fără aprobarea prealabilă a consiliului local, un contract de prestări servicii, în valoare de 6.500 Lei, şi două contracte de închiriere teren arabil, în suprafaţă de 48,13 ha, respectiv 38 ha, în valoare de 100 ei/ha.”, conform A.N.I. Edilul este acuzat și de faptul că a emis facturi şi ordine de plată în valoare de 60.600 lei, unele fără a avea la bază contracte, şi a încheiat, fără a respecta dispoziţiile legale, un contract de închiriere cu cumnatul său pentru un spaţiu cu destinaţia de bibliotecă, preţul chiriei fiind de 1000 lei/lună. Prin atribuirea directă a contractelor enunţate mai sus şi emiterea de facturi şi ordine de plată care nu au nici o bază legală, edilul din Pietroşani a creat un avantaj de natură patrimonială tatălui, fiicei şi cumnatului său. Am în vedere experiența Dvs. de mai mult de zece ani în cadrul A.N.I., în mod special în organizarea, coordonarea și controlul activităților din cadrul Direcției Generale a Inspecției de Integritate, vă solicit să îmi răspundeți dacă este legal ca pe site-ul primăriei Pietroșani să nu existe nici o declarație de avere/interese având în vedere faptul că domnul Picu Emil a redevenit primar în anul 2020.

The post Dan Tanasă – întrebare parlamentară către Agenţia Naţională de Integritate – Declarații de avere și interese inexistente. appeared first on AUR.

De către: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureș

Obiectul întrebării: Reiterearea întrebării parlamentare nr. 1680A

Având în vedere faptul că termenul legal pentru primirea răspunsului la întrebarea parlamentară nr. 1680A din 02 iunie 2021, având ca obiect Interdicția de a ocupa o funcție publică, a expirat la 01 iulie 2021, fără ca să ni se solicite un termen suplimentar pentru examinare și fără a ni se prezenta un răspuns, reiterez întrebarea parlamentară și vă cer respectuos să-mi răspundeți prompt și explicit, în scris, indicând totodată motivele încălcării termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

The post Dan Tanasă – întrebare parlamentară către Agenţia Naţională de Integritate – Reiterearea întrebării parlamentare nr. 1680A. appeared first on AUR.