Am ales o modalitate de a pune în evidență și a celebra în acest an 106 ani de la unirea Basarabiei cu România și anume un proiect care ar apropia cele două țări nu numai din punct de vedere rhetoric, ci și practic.

     Genul de mare proiect de care are nevoie atât România, cât și Republica Moldova este autostrada verde a României și a Moldovei!

     Un proiect gândit încă din perioada interbelică, regândit apoi în comunism, pus pe hârtie de scriitorul, fost candidat la președinția României domnul Paul Goma (Dumnezeu să-l ierte!) și la care actuala clasă politică nu îndrăznește nici măcar să viseze! 

     Este vorba de transformarea râului Prut într-o rută navigabilă, construcția  unor hidrocentrale ce vor genera energie electrică curată, energie de care are nevoie atât România, cât și Moldova.

     Astfel, am reuși să creăm porturi comerciale și turistice noi, să le conectăm cu cele de la Dunăre, precum Galați, Brăila, Tulcea, Sulina, precum și să construim sisteme noi  de irigații pe ambele maluri.

     Cu Maia Sandu la Chișinău și cu politica de deschidere spre România, lucrurile ar putea funcționa – exact după principiul de care scria Exupery în Citadela: ”dacă vrei să-i unești, pune-i să construiască împreună un turn”.

     Așa să ne ajute Dumnezeu!     

     Vă multumesc! 

The post Dănuț Aelenei – declarație politică – Basarabia este România ! appeared first on AUR.

     Realitatea însă este altfel:

     Din soldele  lunare brute ale militarilor se rețin și se virează la bugetul de stat exact aceleași contribuții ca în cazul oricărui alt salariat din țara noastră.

     Nu din 2017 sau 2018 așa cum în mod eronat declară diverse persoane publice, ci cu mult timp înainte.

     Militarilor li s-au reținut contribuția pentru pensia suplimentară exact de la aceeași dată de la care s-au  reținut și angajaților civili, respectiv 1 ianuarie 1967.

     Actul normativ care a instituit această reținere este Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat și pensia suplimentară.

     Astfel art. 58 din acest decret stipula :

     “Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie în afara pensiei militare de stat, pensia suplimentară ,care se bazează pe principiul mutualitații între militari.”

     Iar la art. 59 că “Fondurile necesare pentru plata pensiei  suplimentare se formează din contribuția tuturor militarilor din cadrele permanente”.

     Exact ca în cazul civililor, contribuția a fost tot 2% și se vărsa într-un cont la “Banca Națională” care plătea pentru banii depuși o dobândă anuală de 1,5%.

     La data de 1 iulie 1977, Decretul nr. 141/1967 a fost abrogat de către Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat.

     Contribuția militarilor a continuat să fie reținută întrucât art. 60 din acest decret prevedea că “Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualitații între militarii din cadrele permanente, care contribuie, în acest scop cu 2% din retribuție lor tarifară lunară”.

     Decretul nr. 214 a fost abrogat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

     În această lege, contribuția individuală a militarilor a fost reglementată în articolul 78.

     Astfel la art. 78 alin. 2 se stipula că” De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuția pentru pensia suplimentară va deveni contribuția individuală  la bugetul de stat, iar la alin. 3 ” cota de contribuție individuală este de 5%. Baza lunară de calcul pentru care se va determina contribuția individuală o reprezintă solda lunară brută.”

     La 1 ianuarie 2011, Legea nr 164/2001 a fost abrogată de Legea nr 263/2010 privind sistemul militar de pensii publice, în care au fost incluși și militarii. Astfel în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015,conform art. 6 alin. 1 punctul 1 litera c) au fost asigurați obligatoriu în sistemul public de pensii “cadrele militare in activitate, soldați și gradați voluntari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale.”

     Prin urmare inclusiv militarilor le-au fost reținute și virate contribuțiile în această perioadă în baza aceluiași articol ca și în cazul celorlalți contribuabili, respectiv art. 27.

     La 1 ianuarie 2016 a întrat în vigoare Legea nr 223/2015 privind pensiile militare de stat.

     Contribuțiile pe care le plătesc militarii inclusiv în acest moment sunt reglementate de art. 31 alin 1) care prevede : “Cota de contribuție individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuție individuală de asigurări sociale. Baza lunară de calcul al contribuției individuale o reprezintă solda lunară brută, salariul lunar brut.”

     Prin urmare, militarii au plătit și plătesc contribuții, singura diferență este că începând cu anul 1 ianuarie 2016 acestea se virează direct la bugetul de stat și nu la bugetul asigurărilor sociale.

     Tot la fel au fost virate și în perioada 1 aprilie 2001 – 31 decembrie 2010.

     Vă rog să analizați cele de mai sus și să trageți singuri concluziile!

The post Aelenei Dănuț – declarație politică – Adevărul despre pensiile militare! appeared first on AUR.

Avertizarea cu o grevă sanitară generală este o provocare foarte serioasă. La starea de sănătate a românilor, la cea socială și la situația precară a sistemului nostru de sănătate, un stres în plus, indus de greva personalului sanitar, ar avea urmări dramatice, pe care nu știu cine și le poate permite.

De aceea, eu solicit o negociere responsabilă a părților pentru evitarea declanșării și derulării unei greve generale în domeniul serviciilor medicale. Și fără aceasta avem o rată a mortalității foarte ridicată la toate categoriile de vârstă a populației.

În 11 martie a.c. prin protestul a câtorva mii de anagajați ai spitalelor din fața parlamentului, a guvernului și a ministerelor cu atribuții în rezolvarea solicitărilor prezentate de protestatari s-a parcurs o fază pregătitoare, iar opinia publică și autoritățile statului au fost atenționate cu intenția declanșării conflictului de muncă cel mai sever, dacă solicitările personalului medical nu vor fi tratate cu seriozitate.

După cum am fost informați de sindicatele din sănătate, salariul reprezintă principalul motiv de nemulțumire al angajaților din acest domeniu. Aici se întâmplă ceva asemănător cu ceea ce s-a petrecut cu sarabanda legislației pensiilor: guvernanții tot amăgesc diferite categorii de salariți cu o nouă lege a salarizării, cu eliminarea inechităților și cu înlăturarea unor nedreptăți cuprinse în lagislația în vigoare privind salarizarea.

Creșterea exagerată a prețurilor din ultimile luni a făcut ca angajații mai multor instituții bugetare să nu mai aibă răbdare și au ieșit în stradă să-și strige nemulțumirile.

Mai toate protestele sunt legate de scăderea puterii de cumpărare pe fondul inflației galopante, întreținută și aceasta mai mult de motive artificiale, administrative și mai puțin obiective cum guvernanții ar vrea să ne facă să credem.

Din acest motiv și pe baza măsurilor fiscal-bugetare guvernamentale, pe fondul creșterii continue a prețurilor la bunurile de consum curent, nemulțumirea salariaților este de înțeles.

Este un adevăr că puterea de cumpărare se află de ceva timp pe un trend descendent. În tot acest timp a lipsit dialogul social între partenerii sociali. Angajatorii, fie cei de stat fie cei privați, trebuie să țină cont de această realitate, să reia dialogul social și să îmbunătățească salarizarea personalului.

În acest sens,, sunt criticate și noile modificări legislative. Protestul de săptămâna trecută era  îndreptat și împotriva ultimei  forme ai Ordonanței de Urgență privind unele creșteri salariale în sănătate, pe care protestatarii au taxat-o ca fiind o ordonanță a inechității și a nepriceperii emitenților.  

Prin această OUG  nu sunt rezolvate cererile ci sun create noi probleme, care agravează unele din cele preexistente.

Mă întreb de ce nu au fost consultate sindicatele din sănătate atunci când s-a elaborat proiectul de ordonanță. Dacă nici de această dată solicitările nu le vor fi luate în calcul, sindicaliștii avertizează că urmează greva generală.  Procedura pentru grevă și demonstrațiile din 11 martie sunt ultimele acțiuni înaintea grevei.

Se solicită o majorare a salariilor cu 26%. Fără a avea datele în față, nu pot aprecia dacă e mult sau puțin.

În schimb, cer și eu o reluare a dialogului dintre minister și sindicate, o negociere responsabilă și să ne vedem fiecare de treaba care ne revine.

Ministerul Sănătății, prin vocea domnului ministru Alexandru Rafila s-a arătat dispus să rezolve problemele care se pot rezolva în acest moment și a invocat buna–credință. Mai rămâne problema banilor. Fără bani nu va funcționa nici dialogul nici buna cedință.

Să sperăm că partenerii sociali se vor înțelege și vor găsi cele mai bune soluții până la greva generală.

Nu am fost destul de critic în acestă declarație tocmai pentru că mă aștept la o soluție negociată și agreată de toate părțile.

The post Dănuț Aelenei – declarație politică – Securitatea alimentară a României! appeared first on AUR.

Un studiu comandat de parlamentarii europeni arată că străinii au ajuns să controleze până la 40% din terenul arabil al României. Printre marii proprietari sunt cetăţeni libanezi, conţi austrieci, bănci şi companii de asigurări. Efectele sunt negative atât asupra forţei de muncă, cât şi asupra mediului înconjurător, spune studiul.

Informaţiile sugerează că România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia sunt, în mod particular, puncte fierbinţi ale acestei probleme, se arată în raport.

Menţionez că, în România, potrivit negocierilor pentru aderarea la UE, liberalizarea pieţei funciare a avut loc începând cu 1 ianuarie 2014, moment din care cetăţenii străini au putut cumpăra teren în ţara noastră şi pe persoană fizică.

Mai mult, din datele Institutului, în România se găsesc şi cele mai numeroase ferme atipice deţinute de cetăţeni străini.

„Cea mai mare fermă din România aparţine companiei libaneze Maria Group şi se întinde pe 65.000 de hectare. Având propriul port şi depozit de cereale, grupul exportă carne şi cereale în special în Orientul Mijlociu şi Africa de Est”, se arată în raport.

Studiul vorbeşte şi despre efectele acestui fenomen asupra economiei locale. Creşterea numărului de astfel de exploataţii duce la creşterea numărului de şomeri din agricultură, dar şi a celor care pleacă din ţară pentru a-şi găsi un loc de muncă.

„Acest mod de a face agricultură se bazează pe monoculturi, folosirea intensivă a produselor chimice şi a medicamentelor (uz veterinar) în mod preventiv. Efectele apar nu numai asupra mediului şi animalelor, cât şi asupra ratei şomajului din mediul rural. Aceasta întrucât în astfel de exploataţii se lucrează cu foarte puţini oameni. Spre exemplu, Genagricola, divizia pentru agricultură a Generali, care controlează 4.500 de hectare de teren în România, a generat doar 62 de locuri de munca în 2016.

În Europa există o corelaţie între scăderea numărului unităţilor de producţie şi numărul de angajaţi în agricultură. Noul val de investitori străini, coroborat cu fuziunile dintre marile corporaţii nu fac altceva decât să crească viteza cu care oamenii din mediul rural pleacă peste graniţe pentru a-şi găsi un loc de muncă”, se mai precizeaza în raport.

Ce este de făcut?

Care sunt soluțiile la aceasta problemă?

Nici un partid politic din România nu are vreo poziție pe acest subiect.

Este necesară o dezbatere interpartinică a subiectului atât în cele două comisii pentru agricultură din Parlamentul României cât și prin discuții cu fermieri și specialiști din domeniu  pentru a găsi  soluții viabile în ceea privește  asigurarea securitatii alimentare a României pentru protecția mediului și pentru ca terenurile arabile să rămană în proprietatea fermierilor români.

The post Dănuț Aelenei – declarație politică – Securitatea alimentară a României ! appeared first on AUR.

De la: Deputat AUR Dănuț AELENEI, circumscripția electorală nr. 14 Constanța

Subiectul întrebării: Cine apără consumatorii de produsele contrafăcute?

   Domnule Ministru,

Prin dumneavoastră vreau să mă adresez structurilor din subordinea ministerului pe care îl conduceți, pe tema alimentelor contrafăcute.

Cetățenii români cheltuiesc mai mult de un sfert din veniturile lunare pe alimente. Dar nu acesta este aspectul cel mai supărător, cât mai ales faptul, că alimentele cumpărate scump nu sunt de calitate, ci în multe cazuri, contrafăcute.

Săptămâna trecută a fost publicată o listă a top-ului alimentelor contrafăcute, pe care românii le consumă zilnic și pe care le cumpără de la supermarket, de la firme autorizate și controlate de autoritățile statului.

Cei care au întocmit lista declară că cel puțin 10% din acestea nu sunt conforme. Produsele cel mai adesea contrafăcute sunt și cele mai necesare pentru hrana populației. Între acestea se înscriu: brânza, vinul, fructele, mierea, peștele, uleiurile vegetale ș.a. Cam tot ce consumă o familie în mod curent.

Contrafacerea alimentelor care se comercializează în țara noastră a fost documentată de mai mult timp, dar până în prezent nu i s-a găsit antidotul. De aceea, tema aceasta este recurentă în viața oamenilor și în opinia publică.

Problema care se ridică este aceea, dacă există soluții pentru apărarea consumatorilor de mareea produselor contrafăcute? 

Cum ajung acestea în magazine și în piețe?

Ce se mai poate face pentru a diminua practicile de contrafacere a alimentelor?  

Dată fiind periculozitatea acestei practici ilegale, aș dori să știu cum se raportează autoritatea cu răspundere pentru calitatea alimentelor din subordinea dumneavoastră la fenomenul denaturării calității alimentelor și la cel de inducere în eroare a cumpărătorilor prin etichete false.

The post Dănuț Aelenei – întrebare către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Cine apără consumatorii de produsele contrafăcute? appeared first on AUR.

Domnule ministru,

Potrivit Legii nr.96/2006, republicată, privind statutul deputaților și al senatorilor, deputații și senatorii sunt reprezentanți aleși ai poporului român prin care acesta își exercită suveranitatea, iar în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului având îndatorirea de a acționa în interesul întregii națiuni.

Având în vedere cele de mai sus vă supun atenției dumneavoastră urmatoarele:

În ultima perioadă din ce în ce mai mulți cetățeni ai județului Constanța, dar și din județele limitrofe acestuia, și-au prezentat nemulțumirile la cabinetul meu parlamentar, nemulțumiri referitoare la întârzierile pe care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le are în procedurile de plată a Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) vegetal și zootehnie, subvenții achitate din bani naționali, din bugetul de stat.

Ținând cont că APIA nu poate stabili cuantumurile finale pe hectar fără un proiect de hotărâre de Guvern prin care sunt stabilite plafoanele alocate, document care are nevoie de aprobarea Executivului și de publicarea în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare, vă întreb, domnule ministru:

1. De ce ministerul pe care-l conduceți nu a redactat acest document atât de important pentru agricultori până la această data?
2. Ce, sau cine, v-a oprit să nu-l prezentați spre aprobare Executivului?
3. Când preconizați să se facă deblocarea ecoschemelor și plata integrală a tuturor subvențiilor, finanțate din bugetul de stat?

The post Dănuț Aelenei – întrebare către Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Subvenții APIA! appeared first on AUR.

     România se confruntă cu o „realitate cruntă” – depopularea mediului rural, care înregistrează cel mai mare ritm din Uniunea Europeană!

     „În fiecare an, potrivit studiilor, 9 sate din România dispar. Aceasta este realitatea.

     Pentru a combate acest fenomen propunem o abordare „strategică”, în care să fie implicați primarii din mediul rural, alături de decidenții politici, care să identifice „corect toate nevoile satului românesc” pentru dezvoltarea unor „politici publice conturate și creionate”.

      „Împreună, putem să ne punem la masă și să gândim aceste politici publice și încet, încet, să nu lăsăm să moară satele noastre”.

     În cazul în care România nu va reuși să implementeze astfel de politici, depopularea satelor, care este „cea mai mare din Uniunea Europeană în momentul de față, ar putea să devină o mare problemă”.

     „Şi încet, încet, vom ajunge ca satele noastre să aibă, poate, în viitor, infrastructură, școală, dar să nu mai aibă oameni care să fie acolo”.

     Subliniez unicitatea României în cadrul Uniunii Europene, în condițiile în care este țara cu cea mai mare pondere a populației în zona rurală.

     „Avem 45% din populație în zona rurală, peste 80% din teritoriu este în această zonă rurală, dar, din păcate, dacă vă uitați, un pic, pe distribuirea fondurilor, deși aici sunt cele mai multe probleme, nu ajung atât de multe fonduri astfel încât să rezolvăm toate problemele”.

     Iar problema principală a comunităților rurale „este că oamenii de acolo s-au săturat să aștepte și, încet, încet, migrează spre zonele urbane, iar satele noastre mor în fiecare zi”.

     Școlile noastre mor în zona rurală, pentru că populația școlară din aceste zone  migrează spre zonele urbane.

     În primul rând pentru că nu au condiții; în al doilea rând, pentru că este acea vorbă, acel mit, că la țară nu se face școală”.

     Sunt necesare soluții simple aplicate pe realitățile locale astfel încât sa reducem plata facturilor la utilități pentru fiecare locuitor precum și pentru crearea de locuri de muncă bine plătite pe plan local astfel încât să oprim  migrarea  spre zonele urbane.

     A face politica înseamnă să identifici și să rezolvi problemele comunități nu să-ți pui mai înainte de toate interesul propriului buzunar.

The post Dănuț Aelenei – declarație politică – Salvați satele României ! appeared first on AUR.

De la: Deputat AUR Dănuț AELENEI – Circumscripția electorală nr. 14 Constanța

Subiectul întrebării: Planurile SRTv în privința înființării unui studiou teritorial la Constanța

Domnule Președinte – Director General,

Potrivit Legii nr.96/2006, republicată, privind statutul deputaților și al senatorilor, deputații și senatorii sunt reprezentanți aleși ai poporului român prin care acesta își exercită suveranitatea, iar în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului având îndatorirea de a acționa în interesul

întregii națiuni.

Având în vedere cele de mai sus, vă supun atenției dumneavoastră, în calitate de Președinte – Director General al Societății Române de Televiziune urmatoarele: Televiziunea româna are studiouri teritoriale la Cluj, Iași, Timișoara, Craiova și

Târgu Mureș. Emisiunile acestora, cu tematici specifice acoperă toate regiunile României, dar nu și Dobrogea.

Dobrogea – acest mozaic etnic, unde trăiesc, laolaltă, români, aromâni, bulgari, turci, tătari, țigani, evrei, greci, armeni, ruși, lipoveni, ucraineni, găgăuzi, germani, italieni și cu o problematică specifică este discriminată din punctul de vedere al prezenței unui studiou teritorial al Televiziunii Române la Constanța.

Vă întreb domnule Președinte – Director General al Televiziunii Române:

1. Care sunt planurile SRTv în privința înființării unui studio teritorial la Constanța?

2. Societatea pe care o conduceți are prevăzut un buget în acest an pentru înființarea unui studio teritorial la Constanța?

3. Dacă răspunsul este negativ vă rog să explicați motivul pentru care nu susțineți înființarea unui studio territorial la Constanța.

The post Dănuț Aelenei – întrebare către Societatea Română de Televiziune – Planurile SRTv în privința înființării unui studiou teritorial la Constanța appeared first on AUR.

Comasarea alegerilor locale cu europarlamentarele pe data de 9 iunie este varianta cea mai avantajoasă pentru PSD și PNL pentru că ar maximiza șansele celor două partide să ia mai multe mandate în Parlamentul European.

Liderii PSD și PNL vor decide dacă vor merge în interiorul propriilor partide și le vor cere primarilor să se pregătească de alegeri pentru luna iunie, cu trei luni mai devreme decât scrutinul pentru alegerile locale care s-ar desfășura la sfârșitul lunii septembrie.

Încă o dată, avem dovada că partidele aflate la guvernare de 34 de ani, ce au dus România aproape de marginea prăpastiei, nu vor să lase puterea nici măcar printr-un exercițiu democratic corect, care se efectuează odată la patru ani  sau odată la 5 ani, în cazul alegerilor europarlamentare.

Sfidând Constituția României, sfidând toate instituțiile, statutul și principiile democratice, sfidând consecințele asupra bunului mers al localităților din România, această majoritate globalistă, nocivă, din Parlamentul României, nu se gândește decât la propriile interese, agățându-se cu disperare de putere.

Neexistând o separare reală a puterilor în stat (să nu uităm de faptul că la Curtea Constituțională și Autoritatea Electorală Permanentă sunt de fapt oamenii PSD și PNL) aceste partide pot aduce la stadiul de legalitate orice proiecte nocive pentru democrația din țara noastră.

Generalul tamajor și premierul gonac au devenit creativi în ultimul timp,  propunând chiar și o rotativă a viitorilor Președinți ai României (5 ani dl Ciucă și alți 5 dl Ciolacu).

Noaptea minții sau  râsul-plânsul?

Românul  însă, are o vorbă :

”De ce ți-e frică nu scapi” și am convingerea că românii cinstiți se vor prezenta masiv la vot și-i vor sancționa!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

The post Aelenei Dănuț – declarație politică – Comasarea alegerilor locale cu europarlamentarele appeared first on AUR.

De la: Deputat AUR Dănuț AELENEI – Circumscripția electorală nr. 14 Constanța

Subiectul întrebării: Situația infrastructurii feroviare

Domnule ministru,

     Potrivit Legii nr.96/2006, republicată privind statutul deputaților și al senatorilor, deputații și senatorii sunt reprezentanți aleși ai poporului român prin care acesta își exercită suveranitatea, iar în exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului având îndatorirea de a acționa în interesul întregii națiuni.

     Având în vedere cele de mai sus, vă supun atenției dumneavoastră, în calitate de ministru al transporturilor și infrastructurii urmatoarele:

     Situația Căilor Ferate Române și, în primul rând, a infrastructurii, de calitatea căreia depinde, în mare masură, calitatea serviciilor oferite de operatori, în special al celor de călători, s-a prăbușit în mod dramatic, ca urmare a unei politici greșite dusă în ultimii ani față de această instituție strategică, indispensabilă unei țări de mărimea României, membră a Uniunii Europene. Această situație este greu de înțeles dar și mai greu de acceptat.

     Este evident pentru toată lumea că starea infrastructurii feroviare s-a degradat în mod continuu, în special din anul 2001 și până în prezent. Cauzele sunt binecunoscute și anume subfinanțarea sistematică a sectorului feroviar în favoarea celui rutier în contradicție cu recomandările UE.

     În lunile aprilie și septembrie ale anului trecut v-am adresat întrebări referitoare la starea precară a podului feroviar din Târgu Ocna.

     Pe podul din județul Bacău, vechi de mai bine de o sută de ani, sprijinit în bârne de lemn, aflat într-o stare avansată de degradare trec, zilnic, zeci de trenuri. Adică mii de călători sunt expuși zilnic pericolului.

     În răspunsurile dumneavoastră îmi precizați faptul că acest podeț este inclus în programul de reabilitare a 18 poduri și podețe dintre care 15 se află pe raza județului Bacău – etapa de elaborare a studiului de fezabilitate finanțat din fonduri nerambursabile ale Programului Operațional Infrastructură Mare și de la Bugetul de Stat cu termen de finalizare 03.07.2023!  

     Vă întreb domnule ministru care mai este, la această dată, stadiul lucrărilor de reabilitare sau de construire a unui nou podeț în această zonă după expirarea termenului prevăzut pentru studiul de fezabilitate ?

     Ce poziție are ministerul pe care îl conduceți în această privință, domnule ministru?  

The post Aelenei Dănuț – întrebare către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Situația infrastructurii feroviare appeared first on AUR.