Pentru celebrarea zilei de 27 martie 1918, când Basarabia s-a unit cu Patria Mamă România, o numeroasă delegație AUR a participat, ca în fiecare an, la manifestările din Republica Moldova  dedicate acestui măreț eveniment istoric.

Un eveniment central în cadrul manifestărilor a fost ceremonia de inaugurare a Cimitirului de Onoare din Chișinău, unde se află mormintele de război ale 1.600 militari, în cea mai mare parte eroi români căzuți în anul 1918, în lupta pentru apărarea Unirii Basarabiei cu România, precum și eroi căzuți în anul 1941. Se mai află un număr de morminte de război aparținând militarilor de alte naționalități.

Primăria Municipiului Chișinău, cu sprijinul Consiliului Județean Buzău, a restaurat cimitirul distrus în perioada sovietică și devenit un maidan cu gunoaie după declararea independenței Republicii Moldova, realizând inclusiv grandioase lucrări de artă.

Primăria Chișinău a ales în mod simbolic să inaugureze această realizare pe 27 martie 2026, de Ziua Unirii Basarabiei cu România printr-un mare spectacol coregrafic cu o profundă încărcătură emoțională.

Statul român a ignorant ostentativ acest eveniment.

Nimeni nu a venit de la București. Ambasada României în Republica Moldova a fost reprezentată la cel mai redus nivel posibil, de către atașatul militar, care oricum are obligația să se ocupe de mormintele de război și monumentele militare românești de peste hotare.

Nimeni din partea statului roman, din partea Ambasadei României nu a luat cuvântul în cadrul ceremoniei.

Considerăm că este inacceptabilă această umilință la adresa istoriei și a demnității naționale, această ofensă la adresa poporului roman de pe ambele maluri ale Prutului.

La fel de umilitoare pentru România a fost absența oricărui oficial de la Chișinău, din partea președinției Republicii Moldova, a guvernului sau a conducerii parlamentului.

Nu a fost nicio întâmplare, pentru că anul trecut, pe 27 martie 2025, a fost inaugurat splendidul monument al Reginei Maria a României, realizat printr-o initiativă civică și cu sprijinul Primăriei de la Chișinău nu a participat niciun ofcial al Republicii Moldova, manifestarea fiind ignorată și de reprezentanții statului Român, deși a avut loc peste drum de Ambasada României de la Chișinău.

Tot la Chișinău AUR a organizat conferința ”27 martie – Unionismul inimii și unionismului minții”, în cursul căreia a fost prezentat sondajul efectuat în Republica Moldova pe tema Unirii cu România și a avut loc o dezbatere pe această temă, la care au participat personalități de la Chișinău și parlamentari AUR. A fost a cincea sală pe care am încercat să o închiriem și am ținut oarecum secretul anunțând locul doar cu o zi înainte, după ce a fost anulată rezervarea a patru săli care fuseseră închiriate succesiv în acest scop.

Parlamentarii AUR au depus au depus flori la mormintele fruntașilor basarabeni care au votat Unirea cu România pe 27 martie 1918 în Sfatul Țării de la Chișinău, organul legislativ legitim și reprezentativ din Basarabia.

AUR este partidul care luptă pentru ridicarea din genunchi a României, pentru redarea demnității sale și pentru recuperarea locului care i se cuvine pe arena internațională și este unicul partid din România care are ca obiectiv în programul său Unirea Republicii Moldova cu România.

The post AUR condamnă umilirea României, a demnității și istoriei sale, de către regimul de la București împreună cu cel de la Chișinău cu ocazia zilei de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România appeared first on AUR.

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a calificat această absență drept o umilință națională și îl interpretează ca pe un semnal politic grav, care indică un eșec diplomatic și o lipsă de reacție a României.

„Pe 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, ca de obicei, o masivă delegație a Alianței pentru Unirea Românilor, de peste 20 de persoane, a fost la Chișinău.
Unul dintre motivele principale pentru care s-au dus acolo este participarea la inaugurarea Cimitirului Eroilor din Chișinău. Un loc și un monument de o profundă semnificație.
Cimitirul a fost înființat în 1918, după Primul Război Mondial, ca loc de înmormântare pentru soldații căzuți în război. A fost amenajat la vremea respectivă cu capelă, cu intrare monumentală. Acolo au fost înmormântați cam 1.600 de soldați, în marea lor majoritate români, dar și de alte naționalități. În al Doilea Război Mondial au fost înhumați acolo inclusiv militari români căzuți în 1941. Regimul sovietic de ocupație a distrus complet acest loc.

În anii 1950 a fost ras cu buldozerele și deasupra a fost construit un institut medical/spital de pneumologie”, a declarat Dan Dungaciu.

„După 1990 au apărut niște mici inițiative, dar fără mult succes. A fost refăcut recent de Primăria Chișinăului și de Consiliul Județean Buzău și inaugurat pe 27 martie 2026. Am fost acolo. A fost o manifestație absolut impresionantă, o coregrafie de excepție, un moment pe care nu îl poți uita. Dar s-a întâmplat și ceva care ne-a șocat.

Nu doar prezențele erau impresionante, dar mai ales absențele. Eram pe 27 martie 2026.
Niciun oficial al Puterii de la Chișinău nu a fost prezent. Niciun reprezentant al Președinției Republicii Moldova nu a fost acolo. Niciun oficial din partea Guvernului nu a venit la acea inaugurare.”, a mai spus prim-vicepreședintele AUR.

Acesta descrie un sentiment de umilință, pe fondul unei reprezentări minime a României și al lipsei de reacție oficială.

„Ca român, m-am simțit umilit. Ambasada României a fost reprezentată la cel mai redus nivel posibil. Atașatul militar și un oficial cu rang scăzut au fost prezenți. Nu au vorbit la manifestare.

Nu s-au manifestat în niciun fel. Nu au schițat niciun gest, în timp ce alături erau zeci de reprezentanți români. Inclusiv politicieni cu funcții însemnate în Parlamentul României. A fost o situație de neimaginat. Un moment pe care nu l-am mai trăit niciodată.”

Situația este interpretată de Dan Dungaciu ca un eșec repetat, inclusiv prin comparație cu cazul statuii Regina Maria din 2025.

„Sentimentul pe care l-am avut a fost că suntem într-un război diplomatic. Cum se face că atunci când inaugurăm un obiectiv atât de important pentru memoria comună, nu a fost trimis niciun reprezentant oficial? Ce semnal politic este acesta? Autoritățile de la Chișinău n-au dorit să participe nici în 2026, nici în 2025. Pe 27 martie 2025 a fost inaugurată statuia Reginei Maria la Chișinău. Nici atunci nu a fost prezent niciun oficial. Nici din partea Președinției, nici din partea Guvernului, nici din Parlament. Nici măcar reprezentanți ai Ambasadei României nu au fost acolo oficial. Acest scenariu s-a repetat. Este un eșec pe linie”, a mai declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

AUR a fost reprezentat la ceremoniile de la Chișinău de o puternică delegație din care au făcut parte Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele partidului, Petrișor Peiu, președintele Consiliului Național de Conducere, Mihai Enache, liderul deputaților AUR, Laurențiu Plăeșu, vicepreședintele Senatului României, Cristina Dumitrescu – senator de Iași, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, generalul (r) Mircia Chelaru – senator de Argeș, Daniela Ștefănescu – senator de Bacău, Nicolae Vlahu – senator de Constanța, Ciprian Iacob – senator de Dâmbovița, Mihai Neamțu – deputat de Bihor, Mihai Pascariu – deputat de Arad, Florin Pușcașu – deputat de Suceava și Valeriu Munteanu – deputat de Dâmbovița, președinte al Comisiei Comune a Parlamentului României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Umilința României la Chișinău, de 27 martie. Absențe oficiale și un eșec diplomatic de proporții” appeared first on AUR.

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, între 25 și 28 martie, în calitate de președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, am efectuat o vizită de lucru în Republica Moldova. La comunitățile noastre, românești, din Cahul, Cantemir, Comrat și Chișinău. Vizita mea a fost motivată de aniversarea a 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Voi face o scurtă incursiune în istorie.

Pe 27 martie, Sfatul Țării, în calitate de organism suprem reprezentativ al Basarabiei, a votat

Unirea cu România. În Declarația de Unire, semnată de Ion Inculeț, în calitate de președinte, Pan Halippa, vicepreședinte, și Ion Buzdugan, secretar, se preciza: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) se unește cu Mama sa, România”. Declarația se încheia cu cuvintele: „Träiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna!”. După vot, în clădirea Sfatului Țării a fost invitat prim-ministrul Alexandru Marghiloman, căruia i s-a comunicat hotărârea. Prim-ministrul Marghiloman a declarat: ;,În numele poporului român și al regelui său, Majestatea sa, Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România, de aci înainte și în veci”.

Astăzi, Republica Moldova este, în afară de România, singura formațiune statală cu o majoritate românească robustă (82%), în plin proces de recuperare a conștiinței etnice și desovietizare.

Fiecare al cincilea român din lume locuiește dincolo de Prut, iar municipiul Chișinäu este, din punct de vedere al ponderii demografice, al doilea oraș românesc pe glob, după București, cuprinzând, cu zona metropolitană, circa 1 milion de locuitori, dintre care peste 800 de mii sunt etnici români.

Convingerea noastră fermă este că România va redeveni mare și puternică doar redobândindu-i pe toti românii din Basarabia. Reintegrarea celor două state românești răspunde unei necesități istorice și interesului nostru legitim național. Nimeni și nimic nu poate sta în calea dorinței noastre firești de refacere a unității distruse a neamului românesc.

Vă reamintesc, stimați colegi, că, în urmă cu 4 ani, a fost promulgată legea privind declararea zilei de 27 martie, Ziua Unirii, drept sărbătoare națională. De asemenea, la 27 martie 2018, întrunit în ședință solemnă, acest înalt reprezentantiv for în care ne aflăm cu toții a adoptat o „Declarație pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România.”

Voi readuce în atenție doar două pasaje din Declarația adoptată de Parlamentul României, cu prilejul Centenarului: „Această decizie — de unire — a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920 și a rămas în memoria colectivă ca o pagină luminoasă de istorie modernă, scrisă de fiii Basarabiei care s-au dedicat spiritului național, ca moment istoric de mare importanță pentru poporul român de pe cele două maluri ale Prutului”. „Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România”.

Stimați colegi,

Adresez public, prin intermediul acestei declarații, atât președintelui, cât și prim-ministrului și ministrului afacerilor exteme, o întrebare, care, din păcate, probabil va rămâne retorică:

Cum este posibil ca nici unul dintre acești înalți demnitari publici să nu adreseze un mesaj, pentru domniile lor banal și lipsit de semnificație, cu ocazia acestei Zile Naționale? Nu am observat nicăieri, în niciuna dintre pozițiile lor publice din ziua de 27 martie, vreo referire, oricât de mică, la această sărbătoare națională sau importanța ei istorică. Nimic, de parcă nu ar fi existat.

Stimați colegi,

Oare în alte state conducătorii înțeleg sä „celebreze” în același mod, printr-o ignoranțä vecină cu impostura, sărbătorile naționale?

Atât de puțin sä mai conteze, pentru vremelnicii noștri conducători, momentul istoric fundamental al împlinirii năzuinței noastre naționale – înfăptuirea României Mari?

Vä multumesc!

The post Claudiu Târziu – declarație politică – Ziua Națională din 27 Martie a fost „celebrată” prin tăcere de către președintele Românìei, prim-ministru și ministrul de externe appeared first on AUR.