Domnului Rareș-Petru ACHIRILOAIE, Secretar de stat, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: Nr 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.02.2025

Obiectul întrebării: Informații privind situația copiilor adoptați

Stimate domnule președinte,

Pornind de la o situație concretă, cea a domnului Florin Filipov din Rădăuți, județul Suceava, un părinte care a adoptat doi copii, unul cu câteva luni peste trei ani, celălalt cu câteva luni sub trei ani – unul primind indemnizație de sprijin și celălalt nu – vă rugăm, respectuos, să ne transmiteți:

1. Situația copiilor adoptați prin procedura adopției interne în ultimii 10 ani, situație defalcată pe vârste ale copiilor la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției;

2. Considerați că este utilă evitarea situației prezentate mai sus, prin modificarea legii nr. 268/2020, cu modificările și completările ulterioare?

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să prezentați răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru Negrea – Întrebare parlamentară – Informații privind situația copiilor adoptați appeared first on AUR.

Peste 50.000 de copii trăiesc fără părinți, aflați în sistemul de protecție al statului, dar care au dreptul la un cămin și la o familie. Din cauza birocrației și a legilor tot mai neclare, anual, ajung să fie adoptați puțin peste o mie de copii. Și asta pentru că numărul celor care sunt atestați ca adoptatori este foarte mic, comparativ cu numărul copiilor adoptabili.

Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției prevede că persoanele/familiile interesate să adopte trebuie să aibă reședința în România și să fi locuit fără întrerupere în țară în ultimele șase luni anterioare depunerii cererii de atestare. La stabilirea continuității nu sunt considerate întreruperi absențele temporare care nu depășesc trei luni și nici cele determinate de șederea pe teritoriul altui stat ca urmare a existenței unor contracte de muncă impuse de derularea unor activități desfășurate în interesul statului român, precum și ca urmare a unor obligații internaționale asumate de România.

Astfel, absențele temporare ale cetățenilor români aflați în cea din urmă situație, indiferent de durata lor, nu sunt considerate întreruperi ale termenului de șase luni anterior depunerii cererii de atestare.

Navigatorii în sectorul maritim, predominant transfrontalier, se află într-o situație similară cu cea a cetățenilor români care participă la misiuni internaționale, precum și cea a cetățenilor români care desfășoară activități în afara țării, în interesul statului român. A existat, așadar, o discriminare a acestei categorii, care, din cauza misiunilor pe mare, nu au putut fi încadrați apți pentru adopția unui copil.

Proiectul de lege inițiat de AUR și adoptat astăzi de Camera Deputaților elimină, așadar, discriminarea acestei categorii sociale, a navigatorilor din sectorul maritim, care nu puteau fi încadrați apți pentru adopția unui copil din cauza misiunilor specifice. În 2021, la Autoritatea Navală Română erau înregistrați peste 50.000 de navigatori.

Antonio Andrușceac, deputat AUR, este inițiator al proiectului legislativ.

The post Antonio Andrușceac, deputat AUR: ”Proiectul AUR care facilitează adopțiile a trecut de Parlament” appeared first on AUR.