Guvernarea se laudă că a redus deficitul „de la 9,3% la 6,2% din PIB”. Cifrele sunt reale; comparația, nu. Cei 9,3% sunt deficitul anului 2024, calculat prin metoda europeană (ESA) și stabilit de Comisia Europeană. Cei 6,2% sunt ținta pe 2026, calculată prin metoda națională (cash), a Ministerului Finanțelor. Pe aceeași riglă, povestea se subțiază: pe cash, deficitul a coborât de la 8,65% (2024) la 7,65% (2025), un singur punct procentual în primul an de austeritate, obținut nu din creșterea economiei, ci din majorări de TVA și accize, scoaterea plafonărilor la energie și înghețarea salariilor și pensiilor. De aici inflația de 10,9% și recesiunea tehnică din 2026.

Mai grav, această corecție nu oprește datoria. De la 48,8% din PIB în 2023, datoria publică a urcat la 59,3% la finalul lui 2025, iar în martie 2026 a atins 60,2% (1.170 de miliarde de lei), prima depășire a pragului de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

Estimările pentru finalul lui 2026 indică circa 61,6%, iar FMI proiectează 70,4% până în 2031. Plătim toate costurile austerității, fără beneficiul ei.

Grafic. 1 Evoluția datoriei publice a României, % din PIB (2023–2026)

Programul Veștea ar trebui să fie soluția. Nu este. Pretinde de la toți ceilalți rigoare (evaluări, indicatori, analize cost-beneficiu), dar nu conține nicio fișă financiară și nicio aritmetică ce se închide. Promite simultan reducerea deficitului, fără austeritate, investiții și apărare la 5% din PIB, finanțate magic „din fonduri europene”. Numai că apărarea la 5% nu vine din bani nerambursabili: PNRR nu finanțează apărarea, iar restul înseamnă datorie nouă, instrumentul SAFE, din care România a cerut circa 16,7 miliarde de euro, e compus din împrumuturi. Ori mai multă datorie, ori realocări dure.

Iar puntea europeană e fragilă: PNRR e la circa 61% absorbție, cu termen 31 august 2026 și un risc realist de a pierde 4–5 miliarde de euro. Peste toate, un șoc demografic cunoscut de șase decenii, pensionarea generației decretului 770/1966 între 2030 și 2032, împinge datoria spre 86% din PIB până în 2035, fără ca vreo strategie să-l cuantifice.
Ceea ce ni se prezintă drept redresare este o eroare moștenită, pe care programul actual ar duce-o mai departe, nu ar corecta-o.

O guvernare serioasă ar prezenta traiectoria deficitului pe o singură metodă, ar depune fișa financiară a propriilor măsuri și ar tranșa contradicția dintre apărarea la 5% și reducerea deficitului. Până atunci, rămânem cu un „succes” care există doar pe hârtie. Românii, însă, nu plătesc impozite în două metodologii, le plătesc o singură dată, integral, pe o datorie pe care cineva refuză să o oprească”, a declarat deputatul AUR, Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „Programul de guvernare Veștea, la proba cifrelor: un „succes” măsurat cu două rigle” appeared first on AUR.

Parlamentarul susține că rolul fundamental al culturii este acela de a păstra identitatea națională, memoria istorică și patrimoniul spiritual al României și atrage atenția că statul are obligația de a proteja instituțiile publice de cultură, creatorii români și valorile care definesc continuitatea națiunii române.

„Privim cu îngrijorare prevederile programului de guvernare propus pentru domeniul culturii, un document care tratează cultura predominant prin prisma criteriilor economice, antreprenoriale și administrative, ignorând rolul său fundamental în păstrarea identității naționale, a memoriei istorice și a coeziunii societății românești.

În loc să afirme fără echivoc că misiunea principală a statului este protejarea și promovarea culturii române, programul propune transformarea culturii într-un sector economic guvernat de logica pieței, a performanței financiare și a competitivității.

Cultura este prezentată ca „industrie creativă”, „oportunitate economică” și „piață culturală”, în timp ce referirile la identitatea națională, valorile românești, patrimoniul spiritual și cultura tradițională sunt aproape inexistente.

AUR consideră că statul român nu poate abdica de la responsabilitatea sa de a susține instituțiile publice de cultură. Propunerile privind diminuarea rolului culturii instituționalizate, reducerea raporturilor clasice de muncă și orientarea către servicii culturale contractate riscă să fragilizeze teatrele, operele, filarmonicile, muzeele și bibliotecile, instituții care reprezintă repere fundamentale ale vieții culturale românești.

De asemenea, constatăm cu preocupare accentul excesiv pus pe „prioritățile culturale europene”, fără definirea clară a unor priorități culturale românești. Cooperarea europeană este necesară, însă politica culturală a României trebuie să fie construită în primul rând în jurul interesului național și al valorilor care definesc identitatea poporului român.

Programul vorbește despre digitalizare, cartografiere și absorbție de fonduri, dar oferă prea puține soluții concrete pentru salvarea patrimoniului aflat în degradare, pentru recuperarea bunurilor culturale înstrăinate și pentru revitalizarea monumentelor istorice care se pierd sub ochii noștri.

În același timp, lipsesc măsuri clare dedicate românilor din diaspora și comunităților istorice românești, pentru care cultura și limba română reprezintă principalele instrumente de păstrare a identității naționale.

AUR susține o politică culturală care să aibă în centrul său cultura română, creatorii români, patrimoniul național și accesul tuturor cetățenilor la actul cultural. Cultura nu este o cheltuială și nici o simplă industrie creativă. Cultura este fundamentul continuității națiunii române și trebuie tratată ca atare”, a declarat Mihail Neamțu, deputat AUR.

The post Mihail Neamțu (deputat AUR): „Cultura nu este o afacere și nu poate fi redusă la o simplă industrie creativă” appeared first on AUR.

„Adrian Veștea este expresia sistemului politic care a capturat Brașovul timp de aproape un deceniu.

Timp de aproape 10 ani, Adrian Veștea a condus PNL Brașov și a fost unul dintre principalii beneficiari ai puterii politice din județ. Astăzi ni se cere să credem că omul care a dominat viața politică brașoveană trebuie să conducă întreaga țară. Realitatea este că mandatul său politic a coincis cu numeroase scandaluri penale care au afectat organizația PNL Brașov și cu prea puține realizări care să convingă românii că merită funcția de prim-ministru.

În perioada în care Veștea a condus organizația, Brașovul a produs un lung șir de scandaluri, anchete, trimiteri în judecată și condamnări care au vizat oameni din cercul de putere al PNL. Fostul lider liberal Aristotel Căncescu a fost condamnat pentru corupție. George Scripcaru a fost vizat de multiple dosare DNA. Liviu Cocoș a fost condamnat și ulterior a reapărut în centrul unui nou dosar de corupție. Vicepreședintele Consiliului Județean, Constantin-Șerban Todorică, a fost trimis în judecată în dosarul Compania Apa Brașov. Un primar PNL din județ a fost condamnat definitiv pentru trafic de droguri. La DSVSA Brașov, procurorii au instrumentat un dosar de corupție care a dus la arestări preventive și trimiteri în judecată. Acesta este bilanțul politic al grupării care a condus Brașovul în ultimul deceniu.

Ni se spune că Adrian Veștea este un administrator performant. Serios? Performanța nu se măsoară doar în panglici tăiate și conferințe de presă. Se măsoară și prin calitatea oamenilor promovați, prin integritatea administrației și prin capacitatea de a construi instituții curate. După 36 de ani în care PNL a controlat județul Brașov lipsesc în continuare marile proiecte. Spre exemplu, după aproape nouă ani la conducerea Consiliului Județean și aproximativ un deceniu la conducerea PNL Brașov, bilanțul lui Adrian Veștea în materie de autostrăzi este de aproximativ 6 kilometri de autostradă în județul Brașov, reprezentând tronsonul Râșnov-Cristian deschis încă din 2020.

Când în jurul tău se acumulează ani la rând scandaluri, dosare și probleme de integritate, nu mai poți pretinde că nu ai nicio responsabilitate. Poate că nu există răspundere penală. Există însă răspundere politică. Iar aceasta nu poate fi delegată nimănui. România nu are nevoie de exportarea modelului PNL Brașov la nivel național. România are nevoie de o ruptură de rețelele politice care confundă administrația cu partidul și funcțiile publice cu influența de grup”, a declarat deputatul AUR, Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă (deputat AUR): „Liderul unei filiale PNL marcate de scandaluri penale, viitor premier al României?” appeared first on AUR.

Statul român se află într-un moment de mare cumpănă, iar propunerea intempestivă venită de la Palatul Cotroceni, într-o dimineață de duminică, fără ca Adrian Veștea să fie propus de vreun partid politic, nu face decât să sporească actuala criză pe care o parcurgem.

Separația puterilor în stat înseamnă că Legislativul nu poate fi subordonat Președinției. Când acesta se blochează, soluția constituțională o reprezintă alegerile anticipate. Soluția noastră este întoarcerea la popor și respectarea regulilor democratice. În acest sens vom dialoga cu toate părțile implicate.

AUR nu va accepta ca nimeni din statul român să își creeze regimuri personale, similare cu cele autoritare sau chiar totalitare. Constatăm cu tristețe că am avut dreptate în ceea ce am susținut. Europa este călcată în picioare tocmai de cei care pretind că o susțin cel mai vehement.

Pozițiile exprimate anterior de formațiunea noastră rămân neschimbate, ca și loialitatea față de cetățenii care au încredere în noi în număr mare. România nu are nevoie de trădători, ci de consens, dialog și speranță.

The post Poziția AUR privind nominalizarea lui Adrian Veștea ca prim-ministru appeared first on AUR.