„O măsură care, deși imperfectă și antieconomică în esență, a fost singura intervenție care a promovat ideea unei protecții minime a consumatorului român într-un context inflaționist sever. Dacă ar fi fost folosită ca tampon de timp pentru reforme reale, ar fi avut sens. Dar nu a fost.

Ce se întâmplă de fapt? Se elimină o barieră simbolică în fața unui fenomen pe care Guvernul nu doar că nu îl controlează, ci pare să îl încurajeze tacit: inflația în sectorul alimentar.

În august 2025, prețurile la alimentele de bază au crescut cu 13,2% față de anul precedent, conform INS. La cartofi, creșterea a fost de 28%, la lactate de 17%, iar la pâine de 11%. În același timp, venitul mediu net a crescut cu doar 7,8%, ceea ce înseamnă o pierdere reală și substanțială de putere de cumpărare.

Care este sursa acestor creșteri succesive, majore și stabilizate în creștere?

Importul alimentelor procesate:
România importă peste 70% din alimentele procesate consumate intern. Odată cu aceste produse, importăm și valoarea adăugată creată în alte economii, dar și inflația lor. Nu suntem singura țară afectată de inflație, dar suntem printre puținele care nu au niciun mecanism de protecție internă. În 2024, deficitul comercial pe produse agroalimentare a fost de 3,2 miliarde euro, în creștere cu 18% față de 2023.

Lanțul lung de aprovizionare

Costurile logistice, transportul internațional și lanțul de intermediari — fiecare cu adaos propriu — creează o spirală de prețuri parazite. În lipsa unui lanț scurt de producție-procesare-distribuție, consumatorul român plătește prețul ineficienței sistemice.

Un studiu recent al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) arată că peste 40% din prețul final al unui produs alimentar provine din costuri de intermediere și logistică, nu din producție.

Piața captivă și comportamentul speculativ

Lipsa de opțiuni alternative pentru consumatori permite comercianților industriali să impună prețuri speculative, mimetic preluate și de micii comercianți. Speculația nu mai e excepție, ci a devenit regulă, într-un sistem comercial dominat de capital alogen. În 2025, peste 85% din retailul alimentar este controlat de grupuri internaționale, care își optimizează fiscal, cu acceptul tacit al Guvernului, profiturile în afara României.

Guvernul – între pasivitate și complicitate

Sub pretextul „rezolvării deficitului bugetar”, Guvernul pare să tolereze inflația ca mijloc de creștere nominală a veniturilor bugetare. Prețurile mari aduc taxe mari, iar protejarea cetățeanului devine secundară, chiar ignorată. În 2024, încasările din TVA au crescut cu 14,6%, în timp ce consumul real a scăzut cu 3,2%. Asta înseamnă că statul câștigă din scumpirea vieții, nu din creșterea economică, iar creșterea economică în sine este doar una nominală.

Controverse în coaliție – PSD între critică și complicitate

Situația devine și mai absurdă când analizăm poziția PSD. Pe de o parte, liderii social-democrați critică vehement eliminarea plafonării.

Sorin Grindeanu avertizează (exagerând, dar nu prea mult) că „ridicarea plafonării ar crește inflația cu 2–3 puncte procentuale și ar afecta puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici”.

Marius Budăi o numește „o catastrofă” și promite o inițiativă legislativă pentru reintroducerea măsurii.

Pe de altă parte, aceeași formațiune votează în Guvern eliminarea plafonării, fără opoziție. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului afirmă că „decizia a fost luată în coaliție, fără nicio opinie contrară”.

Așadar, PSD critică public o măsură pe care o adoptă în privat. Un exercițiu de duplicitate politică, care nu mai păcălește pe nimeni.

Această anomalie administrativă și eroare sistemică aparține integral Guvernului, care funcționează fără o viziune economică coerentă:

– Un Minister al Economiei care nu are nicio politică, nici măcar vreo atribuțiune dedicată producției agroalimentare

– Un Minister al Agriculturii fără atribuții și instrumente specifice și fără vocație comercială

– Un sistem comercial acaparat de capital străin, complet decuplat de interesul național

– O legislație incoerentă, modificată de peste 40 de ori în ultimii 5 ani și un aparat opresiv de control abuziv și inutil

– O cercetare agricolă abandonată, cu buget redus cu 60% față de 2010

– Lipsa unei strict necesare bănci agricole dedicate, care să finanțeze producția și procesarea în sistemul caracteristic foarte diferit de cel al băncilor comerciale

– Ignorarea celor peste 4 milioane de hectare de mici exploatații gospodărești — cât toată suprafața agricolă a Bulgariei sau a Belgiei și Olandei la un loc.

Vestea bună: Soluții există

Guvernul alternativ AUR lucrează la un proiect realist menit să asigure suficiența producției agroalimentare din surse interne, să crească veniturile producătorilor locali cu cel puțin 40%, să reducă la aproape jumătate prețurile la consumator și să asigure o creștere substanțială a încasărilor bugetare din sectorul agroalimentar prin extinderea masivă a bazei fiscale și reducerea evaziunii.

Într-o țară în care dialogul putere-opoziție ar funcționa am aștepta ca Guvernul României să fie interesat de soluțiile noastre”, a declarat Ramona Ioana Bruynseels, deputat AUR și viceprim-ministru în cadrul Guvernului alternativ AUR.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „Sub pretextul „rezolvării deficitului bugetar”, Guvernul pare să tolereze inflația ca mijloc de creștere nominală a veniturilor bugetare” appeared first on AUR.

În toată Europa, există reguli clare: pe un anumit sector, un brand poate avea maximum două supermarketuri. La noi, însă, aceleaşi companii domină fiecare colţ al marilor oraşe, sufocând micii comercianţi şi producătorii locali.

Trebuie să limităm numărul de metri comerciali alocaţi aceluiaşi brand şi să mutăm hipermarketurile în afara marilor oraşe! De ce? Pentru că trebuie să existe concurenţă loială, nu o piaţă controlată de un oligopol care îşi impune regulile. Dacă un retailer internaţional primeşte autorizare în doar şase luni, cu toată infrastructura necesară, unui antreprenor român îi poate lua ani de zile să deschidă un supermarket. Acest dezechilibru trebuie corectat urgent!

Problema numărul 1: Adaosul comercial discriminatoriu.

Nu este normal ca la acelaşi produs să se aplice adaosuri diferite în funcţie de provenienţă. Produsele importate beneficiază de un adaos de 70%, în timp ce cele româneşti ajung la un adaos de 100%, tocmai pentru a fi descurajată cumpărarea produselor autohtone. Acesta nu este un sistem de piaţă liberă, ci o piaţă sabotată intenţionat!

Concurenţă reală pentru IMM-uri româneşti.

Este o luptă incorectă între un român cu o afacere mică şi un retailer care are mii de magazine. Cartierele trebuie să aparţină antreprenorilor locali, iar dezvoltarea comercială trebuie să permită şi IMM-urilor să aibă o şansă reală. Aici nu este vorba doar despre economie, ci despre siguranţa alimentară naţională.

Adaosul comercial trebuie reglementat corect.

În prezent, lanţurile de retail impun furnizorilor români adaosuri comerciale care cresc artificial preţurile. Un produs cumpărat, spre exemplu, cu 4 lei de la producătorul român ajunge să fie vândut la 6 lei! Asta nu este economie de piaţă, ci speculă pe spatele românilor!

Soluţia AUR este una simplă: reguli clare pentru un comerţ echitabil!

1) Limitarea numărului de hipermarketuri ale aceluiaşi brand, aşa cum se întâmplă în restul Europei;

2) Mutarea hipermarketurilor în afara oraşelor pentru a permite dezvoltarea comerţului local;

3) Reducerea adaosurilor comerciale discriminatorii – orice produs, indiferent de origine, trebuie să suporte aceeaşi rată a adaosului;

4) Susţinerea producătorilor români prin facilităţi reale, nu doar prin declaraţii politice. Proiecte ca “Casa Unirea” trebuie repornite şi susţinute printr-o agenţie care să faciliteze proiectele de interes naţional.

Românii trebuie să aibă posibilitatea reală de a alege! Nu vom accepta să devenim doar o piaţă de desfacere pentru produsele străine, în timp ce producătorii autohtoni sunt striviţi de reguli inechitabile.

The post Gabriel Florea – Comunicat de presă – Trebuie să oprim monopolul hipermarketurilor şi să susţinem producătorii români! appeared first on AUR.