Cu toate acestea, efortul autorităților trebuie apreciat. De la pompieri și militari, până la angajații Metrorex, toți au depus eforturi uriașe pentru a remedia, cu echipamentele din dotare, necazurile provocate de inundații.

Însă, ca în orice loc unde se muncește serios, ministrul încurcă-lume, Radu Miruță, a ținut neapărat să-și bage capul în poză. Una este să informezi opinia publică despre desfășurarea intervenției de la metrou, alta este să speculezi inundațiile ca pe o ultimă șansă de a-ți peria imaginea de politician care și-a plimbat catrafusele pe la trei ministere.

Fotografiile cu Radu Miruță coborât în subteran sunt de-a dreptul penibile. Priponit în apă, în pantaloni scurți și tricou, cu ochii în telefon, Miruță pretinde că a „pus osul la treabă”. Nu contează că nu avea echipament adecvat, nu contează că nu are nicio pregătire pentru a ajuta real situația și nici că și-a luat consilierii după el pentru a-l poza și posta, contează că PR-ul a funcționat.

Radu Miruță ar fi trebuit să-și exercite mandatul la ministerele Economiei și Apărării cu responsabilitate. Trebuia să promoveze oameni capabili în funcțiile instituțiilor statului, nu să cultive nepotismul și să apere sinecurile, așa cum a făcut în ultimul an cât s-a aflat la guvernare”, a declarat consilierul general AUR, Ștefan Oprea.

The post Ștefan Oprea (consilier general AUR): „Radu Miruță va rămâne ministrul încurcă-lume, preocupat doar de campanii de PR pentru propria imagine” appeared first on AUR.

Pentru îmbunătățirea peisajului fiscal, acesta subliniază măsurile economice propuse de Alianța pentru Unirea Românilor dedicate sprijinirii mediului de afaceri autohton, optimizării cheltuielilor statului și valorificarea resurselor naționale.

„Economia României a traversat prima jumătate a anului 2026 într-o stare de cvasistagnare, marcată de recesiune tehnică, de cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și de un deficit bugetar ridicat, în conformitate cu datele oficiale publicate de către Institutul Național de Statistică (INS).

În termeni reali, economia a scăzut cu 1,1% față de perioada similară a anului 2025. Pe seria brută, PIB-ul estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost de 403.915,4 milioane lei prețuri curente, în scădere cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului 2025.

Pentru întregul an 2026, instituțiile internaționale prognozează o creștere economică aproape de zero (între 0,1% și -0,1%).

Banca Națională a României (BNR) a păstrat dobânda de politică monetară la 6,50%, nefiind redusă din cauza presiunilor inflaționiste. Moneda națională se tranzacționează cu așteptări de depreciere pe termen scurt, fiind estimat un curs mediu de aproximativ 5,28 lei pentru un Euro.

În prima parte a anului 2026, investițiile din România au înregistrat o evoluție mixtă: investițiile interne nete au crescut cu 4,8%, atingând un total de 41 de miliarde de lei în primul trimestru, în timp ce investițiile străine directe au scăzut semnificativ (cu aproximativ 700 de milioane de euro doar în primele patru luni ale anului).

În primul semestru din 2026, rata anuală a inflației din România a înregistrat o tendință generală de creștere accelerată, pornind de la 9,6% în ianuarie și atingând un vârf de 10,9% în luna mai, fiind alimentată masiv de scumpirile la energie electrică, chirii, mărfuri nealimentare și servicii.

De altfel, principalii factori ai creșterii prețurilor sunt următorii:

• Energie electrică: +55,49% (reprezintă cea mai mare creștere de preț din întreaga economie, explozia fiind cauzată si de eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie);
• Carburanți (Combustibili): +19,2% ritm anual în mai. Defalcat pe tipuri de combustibil, datele INS au indicat o scumpire anuală a motorinei cu peste 32% și a benzinei cu 22,4%, parțial influențate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu;
• Serviciile: Sectorul serviciilor a înregistrat scumpiri constante de peste 11% – 13%, reflectând costurile mai mari cu forța de muncă și logistica;
• Mărfurile nealimentare: În cadrul mărfurilor nealimentare, creșterile de prețuri din primul semestru al anului 2026 au fost agresive, această categorie înregistrând o scumpire anuală de 12,54% în luna mai.

În acest context, pachetul de măsuri economice propus de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este structurat pe reducerea poverii fiscale asupra populației și IMM-urilor, pe optimizarea cheltuielilor administrative ale statului și pe protejarea resurselor naționale.

De altfel, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a și depus în Parlament mai multe proiecte de modificare a Codului Fiscal pentru stimularea mediului de afaceri autohton (cum este cazul reducerii impozitului pe dividende de la 16,oo % la 8,oo % pentru a diminua povara asupra antreprenorilor).

În plus, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) militează pentru majorarea plafonului de încadrare la impozitul pe venit al microintreprinderilor (la un cuantum de 500.000,oo euro) pentru a proteja micile afaceri.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) atrage atentia asupra faptului că fondurile europene reprezintă principalul motor de modernizare structurală și cel mai stabil pilon de susținere a Produsului Intern Brut (PIB) în aceasta perioadă de instabilitate economică.

În situatia actuală din 2026 caracterizată de o prudență crescută a investitorilor străini privați și de o inflație ridicată, importanța programelor operationale este critică pentru menținerea României pe o traiectorie de creștere.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) susține absorbția totală a fondurilor nerambursabile prin reducerea procedurilor birocratice până la „limita maximă permisă” de legislația europeană pentru a facilita accesul antreprenorilor și a instituțiilor locale la finanțări”, a explicat Victor Cațavei, președintele Comisiei AUR „Investiții și Programe de Finanțare”.

The post Victor Cațavei (AUR): „Starea economiei românești din primul trimestru al anului 2026 este deplorabilă. Soluțiile nu mai pot fi întârziate!” appeared first on AUR.

În atenția: Doamnei Director Manuela Irina Pătrășcoiu

De la: Cătălin SILEGEANU

Senator în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul întrebării: Interpelare privind stadiul actual al lucrărilor la obiectivul de investiții Spital Municipal de Boli Cronice și Îngrijiri Paliative din municipiul Botoșani

Stimată doamnă director,

În nenumărate rânduri, Compania Națională de Investiții și-a asumat responsabilitatea finalizării, într-un termen cât mai scurt, a lucrărilor la obiectivul de investiții Spital Municipal de Boli Cronice și Îngrijiri Paliative din municipiul Botoșani, precum și predarea acestuia către autoritățile administrației publice locale.

Cu toate acestea, din ultimul răspuns transmis de Compania Națională de Investiții rezultă că abia recent au fost dispuse măsuri împotriva antreprenorului inițial, care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale și nu s-a încadrat în termenele de execuție stabilite.

Având în vedere atribuțiile Companiei Naționale de Investiții privind monitorizarea și implementarea proiectelor de investiții, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul actual al lucrărilor la acest obiectiv de investiții?
2. Care sunt măsurile concrete întreprinse de CNI pentru finalizarea investiției?
3. Care este termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor, recepția investiției și darea în folosință a spitalului?

Țin să readuc în atenție importanța deosebită a acestui obiectiv pentru comunitatea botoșăneană. Finalizarea și operaționalizarea spitalului reprezintă o necesitate pentru asigurarea serviciilor medicale destinate pacienților cu afecțiuni cronice și celor care necesită îngrijiri paliative, contribuind semnificativ la creșterea calității actului medical și la îmbunătățirea accesului la servicii medicale esențiale.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Interpelare privind stadiul actual al lucrărilor la obiectivul de investiții Spital Municipal de Boli Cronice și Îngrijiri Paliative din municipiul Botoșani appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Stadiul proiectului derulat de Nova Apaserv Botoșani prin POIM

Stimate domnule Ministru,

Operatorul regional Nova Apaserv Botoșani gestionează alimentarea cu apă și canalizarea într-un județ unde multe localități au încă rețele incomplete, lucrări întârziate sau servicii care nu acoperă nevoile populației. Proiectul finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare trebuia să aducă investiții în rețele de apă, canalizare, stații de pompare și stații de epurare, iar stadiul lui a devenit o problemă de interes major pentru botoșănenii care plătesc tarife mai mari fără să vadă lucrările promise finalizate la timp.

Vă rog să precizați care este stadiul proiectului derulat de Nova Apaserv Botoșani prin POIM, care este valoarea totală aprobată, ce sume au fost contractate, plătite și rambursate până la data răspunsului, câte contracte de lucrări au fost semnate, câte sunt finalizate, câte se află în execuție și câte au întârzieri față de graficele asumate.

Solicit, de asemenea, să îmi comunicați dacă proiectul a fost fazat, transferat sau propus pentru continuare prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, ce lucrări au rămas nefinalizate la închiderea POIM, ce corecții financiare sau penalități au fost aplicate, precum și dacă există risc de pierdere a unor fonduri europene.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Stadiul proiectului derulat de Nova Apaserv Botoșani prin POIM appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul întrebării: Clarificarea situației privind sistemul de alimentare cu apă și canalizare din comuna Laslea, județul Sibiu, și verificarea sesizărilor privind posibile încălcări ale legislației de mediu

STIMATĂ DOAMNĂ MINISTRU,

          Protejarea mediului și asigurarea accesului cetățenilor la servicii publice de apă și canalizare reprezintă obligații esențiale ale statului român. În acest context, am fost sesizată de locuitori ai comunei Laslea, județul Sibiu, cu privire la existența unor probleme care persistă de mai mulți ani și care necesită clarificări din partea autorităților competente.

          Potrivit sesizărilor primite, investiția privind sistemul de alimentare cu apă și canalizare a înregistrat întârzieri semnificative, iar cetățenii reclamă existența unor posibile deversări de ape uzate în pârâul Laslea. De asemenea, aceștia susțin că verificările efectuate până în prezent nu au oferit comunității răspunsuri clare cu privire la respectarea legislației de mediu și la măsurile dispuse pentru prevenirea unor eventuale efecte asupra ecosistemului și sănătății populației.

          În condițiile în care protecția resurselor de apă și aplicarea legislației de mediu intră în responsabilitatea instituțiilor aflate în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, consider necesară o poziție oficială cu privire la această situație și vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. În ce măsură Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Garda Națională de Mediu au cunoștință despre problemele semnalate în comuna Laslea, județul Sibiu, referitoare la posibile deversări de ape uzate în pârâul Laslea?
2. Câte controale au fost efectuate de Garda Națională de Mediu Comisariatul Județean Sibiu în comuna Laslea în ultimii 10 ani, care au fost concluziile acestora și ce măsuri au fost dispuse în urma verificărilor?
3. Au fost constatate încălcări ale legislației privind protecția mediului, ce sancțiuni au fost aplicate și care este stadiul măsurilor dispuse pentru remedierea eventualelor nereguli?
4. Ce informații deține Ministerul Mediului cu privire la întârzierile în implementarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare din comuna Laslea, care sunt cauzele acestor întârzieri și dacă acestea au generat sau pot genera riscuri pentru factorii de mediu?
5. Ce măsuri concrete intenționează să adopte Ministerul Mediului pentru verificarea situației semnalate și pentru asigurarea respectării legislației de mediu în comuna Laslea, județul Sibiu?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Clarificarea situației privind sistemul de alimentare cu apă și canalizare din comuna Laslea, județul Sibiu, și verificarea sesizărilor privind posibile încălcări ale legislației de mediu appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru Sănătate

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Blocarea ocupării posturilor din sistemul sanitar și impactul asupra medicilor specialiști și asupra funcționării spitalelor.

Domnule prim-ministru interimar,

În ultimele zile, în spațiul public au fost formulate acuzații de o gravitate deosebită privind efectele politicii Guvernului referitoare la ocuparea posturilor vacante din sistemul public de sănătate.

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut public că, în urma blocării aprobării memorandumurilor necesare organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor din spitale, peste 2000 de medici care au finalizat rezidențiatul și au promovat examenul de medic specialist au rămas fără posibilitatea de a se angaja în sistemul sanitar public, deși numeroase unități medicale se confruntă cu un deficit cronic de personal.

Aceste afirmații au generat îngrijorare atât în rândul corpului medical, cât și în rândul opiniei publice, întrucât România continuă să se confrunte cu lipsa personalului medical în numeroase specialități și în multe unități sanitare, în special în spitalele județene și municipale, precum și în zonele defavorizate.

Dată fiind această situație, consider că menținerea unor posturi vacante concomitent cu imposibilitatea angajării medicilor specialiști ridică serioase semne de întrebare privind eficiența politicilor guvernamentale în domeniul sănătății și privind impactul acestora asupra accesului populației la servicii medicale.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Dacă infirmați sau confirmați afirmația potrivit căreia peste 2000 de medici care au obținut în anul 2026 titlul de medic specialist nu au putut fi angajați în sistemul public de sănătate din cauza blocării ocupării posturilor. În cazul confirmării, vă rog să prezentați situația statistică detaliată.

2.Câte memorandumuri privind deblocarea posturilor din unitățile sanitare au fost transmise spre aprobare Guvernului în perioada ianuarie-iunie 2026 și câte dintre acestea au fost aprobate, respinse sau se află încă în analiză.

3.Care este numărul total al posturilor vacante existente în prezent în unitățile sanitare publice, defalcat pe categorii profesionale (medici, asistenți medicali, personal auxiliar și alte categorii).

4.Care sunt criteriile utilizate de Guvern pentru aprobarea sau respingerea solicitărilor de ocupare a posturilor vacante din spitale.

5.Dacă a fost realizată o analiză privind impactul blocării ocupării posturilor asupra timpilor de așteptare pentru pacienți, asupra continuității serviciilor medicale și asupra siguranței actului medical. Dacă da, vă rog să transmiteți principalele concluzii.

6.Ce măsuri intenționează Guvernul să adopte pentru a preveni migrația medicilor specialiști recent formați către sistemele sanitare din alte state, în condițiile în care statul român a investit resurse publice importante în pregătirea lor.

7.Dacă există sau nu un calendar concret privind deblocarea posturilor vacante din sistemul sanitar și reluarea organizării concursurilor de angajare. Dacă da, vă rog să îl comunicați.

8.Dacă Guvernul consideră că actuala politică de restricționare a ocupării posturilor din sistemul sanitar este compatibilă cu obiectivul constituțional al garantării dreptului la ocrotirea sănătății și cu necesitatea reducerii deficitului de personal medical.

The post Costache Chertif – Întrebare – Blocarea ocupării posturilor din sistemul sanitar și impactul asupra medicilor specialiști și asupra funcționării spitalelor appeared first on AUR.

Acesta susține că rezultatele ultimilor ani contrazic discursul proeuropean promovat de actuala putere.

„Guvernările partidelor “pro-europene” au reușit, în ultimii ani să decupleze România de UE:

-rata inflației de la noi de mai bine de trei ori mai mare decât media UE
– avem stagnare/recesiune
– cea mai mică rată a populației ocupate ( mai puțin de doua treimi dintre adulți) este în România
– cea mai mica pondere a populației cu studii superioare este în România
– penultimul loc în UE la performanța școlară ( scoruri PISA) pentru România
– primul loc în UE la ponderea deceselor din cauze tratabile sau prevenibile tot în România.

Ce legătură au cu Europa și cu modelul european de societate partidele care se auto-intituleaza ,,pro-europene”?”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorulilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR):„Guvernările partidelor “pro-europene” au reușit, în ultimii ani să decupleze România de UE” appeared first on AUR.

„Începând de ieri, 1 iulie, salariul minim în România a crescut cu 285 de lei. Și cine credeți că va câștiga cel mai mult în urma acestor creșteri salariale? Ei bine, ați ghicit, statul român care va lua 120 de lei ca impozit și contribuții în urma acestor creșteri, iar angajatului i-ar reveni doar 165 de lei în plus la salariu.

Sigur că aceste salarii trebuie să crească în România, sigur că trebuie ca românii să trăiască mai bine, dar trebuie să creștem salariile prin scăderea contribuțiilor și impozitării muncii, care astăzi este enormă, pentru un salariu minim 42,5%, de fapt pentru toate salariile, 42,5% ia statul dintr-un salariu. Este enorm.

Salariile trebuie să crească, dar trebuie să ținem cont de productivitate, trebuie să ținem cont de economie. Nu trebuie să crescute din pix de către niște funcționari în spatele unor birouri, de niște funcționari care în viața lor n-au dat un salariu și n-ar trebui să transferăm o nouă povară mediului economic, antreprenorilor care și așa își duc viața de pe o zi pe alta, cu noi creșteri de salarii care nu fac nimic altceva decât aceste creșteri să fie transpuse în niște prețuri mai mari la servicii și produse care ne vor afecta pe toți.

Adică mai adăugăm încă un procent, două la inflația care este astăzi și care nu este vina antreprenorilor și a economiștilor și a economiei românești că inflația în România este 10,9%.

Deci, salariile trebuie să crească prin scăderea impozitării și contribuțiilor pe muncă. Și noi avem o măsură în acest sens. Pentru primii 5.000 de lei brut, contribuțiile și impozitul să fie de 25%, adică statul să ia doar 1.250 de lei din 5.000 de lei, iar angajatului să-i revină 3.750 de lei net.

Astfel de măsuri trebuie să fie luate, să încurajeze atât forța de muncă, cât și antreprenorii să angajeze. Nu creșteri din pix în spatele unor birouri de către niște oameni care toată viața au cărat hârtii, serviete sau au stat pe sub birouri. Economia reală se duce în cap, dar cine să vegheze asupra ei când niște habarniști sunt la butoanele puterii?”, a declarat deputatul AUR, Lucian Mușat.

The post Lucian Mușat (deputat AUR): „Statul încasează cel mai mult din majorarea salariului minim, nu românii” appeared first on AUR.

The post Newsletter politică externă – Ediția #9 Iunie 2026 appeared first on AUR.

Mai concret, filialele din România pot cumpăra din țara- mamă diverse echipamente și software, dar și servicii precum: management, consultanță, drepturi de proprietate intelectuală.

În plus, majoritatea multinaționalelor iau credite intra-grup din țările mamă și uneori declară dobânzi nejustificat de mari în contul acelor credite.

Cum a vrut statul român să combată acest fenomen de „export de profit”? Impunând o taxă numită IMCA (impozitul minim pentru cifra de afaceri) de 1% din cifra de afaceri pentru companii cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro anual. Practic, IMCA de 1% pe cifra de afaceri echivala cu un impozit pe profit de 16% , la o rată a profitului de 6%, adică, practic, îi penaliza pe cei care nu declarau (fie mințeau, fie nu făceau) o rată a profitului de minim 6%!

Numai că acest impozit nu putea acționa doar asupra multinaționalelor, el fiind valabil și pentru companiile românești mari. S-a creat, astfel, o asimetrie evidentă, căci firmele românești nu puteau exporta profitul în alte țări (legislații). Iar, la modul general, acest tip de impozit afectează atât pe cei care fac „optimizare fiscală”, cât și pe cei care nu fac și, mai ales îi afectează pe cei care au afaceri cu margine foarte mică și care chiar nu realizau rate de profit de 6%.

La presiunea OCDE și a mai multor state străine, guvernul Bolojan a decis să desființeze IMCA începând cu 1 ianuarie 2027. De atunci încolo, ne vom întoarce la situația de dinainte de introducerea IMCA, atunci când ANAF ar fi trebuit să verifice la sânge „prețurile de transfer”, adică să verifice corectitudinea prețurilor la tranzacțiile intra-grup. Lucru care s-a dovedit imposibil în trecut și care nu va funcționa nici acum. De ce? din cauza presiunilor altor state (mai mari și mai influente) asupra guvernului, dar și din cauza imposibilității ANAF de a se lupta cu un sistem mai sofisticat și cu resurse mai bune de a extrage mari părți din profit.

Și atunci care este soluția care să ferească România de optimizare fiscală? Păi hai să ne uităm la respectivele tranzacții:
– Cum adică firma din România cumpără servicii de management de la compania-mamă, dacă firma din România are directori și administratori , trimiși de firma-mamă și care sunt oricum bine plătiți aici? Ce management poate cumpăra Dacia de la Renault, în afara zecilor de directori de la Mioveni? Nu cumva este o cheltuială inventată?
– Cum adică firma din România cumpără consultanță din țara -mamă? Ce fel de consultanță? Nu pare cam trasă de păr, nu cumva este doar o modalitate de a exporta din profit?
– La fel și drepturile de proprietate intelectuală. Adică firma din România cumpără dreptul de a-și pune pe produse eticheta cu numele firmei-mamă? Este așa ceva credibil?
– Poate oare cineva justifica o dobândă la un credit luat de la firma mamă care este mult mai mare decât dobânda medie din țara de origine? Până la urmă, iei credit intra-grup tocmai pentru a fi mai ieftin decât un credit luat în România, nu?

Concluzia: Da, IMCA trebuie desființat, dar nu pentru că așa vor statele străine ci pentru că afecta și firmele românești mari și cu marje mici de profit.

Dar ceva trebuie pus în loc: interzicerea deductibilității fiscale a cheltuielilor cu managementul, consultanța și drepturile de autor în raport cu compania-mamă. În plus deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda la credite intra-grup poate fi limitată la o valoare a dobânzii medie din statul de origine.

Dacă doar se va desființa IMCA, fără a pune nimic în loc, bugetul țării va suferi pierderi uriașe”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorulilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR):”„Optimizarea fiscală”, o problemă rămasă nerezolvată de zeci de ani, care afectează veniturile bugetare și care creează mari dezavantaje firmelor cu capital românesc” appeared first on AUR.