Adresată:  Domnului Sorin GRINDEANU, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii

De Domnul Senator Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23 Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 26.03.2024

Obiectul întrebării: Utilizarea liniei ferate cu ecartament normal Fălciu-Cantemir pentru transportul de mărfuri între România si Republica Moldova fără schimbarea boghiurilor

Stimate Domnule Ministru,

Între România şi Republica Moldova există de mai multe decenii o linie de cale ferată cu ecartament normal (de 1,435 metri) în zona Fălciu (judeţul Vaslui, România) și Cania (raionul Cantemir, Republica Moldova).

Această cale ferată trece peste podul feroviar Fălciu-Cantemir şi continuă încă 14 kilometri în interiorul Republicii Moldova.

Staţiile de cale ferată Prut I şi Prut II din Republica Moldova, ca staţii ale singurei linii de cale ferată cu ecartament normal, au fost utilizate foarte eficient în perioada ocupaţiei sovietice pentru exportul şi importul de mărfuri din şi către statele membre CAER şi cele din sud-estul Europei.

După căderea URSS această linie de cale ferată a fost folosită pentru transportul de pasageri între ambele maluri aIe Prutului. Gara Fălciu a fost renovată cu fonduri europene. În prezent transportul de călători între România și Republica Moldova pe această cale ferată este întrerupt.

Este cunoscut că restul liniilor ferate din Republica Moldova sunt cu ecartament rusesc (mai lat, respectiv 1,524 metri), iar pentru comunicațiile feroviare între cele două state românești (punctul Ungheni – Nicolina Iași) este necesară schimbarea de fiecare dată, la trecerea în ambele sensuri, a boghiurilor (cuplu de 4 roți) vagoanelor, operațiune costisitoare și cronofagă.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să ne comunicați:

1. Motivele pentru care linia de cale ferată Fălciu – Cantemir nu este utilizată pentru transportul de mărfuri între România și Republica Moldova, în special pentru transportul de cereale, inclusiv al celor provenind din Ucraina, pentru care acum se folosesc căile terestre rutiere sau eventual fluviale.

• Dacă Guvernul României, respectiv Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, și Guvernul Republicii Moldova au în vedere utilizarea liniei ferate Fălciu–Cantemir pentru transportul de mărfuri, inclusiv cereale provenind din Ucraina.

• În cazul unui răspuns pozitiv la punctul precedent, vă rugăm să ne prezentați un calcul financiar-economic privind avantajele pe care le prezintă utilizarea liniei ferate Fălciu-Cantemir pentru transportul de mărfuri.

• Care este punctul de vedere al Guvernului Republicii Moldova privind acest subiect.

Orice alte informații legate de această temă sunt binevenite.

The post Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Utilizarea liniei ferate cu ecartament normal Fălciu-Cantemir pentru transportul de mărfuri între România si Republica Moldova fără schimbarea boghiurilor appeared first on AUR.

Adresată:                    Domnului Marcel CIOLACU, Prim-Ministrul României

                                    Domnului Angel Tîlvăr, Ministrul Apărării Naționale

                                    Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, Ministrul Afacerilor Externe

                                    Domnului Marcel-Ioan Boloș, Ministrul Finanțelor

De:                              Domnul Senator Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 25.03.2024

Obiectul întrebării: Poziția Guvernului României privind emiterea de „obligațiuni de

apărare” europene (Eurobond-uri) pentru a finanța creșterea

capacităților de apărare ale UE

Stimate Domnule Ministru,

La summitul de la Bruxelles din 21-22 martie s-a decis implementarea Strategiei Industriale de Apărare Europene. Principalul obiectiv al acestei strategii este ca blocul comunitar să treacă la o „schimbare de paradigmă, de la răspunsul de urgență la pregătirea pentru apărare”, întărirea dimensiunii sau pilonului european de securitate și apărare al Uniunii, punerea economiei UE „pe picior de război”. Strategia este însoțită de Programul European pentru Industria de Apărare și un cadru de măsuri pentru a asigura disponibilitatea și furnizarea la timp a echipamentelor militare.

Măsurile vor viza, printre altele:

1. Eficientizarea cererii de apărare colectivă a Statelor Membre;
2. Asigurarea disponibilității tuturor produselor de apărare, în orice circumstanțe, în orice orizont de timp;
3. Bugetele naționale și UE vor sprijini cu mijloacele necesare adaptarea industriei europene de apărare la noul context de securitate;
4. Integrarea în toate politicile a unei culturi a pregătirii pentru apărare, inclusiv revizuirea politicii de împrumut a Băncii Europene de Investiții în acest an pentru a mări capacitățile de înarmare;
5. Colaborarea cu NATO și partenerii strategici, partenerii similari și internaționali, cooperarea mai strânsă cu Ucraina.

Privind oferta, Strategia stabilește direcția de dezvoltare a Bazei Industriale și Tehnologice de Apărare Europeană, astfel încât să fie mai puțin expusă riscurilor, flexibilă, asigurând securitatea aprovizionării Statelor Membre în caz de urgență prin crearea unor mecanisme care să permită industriei de apărare să aibă prioritate față de comenzi și companii civile.

Privind cererea, Comisia vrea ca guvernele europene să achiziționeze, în comun, mai mult armament european. Ea prevede expres ca Statele Membre să facă achiziții publice (și) prin intermediul industriei locale. Practic s-a decis trecerea Uniunii la o economie de război, ca răspuns la economia de război a Rusiei. În acest scop se vor aloca inclusiv granturi de ordinul miliardelor de euro, dar statele vor face și împrumuturi.

În acest context s-a lansat dezbaterea privind emiterea de „obligațiuni de apărare” europene. Totuși țări ca Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda, Suedia (statele „frugale”) sunt reticente față de aceste obligațiuni. Sunt țările ce anterior s-au opus vehement împrumuturilor pentru finanțarea unor cheltuieli publice mai mari în UE în perioade de criză economică, de teamă că efectul ar fi negativ.

Pandemia Covid-19 a determinat prima oară UE să crească datoria comună; Comisia a recurs la finanțarea planului de relansare post-pandemică de 800 miliarde euro, cunoscut sub numele de Next Generation EU, prin emiterea de obligațiuni UE pe piața de capital. Planul a fost considerat un succes și un progres privind solidaritatea financiară a UE, dar creșterea costurilor împrumuturilor a făcut ca el să coste Uniunea mai mult decât se anticipase, ceea ce reduce perspectiva ca acest plan să fie promovat în alte crize viitoare. De aceea s-a afirmat că este puțin probabil ca propunerea lui Charles Michel privind obligațiunile să fie aprobată, deoarece multe State Membre nu sunt interesate de creșterea datoriei comune.

Este relevant de adăugat că datoria externă totală a României a crescut în ianuarie 2024 cu 4,3 miliarde euro, ajungând la 173 miliarde euro, cf. BNR, iar deficitul de cont curent s-a majorat cu 78% ajungând la 1,36 miliarde euro.

Ținând cont de acestea:

1. Care este în acest context poziția Guvernului României în mai sus menționata dezbatere privind eventuale împrumuturi prin emiterea de „obligațiuni de apărare”, așa cum a propus Charles Michel, președintele Consiliului European?

• Cum va beneficia industria de apărare a României de respectivele granturi și comenzi prin achiziții publice? Există un plan elaborat în acest sens? Ce parteneriate cu industria altor State Membre UE se au în vedere pentru viitoarele eventuale achiziții comune la nivel UE?

The post Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Poziția Guvernului României privind emiterea de ”obligațiuni de apărare” europene (Eurobond-uri) pentru a finanța creșterea capacităților de apărare ale UE appeared first on AUR.

Adresată: Ministerului Educației

De către Domnul senator: Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23 Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 26 martie 2024

Obiectul interpelării: Armonizarea cadrului legislativ în scopul funcționării în condiții optime a sistemului de învățământ

Stimată doamnă ministru,

Ultimele cazuri prezentate în mass-media, despre care nu voi detalia în prezenta interpelare, au adus un însemnat prejudiciu de imagine școlii românești. Un prejudiciu de imagine care se va menține multă vreme având în vedere maniera tendențioasă a unei însemnate părți a mass-mediei românești, aceea de a reflecta disfuncționalitățile din sistem, mergând până la generalizare, în detrimentul unei prezentări obiective.

O problemă stringentă este neconcordanța noii legi a învățământului preuniversitar cu regulamentele interne de funcționare a unităților de învățământ: Statutul elevului, respectiv Regulamentele de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP). Nici până la acest moment nu s-a definit o procedură clară privind sancționarea elevilor prin exmatriculare. Dacă în legea 198/2023, exmatricularea din învățământul obligatoriu de 12 clase este permisă, citez: ˶în situații foarte grave, când prezenţa elevului în şcoală pune în pericol siguranţa elevilor sau a personalului din şcoală, afectând dreptul la educaţie, respectiv la muncă.” (situații care, în opinia mea, vor fi destul de dificil de evaluat din punct de vedere juridic), în Statutul Elevului –de exemplu- exmatricularea elevilor din învățământul obligatoriu este strict interzisă.

Nu voi milita niciodată pentru decizii abuzive de exmatriculare care să contribuie la bilanțul trist al abandonului școlar. Dar statutul de elev nu este numai un drept, ci și o obligație a unei conduite a unui viitor cetățean. Drept urmare, vă adresez următoarele întrebări:

1. Lipsa prevederii unei sancțiuni maxime pentru actele de indisciplină extremă ar putea crea un context favorabil impunității?
2. Cum veți reglementa și rezova dilema exmatriculării din învățământul obligatoriu?
3. De asemenea, în virtutea unui spațiu al respectului reciproc, așa cum ar trebui să fie școala românească, care este poziția Ministerului Educație privind necesitatea unei legi de protecție a cadrului didactic prin conferirea statutului de autoritate publică?

The post Adrian Costea – Interpelare – Armonizarea cadrului legislativ în scopul funcționării în condiții optime a sistemului de învățământ appeared first on AUR.

Adresată: Ministerului Afacerilor Externe

De către Domnul Senator: Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23 Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 12 martie 2024

Obiectul interpelării:   Efectele benefice ale eliminării taxelor consulare și solicitarea unor statistici

Stimată Doamnă Ministru,

La presiunea publică, în urmă cu aproape un deceniu, Guvernul României a emis o ordonanță (64/2014) prin care o serie de taxe consulare care îi împovărau pe românii aflați în străinătate erau eliminate. Drept urmare, acest act normativ a produs niște efecte care trebuie cuantificate pentru a evalua eficiența unor politici publice. Solicit următoarele date statistice:

1. Numărul de certificate de naștere eliberate gratuit în Diaspora în ultimii 10 ani;
2. Numărul de titluri de călătorie eliberate pentru minori de către oficiile noastre consulare.

Cu toate acestea, în activitatea consulară de relații cu publicul există loc de mai bine. Cetățenii români din străinătate au ridicat problema perioadelor lungi de așteptare (chiar și 6 luni) pentru eliberarea documentelor solicitate la ambasadă sau consulat. Se impune următoarea întrebare:

3. Care sunt măsurile pe care le va întreprinde MAE pentru eficientizare serviciilor consulare, incluzând și procesul de digitalizare?

The post Adrian Costea – Interpelare – Efectele benefice ale eliminării taxelor consulare și solicitarea unor statistici appeared first on AUR.

Adresată: Primăriei Municipiului Fetești, județul Ialomița

De către Domnul senator: Costea Adrian

Circumscripţia electorală: 23, Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 27.02.2024

Obiectul întrebării:   Perspectivele parcului industrial al municipului Fetești

Stimate domnule Primar al Municipiului Fetești,

Este de apreciat preocuparea admistrației locale pentru dezvoltarea economică a municipiului Fetești. O condiție pentru realizarea acestui obiectiv este un parc industrial bine pus la punct.

Sunt sigur că actuala administrație are în vedere reluarea și implementarea proiectului privind constituirea unui parc industrial pe terenurile care au aparținut în trecut unor obiective industriale, în special cele ce țineau de industria agro-alimentară. Sunt sigur, de asemenea, și de dorința dvs de a ține cont că șansa municipiului Fetești este dinamizarea economiei locale, respectiv diversificarea, în scopul desprinderii de trecutul monoindustrial care a condamnat Feteștiul la statutul de oraș decăzut.

Solicit răspuns scris și clarificarea următoarelor aspecte:

1. Demersurile pentru reluarea proiectului privind constituirea unui parc industrial;
2. Locația terenului destinat parcului industrial;
3. Să ne menționați dacă acest teren este dotat cu utilitățile necesare desfășurării activității specifice unui parc industrial;
4. Potențiali investitori care au aplicat pentru a se instala la Fetești.

The post Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Perspectivele parcului industrial al municipului Fetești appeared first on AUR.

Adresată de către domnul senator: ADRIAN COSTEA

Circumscripţia electorală: 23 Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 27.02.2024

Titlul declaraţiei politice: Comasarea alegerilor, partidelor și restrângerea  democrației

Deși fac parte din familii politice diferite (populari și socialiști), PNL și PSD merg la braț în alegerile europarlamentare, tocmai în politica europeană- acolo unde liniile de demarcație sunt destul de clare, stare de lucruri diferită față de planul intern, unde stânga și dreapta au ajuns să se confunde. Pare o mișcare menită să salveze prestigiul european al celor două formațiuni politice, dar care nu va avea efectul scontat în ceea ce privește credibilitatea celor două la Bruxelles.

Deși nu se bucură de o aprobare unanimă atât în interiorul partidului, cât și în rândurile electoratului, decizia privind listele comune PSD și PNL pentru alegerile europarlamentare a fost motivată de pericolul reprezentat de partidul AUR. Cât privește comasarea cu alegerile locale, cele două partide au prezentat sondaje prin care se invocă o largă majoritate privind aprobarea populară.

Eficiență campaniei de PR care a făcut ca intolerabilul să devină tolerabil (comasarea alegerilor fusese contestată vehement printr-o decizie a Curții Constituționale din 2012, iar o alianță electorală PSD și PNL părea indezirabilă nu cu mult timp în urmă) este completată de inventarea unui adversar de netăgăduit într-o democrație funcțională: pericolul extremismului care poate atenta la edificiul democratic. Este o narațiune ușor de vândut, dar extrem de înșelătoare; o narațiune care legitimează în numele democrației o super-alianță cu caracteristici de partid unic care pretinde că luptă cu extremismul strângând rândurile în scopul conservării pozițiilor de la vârf, fapt care poate fi sancționat și mai dur de electorat, chiar mai dur decât era preconizat.

A te teme de un partid înființat în urmă cu mai puțin de cinci ani, devenit parlamentar în urmă cu trei ani; un partid care nu deține infrastructură în teritoriu- ne arată cât de îndepărtate sunt cele două partide de popor. Soluția de contracare a potențialului vot de sancțiune acordat AUR nu era în niciun caz gruparea celor două partide într-o super-alianță, ci apropiera acestora de nevoile reale ale cetățenilor și cristalizarea unor programe politice adecvate fiecărui segment electoral. Democrația românească suferă de un deficit democratic acut, iar ultimele decizii pentru votul din 9 iunie nu fac decât să-l adâncească.

The post Adrian Costea – Declarație politică – Comasarea alegerilor, partidelor și restrângerea  democrației appeared first on AUR.

Adresată: Ministerului Educației; Consiliul Județean Ialomița

De către domnnul senator: Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23 Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 20.02.2024

Obiectul interpelării: Situația programului “Cornul și laptele”

Stimată doamnă Ministru,

Stimate domnule Președinte al Consiliului Județean Ialomița,

Anul școlar 2023-2024 este primul, după mai bine de 20 de ani, în care elevii din România au fost privați de programul guvernamental de distribuire de produse de panificație și lactate. Pentru elevii din comunitățile defavorizate acesta reprezenta chiar un ajutor pentru asigurarea siguranței alimentare, fapt pe care l-am observat atunci când eram la catedră.

Cu patru luni înainte de încheierea anului școlar, autoritățile nu au rezolvat întârzierea acestui program deși promisiuni au fost. În jud. Ialomița, nicio școală nu a primit cornuri sau lapte. Din consultarea presei, am identificat doi posibili factori:

-lipsa de interes din partea firmelor care licitează, din cauza prețului de achiziție necoroborat cu rata inflației (avem exemplul județului Cluj, acolo unde nu s-a prezentat nicio firmă).

-creșterea standardului de viață față de anul 2002, produsele de slabă calitate – motive pentru returnarea acestora de către școli.

Întrebarea nr. 1, pentru Consiliul Județean Ialomița: Care au fost problemele întâmpinate în implementarea programului “Cornul și laptele” anului școlar 2023-2024?

Întrebarea nr.2, pentru Ministerul Educației: Care sunt perspectivele programului “Cornul și laptele” pentru următorii ani școlari? Se dorește înlocuirea acestuia cu programul ˶Masă caldăʺ? 

The post Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Situația programului “Cornul și laptele” appeared first on AUR.

Adresată de către domnul senator: ADRIAN COSTEA

Circumscripţia electorală: 23 Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 13 februarie 2023

Titlul declaraţiei politice: România are nevoie de reformă administrativ-teritorială

Stimați colegi,

            Trebuie reamintit, evidențiat și evaluat serios faptul că ultima reformă administrativ-teritorială a avut loc la începutul anilor 1980, în urmă cu mai bine de patru decenii, în plin regim totalitar comunist. Baza organizării teritoriului României rămâne o lege adoptată în urmă cu mai bine de jumătate de secol și anume legea cu numărul din 2 din anul 1968. Ultima amendare a acesteia a avut loc în anul 2018, fiind aduse modificări de formă și nu de fond.

            Acestea fiind prezentate, ne întrebăm de ce un element esențial în procesul de reformă a statului a fost neglijat în ultimii 35 de ani, în plin regim democratic și economie de piață- condiții propice pentru reformă, eficacitate și suplețe a statului. Trebuie să o spunem cât mai tranșant: nu este de mirare faptul că există o nostalgie a regimului trecut în societatea românească inclusiv pornind de la acest exemplu: regimul comunist a fost capabil să facă trei reforme administrative în 45 de ani, în timp ce democrația de după 1989 nu a avut în vedere acest aspect, reiterez- unul esențial în reforma statului. Să nu ne mirăm de tentația autoritarismului, văzut mult mai pragmatic o democrație incapabilă de a coagula un consens politic pe temele care necesită o abordare bipartizană.

Săptămâna trecută a fost respins în plenul Senatului un proiect legislativ care viza o nouă organizare administrativ-teritorială. În lipsa sprijinului politic pentru inițiator, deputat neafiliat, votul de respingere  fost unul previzibil. Indezirabilă a fost, însă, lipsa dezbaterii și motivarea votului negativ pentru acest proiect care dacă nu era unul perfect, putea fi unul perfectibil. Este un semnal descurajator că nu există voință politică pentru realizarea unei reforme de profunzime a statului român, pornind de la cele mai mici unități administrativ-teritoriale. Într-o Românie a sectorului public și a mediul privat, cel din urmă va accepta cu destule rezerve să alimenteze cu taxe și impozite susținerea unor comune cu câteva sute de locuitori, incapabile logistic de a se autofinanța din colectarea de la membrii comunității. Ajutorul de stat acordat mai ales localităților din mediul rural este un dar otrăvit care condamnă la subdezvoltare, cel care susține aparate birocratice și de aleși locali, tot mai puțin reprezentativi prin lipsa turului al doilea de alegeri locale. În lipsa democrației și competiției electorale corecte, aceștia par a fi mai mult numiți decât aleși, tot o reminisciență de tristă amintire.

O viitoare reformă administrativă va trebui să țină cont de particularitățile istorice, geografice, dar și de polii de dezvoltare economică, stabiliți deja prin cele opt regiuni de dezvoltare constituite în scopul atragerii fondurilor externe. Sunt județe din România care suferă administrativ tocmai din cauza politicului, acesta fiind sursa principală a discrepanțelor de dezvoltare chiar și între județe adiacente. Șansa lor este racordarea la județe vecine care se bucură de o performanță administrativă superioară.

Unul dintre acestea este Ialomița. Deși generează și furnizează venituri însemnate din agricultură, Ialomița rămâne defazată din punct de vedere al evoluției față de județele din jur, mai ales după anul 2007, fiind întregistrată timp de un deceniu contraperformanța de a fi județul codaș în clasamentul absorției de fonduri europene. Cel mai notoriu exemplu este dat de vestul județului, legat mai mult de beneficiile zonei București-Ilfov. Primarii din această zonă se uită cu jind spre bugetele impresionante pe care le au localitățile din județul Ilfov. Sunt localnici care nu au uitat că înainte de 1982 aceste localități din vestul județului Ialomița au aparținut de Ilfov.

Închei cu următoarea observație generală: Privind evoluția istorică a statului român modern, cheia reformei profunde a fost de fiecare dată reforma administrativ-teritorială. Reamintesc unificarea și organizarea administrativ-teritorială realizate după anul 1859, anul Unirii Principatelor. Un alt moment important a fost 1925, după realizarea României Mari, prin legea cu numărul 95 care consfințea județul- formă tradițională de organizare teritorială. Istoria ultimului secol ne arată care este direcția corectă de urmat!

The post Adrian Costea – Declarație politică – România are nevoie de reformă administrativ-teritorială appeared first on AUR.

Adresată de către domnul/doamna senator: Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23 Ialomița

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Şedinţa Senatului din data de: 6  feb. 2024

Titlul declaraţiei politice: Un strigăt de ajutor din mijlocul Bărăganului: vechiul conac al lui Aurelian Pană

Stimați colegi,

Absolvent al prestigioasei instituţii de învăţământ Sorbona din Paris în anul 1904, unde a obţinut licenţe în botanică, zooologie şi geologie, Aurelian Pană şi-a dedicat întreaga carieră ridicării nivelului agriculturii româneşti la standardele vremurilor. Membru al Societăţii de Ştiinţe din anul 1905, acesta a ocupat funcţii importante, cum ar fi: preşedinte al Academiei de Agricultură, membru în Consiliului Permanent al Agriculturii din 1939, secretar de stat, iar apoi Ministru al Agriculturii în guvernul mareşalului Ion Antonescu, demnitate publică pentru care a refuzat să primească vreun salariu, după cum ne relevă profesorul Marius Boitan: „sumele care i s-ar fi cuvenit fiind donate ca ajutoare pentru funcţionarii ministerului”.

În județul Ialomița, la 5 km de satul Frățilești, a funcționat în anii ‘’30-‘’40 o veritabilă fermă model sub oblăduirea lui Aurelian Pană. Iată ce scria A.D. Carabela în 1942,  în lucrarea, „Marea proprietate. Exploatări şi realizări”- “Toată această întreprindere – vastă, pentru România de azi – este un model de organizare. O imensă maşină economică, în care fiecare arc şi fiecare rotiţă

acţionează permanent, într-un ritm uniform şi într-un acord perfect în ansamblul aparatului. Exploatarea d-lui Aurelian Pană, de la Frăţileşti – Ialomiţa este, mai ales din acest punct de vedere, al organizării şi funcţionării, demnă de toată lauda şi de luat ca exemplu.”

Printre altele, a fost membru în guvernul lui Ion Antonescu, ceea ce nu-i furnizează un CV adecvat unei posterități binemeritate. A sfârșit în închisorile comuniste. Pentru un rechizitoriu complet, comuniștii l-au acuzat de faptul că a adus din America o plantă “necunoscută și inutilă”: SOIA, care a devenit mult mai frecventabilă prin anii 1980, când Ceaușeșcu, marxisist-leninist convins, dădea la popor salam cu..,soia. Boierul Pană ar putea fi un un reper chiar și pentru veganii de azi, un veritabil guru.

Conacul boierul Pană de la Frățilești ( astăzi pe teritoriul comunei Săveni) își păstrează, după aproape un secol, forma și fondul architectural original. Zidurile interioare au început să se surpe. A avut șansa de a fi sediu de C.A.P. și, mai ales, poziționarea la 5 km de localitate, nefiind o miză spolierea lui de către băștinași. Mai târziu, a trecut sub tutela Mănăstirii cu hramul Sfântului Pantelimon, fapt ce a conferit o protecție divină față de tentativele a încălca porunca biblică. Urmașii lui Aurelian Pană au donat o mare parte din domeniu, conacul și anexele fostei ferme experimentale Episcopei Sloboziei și Călărașilor, proces care s-a finalizat prin 2021, în plină pandemie.

Din punct de vedere legal, conacul lui Aurelian Pană este monument istoric doar în poveștile bătrânilor în studiile publicate de profesorul de istorie Marius Boitan, om cu ștate vechi la școala din Sudiți. Un alt specialist care a depus eforturi pentru conservarea conacului a fost regretatul cercetător Răzvan Ciucă, de la Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia. Am sesizat zilele Direcția Județeană de Cultură pentru a le aduce în atenție această situație. Clasificarea conacului Pană ca monument istoric se va face doar la inițiativa actualului proprietar: Episcopia Sloboziei și Călărașilor. Nu ne rămâne decât să spunem, cu însuflețire și încredere, un neaoș ˶Doamne-ajutăʺ.

The post Adrian Costea – Declarație politică – Un strigăt de ajutor din mijlocul Bărăganului: vechiul conac al lui Aurelian Pană appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Marcel CIOLACU, Prim-Ministrul României

                Domnei Luminița ODOBESCU, Ministrul Afacerilor Externe

De Domnul Senator: Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 12.12.2023

Obiectul întrebării: Consiliul European 14-15 dec. 2023, COM(2023)638 program de lucru al Comisiei Europene (2024), sprijin de 50 miliarde și negocieri de aderare a Ucrainei la UE

Stimate Domnule Prim Ministru,

Stimată Doamnă Ministru,

Pe 14-15 decembrie Consiliul European va discuta sprijinul de 50 miliarde și începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE. Se știe că, dacă aderă Ucraina, va crește cotizația anuală a statelor membre la bugetul UE (ex. Franța 3,5 miliarde euro în plus), inclusiv a României.

Temele ce se vor discuta la Consiliul European apar mai explicit și în Comunicarea Comisiei Europene COM(2023)638 (programul de lucru al Comisiei Europene pe 2024), aflată la avizare și raport în comisiile Senatului României. Documentul are 3 secțiuni:

1. Obținerea de rezultate azi și pregătirea pentru viitor
2. Mai buna reglementare, aplicarea și asigurarea respectării legislației UE
3. Șase obiective emblematice. Plus concluzii.

Analizându-l constatăm că se cere nu atât avizarea unui program de lucru cât a unei ideologii, exprimate prin diverse obiective și inițiative.

Scopul declarat este consolidarea Uniunii Europene și pregătirea pentru viitor. Dar se pune întrebarea: Care anume e viitorul pe care vrea Comisia să-l pregătească? Ce viitor exact pregătește Comisia?

Documentul reflectă prioritățile ideologice ale Comisiei von der Leyen.

• Comisia Europeană reiterează că va implementa concluziile Conferinței pentru Viitorul Europei. Știm obiectivele acelui proces de așa-zisă consultare: abolirea Constituțiilor naționale (vezi votul recent din Parlamentul European), federalizarea Europei, crearea unui super-stat european, pierderea completă a oricărei urme de suveranitate a Statelor Membre.

Documentul nu spune nimic despre problemele reale ale Statelor Membre: Oprirea imigrației ilegale. Sărăcie. Șomaj. Decalaje uriașe între veniturile populației. Dezindustrializare. Criză demografică. Terorism islamic.

• În schimb Comisia promovează un sprijin financiar de încă 50 miliarde euro pentru Ucraina și aderarea ei la UE, în contextul oboselii crescânde în Europa și SUA privind acest război.

Obiectivele „emblematice” ale Comisiei sunt în realitate obiective ideologice ce contravin intereselor Statelor naționale Membre UE și cetățenilor europeni. Alte linii forte din document sunt cele știute:

• O Europă neutră climatic până în 2050. Ținte de zero emisii nete până în 2050, poluare zero, decarbonizare radicală. Cea mai ambițioasă tranziție verde din lume. Totul în numele combaterii schimbărilor climatice – ținte utopice înglobate într-o narațiune ce ignoră realitățile și problemele reale ale oamenilor, inclusiv – și mai ales – ale oamenilor din România. Obiectivele convin poate Germaniei, dar nu României.
• Tranziția digitală, deceniul digital, digitalizarea la fel de radicală, ale cărei limite par să nu existe. Orientarea transumanistă nu e declarată, dar pare implicită. Controlul și supravegherea digitală sunt tot mai evidente.
• Diverse inițiative privind biotehnologiile, Uniunea Europeană a Sănătății, Strategia Europeană pentru Sănătate vizează centralizarea crescândă la nivelul instituțiilor unionale, transferul de competențe spre Comisie, în detrimentul statelor membre. Există riscul de încălcare arbitrară și crescândă a drepturilor personale, de perfecționare și extindere a mecanismelor create în pandemie într-un sistem de guvernanță tot mai represiv. Sănătatea tinde să înceteze a fi o competență națională, fiind acaparată și ea de Comisie și alte instituții UE. Este îngrijorător, având în vedere abuzurile din pandemie.
• Se vorbește de lucruri insuficient clarificate, dar care pot contraveni interesului național al României:
• De pildă, un „sistem de impozitare după sediul central”. Nu e clar la ce se referă. Dar, dacă e vorba de impozitarea corporațiilor transnaționale în țara unde este firma-mamă și nu în țara unde se realizează profitul, atunci România este dezavantajată fiscal.
• Uniunea Bancară Europeană – nu e clar în ce constă inițiativa, dar ea trebuie dezbătută în Guvern și Parlament. Se reduc numeroase cerințe de raportare pentru bănci și autorități. Adică mai puțină transparență a unor sectoare (public și bancar) a căror lipsă de transparență e notorie.
• Sunt inițiative ce vizeazădomeniul Securității și Apărării – prerogative ale suveranității naționale. Și ele trebuie analizate în Guvern și Parlament.
• Se reiterează orientarea ideologică neo-marxistă a Comisiei von der Leyen: se invocă drepturile LGBTQ, Convenția de la Istanbul (cu limbajul ei privind ideologia de gen).

În concluzie, este un document atent redactat încât să evite formularea explicită a unor teme controversate, care totuși lasă să se vadă orientările ideologice ale Comisiei.

De aceea doresc să Vă întreb:

1. Care este poziția oficială a României privind temele majore menționate mai sus?

Ce poziție va susține România la Consiliul European din 14-15 decembrie 2023 privind aceste subiecte? Vor primi aceste orientări girul României?

• În special, care va fi poziția României privind sprijinul de 50 miliarde pentru Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina? Cu cât exact va crește cotizația anuală a României la bugetul UE în cazul aderării Ucrainei?
• Care anume exact sunt concluziile Conferinței pentru Viitorul Europei care vor fi implementate începând din 2024?

Cum anume exact se va poziționa România privind aceste concluzii?

Cu siguranță Guvernul român a fost informat de Comisia Europeană privind aceste concluzii.

•  Cu ce anume mandat se va merge la Consiliu, încredințat de cine și în urma căror dezbateri publice? Iar, dacă nu au existat asemenea dezbateri, de ce nu au existat, nici măcar în Guvern și Parlament?

The post Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Consiliul European 14-15 dec. 2023, COM(2023)638 program de lucru al Comisiei Europene (2024), sprijin de 50 miliarde și negocieri de aderare a Ucrainei la UEA appeared first on AUR.