„Pentru exercițiile financiare 2022 și 2023, ambele desfășurate integral sub mandatul de primar general al lui Nicușor Dan, Camera de Conturi București a emis o opinie contrară, concluzionând că situațiile financiare consolidate ale Capitalei „nu oferă o imagine fidelă” a performanței financiare. Este cel mai sever calificativ din nomenclatorul de audit, primit doi ani consecutiv.

Verdictul contrastează puternic cu discursul public al fostului primar. La 11 ianuarie 2023, Nicușor Dan declara: „La sfârșitul anului trecut am stins datoriile curente ale Primăriei Capitalei, deci am început anul 2023 fără datorii curente”. Auditul aferent exact acelui moment, 31 decembrie 2022, a constatat însă obligații care lipseau cu totul din contabilitate: 371 de milioane de lei datorați persoanelor adulte cu handicap (stimulente stabilite prin HCGMB nr. 330/2017, neacordate și fără surse prevăzute în buget) și alte 14,7 milioane de lei reprezentând obligații neînregistrate. Auditul aferent exercițiului financiar 2021 constatase, de asemenea, angajamente legale de plată în valoare de 327 de milioane de lei care nu fuseseră raportate în contul de execuție.

Rapoartele mai consemnează peste 71 de milioane de lei plătiți, în doar doi ani, sub formă de penalități, despăgubiri și cheltuieli de judecată, fără stabilirea vreunei răspunderi, inclusiv 3,2 milioane de lei reprezentând penalități pentru facturi neachitate la scadență. Totodată, auditorii au constatat prejudicii de 4,16 milioane de lei în 2022 și de 2,49 milioane de lei în 2023, cadouri în bani acordate nelegal, abatere repetată și amplificată de la un an la altul, 88.542 de lei decontați pentru marcaje rutiere inexistente pe teren, aproape un milion de lei imobilizat într-un sistem de monitorizare a traficului, plătit și nepus în funcțiune, precum și 49,5 milioane de lei blocați în companii municipale aflate în dizolvare și lichidare, cu pierderi însemnate.

Raportul de follow-up din martie 2025 arată că, din cele nouă măsuri dispuse de Curtea de Conturi încă din 2022, doar patru au fost implementate integral. Printre măsurile rămase neîndeplinite se numără și remedierea deficiențelor semnalate la structura de rezistență a Pasajului Basarab. În loc să implementeze măsurile dispuse, Primăria Capitalei a atacat în instanță decizia Curții de Conturi și a pierdut definitiv procesul la Curtea de Apel București, în februarie 2025.

Un primar care anunța «zero datorii curente», în timp ce sute de milioane de lei reprezentând obligații, inclusiv banii persoanelor cu handicap, lipseau din contabilitate, nu a echilibrat bugetul, ci a cosmetizat bilanțul. Nu o spun eu; o spune instituțional Curtea de Conturi, prin cel mai sever calificativ posibil: opinia contrară. Cifrele prezentate public nu reflectau realitatea. Președintele care sperie românii cu „dezastrul economic” adus de un partid care nu a guvernat niciodată este exact omul al cărui bilanț nu a trecut de auditorii statului. Românii merită să judece pe baza documentelor, nu a sperietorilor electorale. Știm cum a lăsat Bucureștiul. Suntem curioși să aflăm cum va lăsa și țara?”, a declarat deputatul AUR, Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „Lecțiile de economie ale președintelui Nicușor Dan sunt contrazise de rapoartele Curții de Conturi asupra propriei sale administrații” appeared first on AUR.

Timp de cinci ani, românii au fost asigurați că miliardele de euro alocate prin PNRR vor însemna autostrăzi, spitale moderne și școli adaptate cerințelor secolului XXI. Astăzi, aceeași guvernanți discută despre proiecte care nu mai pot fi salvate, fonduri europene care se pierd și investiții abandonate. Aceasta este imaginea fidelă a incapacității administrative a celor care au condus România.

În domeniul infrastructurii, proiecte esențiale pentru dezvoltarea economică, precum Autostrada Moldovei (A7), Autostrada Lugoj–Deva (A1) și Autostrada Unirii (A8), au fost scoase din programul de finanțare prin PNRR. Mai grav, chiar reprezentanții Guvernului recunosc existența unor întârzieri majore, a dificultăților privind plata constructorilor și a riscului de a nu respecta termenele asumate. În loc să inaugureze investițiile promise, Executivul încearcă acum să decidă, în grabă, ce proiecte mai pot fi salvate până la sfârșitul lunii august 2026.

Situația este la fel de gravă și în sistemul de sănătate. Românilor li s-au promis spitale noi și o infrastructură medicală la standarde europene. În realitate, multe dintre aceste proiecte sunt întârziate, renegociate sau riscă să piardă finanțarea europeană.

Responsabilitatea pentru această situație aparține exclusiv partidelor care au guvernat România din 2021 până în prezent. Au avut la dispoziție cinci ani, miliarde de euro și toate instrumentele administrative necesare pentru a transforma aceste investiții în realitate. În schimb, au lăsat România în situația de a alerga contra cronometru pentru a limita pierderile provocate chiar de propria incompetență.

PNRR trebuia să fie simbolul dezvoltării României. Astăzi, a devenit simbolul promisiunilor încălcate, al întârzierilor și al unei administrații incapabile să valorifice cea mai mare oportunitate de investiții pe care România a avut-o în ultimele decenii.

Cei care au gestionat acest program trebuie să răspundă politic și administrativ pentru acest eșec major, iar românii au dreptul să afle cine este responsabil pentru pierderea unor șanse istorice de dezvoltare”, a declarat Cosmin Hristu, deputat AUR.

The post Cosmin Hristu (deputat AUR): „PNRR riscă să rămână în istorie drept cel mai mare eșec administrativ al României” appeared first on AUR.

„Guvernul Bolojan demis prin moțiune de cenzură a demarat o amplă procedură de ocupare prin concurs a zeci de posturi de conducere din sistemul sanitar. Astfel, Ministerul Sănătății, conform comunicatului de presă din data de 2 Iunie 2026, vizează în perioada imediat următoare, ocuparea prin concurs a 29 de funcții de conducere în cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) și a peste 40 de posturi de manager pentru spitale, servicii de ambulanță și alte institute sanitare.

Guvernul pare să forţeze un proces accelerat de ocupare a posturilor de conducere din sistemul sanitar, favorizând, prin ritmul şi modalitatea de comunicare, plasarea unor cadre din aparatul propriu în poziţii strategice. În loc să asigure un concurs transparent şi fundamentat pe competenţă, graba anunţată ridică semne serioase privind obiectivitatea selecţiei şi integritatea instituţiilor implicate.

În contextul politic actual, aceste lacune generează suspiciuni privind posibilitatea unor numiri motivate politic, mai ales atunci când un guvern în retragere pare să grăbească schimbări la vârful instituțiilor publice de interes național. Chiar dacă intențiile pot fi reformiste, opacitatea procesului afectează încrederea profesioniștilor din sistemul sanitar și a cetățenilor beneficiari direcți ai serviciilor medicale oferite de acesta.

Riscurile practice includ perturbarea continuității serviciilor (dacă nu există planuri clare de predare preluare), consolidarea inegalităților teritoriale în managementul sanitar și dificultăți în auditul ulterior al deciziilor”, a declarat Andrei Țîrlea.

The post Andrei Țîrlea (AUR): „Guvernul demis prin moțiune de cenzură scoate la concurs zeci de posturi de conducere din sistemul sanitar românesc pentru propriile sinecuri politice” appeared first on AUR.

„În loc de o comună vom avea două sau trei comune la un primar. AUR și-a asumat acest obiectiv în programul de guvernare și roagă și celelalte formațiuni să spună care este soluția lor cu privire la această criză sistemică și la faptul că întotdeauna în lunile august, septembrie, cel mult octombrie, primăriile din țara noastră intră în incapacitate de plată. De ce? Pentru că avem orașe în România cu 2.200 de locuitori, pentru că avem comune în România cu mai puțin de 500 de locuitori, pentru că avem primari, viceprimari, consilieri locali, consilieri județeni și un întreg aparat birocratic mult, mult prea mare. (…) Să lăsăm ipocrizia, să lăsăm acuzațiile de la tribuna Parlamentului deoparte și să spunem exact ce trebuie făcut în țara noastră. Reducerea de la 3.300 de UAT-uri, cât avem în prezent, la circa 1.200 – 1.300 de UAT-uri, deci 1.300 de primari în loc de 3.300, este soluția de aur pentru țara noastră”, a spus președintele AUR.

Acest apel vine în contextul în care ministrul finanțelor a anunțat că nu va mai face nicio rectificare bugetară anul acesta, ceea ce ar putea adânci și mai mult criza financiară a administrației locale.

„AUR face o propunere către toate celelalte partide politice să lase demagogia, să recunoască această criză cronică în care administrația locală și centrală din țara noastră se află și să accepte o formă de reorganizare administrativ-teritorială. 90% din primăriile din țara noastră nu se susțin în acest moment. Facem o propunere clară către toate celelalte formațiuni și îi rugăm, în anul electoral 2024, să se pronunțe asupra ei. Păstrăm actualele primării pentru a fi aproape de cetățeni, dar nu păstrăm primarii și nu păstrăm administrația”, a adăugat George Simion.

The post George Simion: Reducerea de la 3.300 de UAT-uri la circa 1.200 – 1.300 este soluția de aur pentru țara noastră appeared first on AUR.

Oameni și partide care au clamat și au susținut acest lucru în trecut, odată ajunși la guvernare fac exact pe dos și politizează la maximum administrația publică din România.

De peste zece ani se investesc bani publici în pregătirea înalților funcționari publici, iar acum se renunță la tot ce s-a făcut în această direcție. Dacă proiectul de OG va fi adoptat, va însemna că revenim la epurări politice și numiri pe post în funcție de culoarea carnetului de partid, nu de competențele deținute.

Partide care în 2019, când se aflau în opoziție, s-au opus adoptării Codului Administrativ prin OUG, procedează acum exact în aceeași manieră ca și guvernul Dăncilă. Dacă această soluție a fost greșită atunci, înseamnă că este la fel de greșită și acum. AUR solicită majorității guvernamentale să nu repete erorile pe care le-au criticat de atâtea ori în trecut.

 „Am impresia că partidele aflate la guvernare și-au propus crearea unei noi generații de baroni locali și fac asta măcelărind Codul Administrativ prin ordonanță de urgență. Ne opunem politizării administrației publice din România. Avem nevoie de profesioniști, nu de politruci de partid”, a declarat George Simion, copreședintele AUR.

The post INSTITUȚIA PREFECTULUI NU TREBUIE POLITIZATĂ! appeared first on AUR.