Potrivit deputatului AUR, legea transferă decizia privind folosirea forței pe teritoriul României în afara autorităților române, diminuând rolul statului român într-o decizie care poate avea consecințe militare și politice majore.

Eduard Koler arată că atacurile lui Virgil Popescu încearcă să deturneze dezbaterea de la fondul problemei. În loc să răspundă întrebărilor privind modul în care România își exercită suveranitatea asupra propriului spațiu aerian, fostul ministru al Energiei preferă să lanseze acuzații politice. Tocmai Virgil Popescu, al cărui mandat a fost marcat de controverse privind liberalizarea pieței energiei, taxa de solidaritate aplicabilă profiturilor excepționale din energie, numirile din companiile energetice de stat și întârzierea unor proiecte strategice, încearcă astăzi să dea lecții despre interesul național.

„Ca să fie foarte clar: Partidul AUR nu a votat împotriva doborârii dronelor rusești sau a oricăror aeronave ostile. AUR a votat împotriva unei legi care elimină România din lanțul decizional privind folosirea forței pe propriul teritoriu. Sunt două lucruri complet diferite, iar domnul Virgil Popescu știe foarte bine acest lucru.

Dronele ostile puteau fi doborâte și înainte de adoptarea acestei legi. Nu poate nimeni să susțină serios că, dacă o dronă rusească apărea deasupra bazei de la Deveselu, autoritățile române nu ar fi intervenit. A afirma contrariul este pur și simplu absurd.

Haideți să vedem ce s-a întâmplat concret. De la centrul de comandă NATO de la Torrejón, din Spania, s-a dispus ridicarea de la sol a două aeronave italiene pentru interceptarea unei drone declarate ostile. Ulterior, aceasta a fost doborâtă de două avioane românești F-16.

Întrebarea pe care o punem este una strict politică și constituțională. Dacă aeronavele italiene ar fi distrus o țintă care s-ar fi dovedit a fi un avion de luptă rusesc, iar România s-ar fi trezit implicată într-o escaladare militară, unde era statul român în acest lanț decizional? Cine își asumă răspunderea în fața cetățenilor României?

Exact aceasta a fost obiecția noastră atunci când am votat împotriva legii. În forma anterioară, decizia privind distrugerea unei aeronave ostile aparținea ministrului Apărării Naționale. Apoi unei persoane desemnate de către CSAT, dar România era cea care decidea.

În noua formulă, România renunță la un rol efectiv în lanțul de comandă și transferă această responsabilitate către structurile aliate. Nu discut dacă această soluție este bună sau rea din punct de vedere militar. Spun însă că, din punct de vedere politic și constituțional, România nu trebuie să fie exclusă dintr-o decizie care o poate angaja direct.

Dacă România ajunge într-un conflict, cine merge să le explice mamelor românce că fiii lor trebuie să plece la război în urma unei decizii luate în afara autorităților române? Tocmai de aceea considerăm că atât armata, cât și factorul politic trebuie să fie implicați într-o asemenea decizie și să își asume răspunderea în fața poporului român.

Noi spunem foarte clar că orice dronă ostilă, fie că este rusească, fie că, Doamne ferește, mâine ar fi ucraineană sau aparținând oricărui alt stat, trebuie neutralizată. Ceea ce contestăm este forma acestei legi, care poate elimina România din propriul lanț de comandă.

Și mai există o ironie. Domnul Virgil Popescu vorbește astăzi despre patriotism și interes național, dar evită să explice de ce proiecte strategice precum Porțile de Fier III au rămas ani de zile blocate în mandatul său, în timp ce Serbia a reușit să avanseze rapid într-un parteneriat energetic cu Statele Unite.

Vă informez că, începând de ieri, Serbia nu mai plătește taxe vamale în Statele Unite.

Unul dintre motive este cooperarea energetică pe care a dezvoltat-o cu partenerii americani. În același timp, proiectul Porțile de Fier III, vital pentru România, a rămas blocat ani la rând.

Sunt deja șase companii americane care și-au depus ofertele pentru partea sârbă a proiectului, iar autoritățile de la Belgrad promovează deschis această colaborare. Noi, în schimb, continuăm să întârziem.

Este foarte bine că reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă vor fi dezvoltate împreună cu partenerii americani. Dar România are nevoie de mai multe proiecte strategice în domeniul energiei, iar Porțile de Fier III este unul dintre ele.

Domnule fost ministru al Energiei, ar fi fost de preferat ca România să fie cea care dădea tonul în această cooperare româno-americană, nu să ajungă să alerge din urmă proiectele deja începute de Serbia.

Vă reamintesc și un lucru foarte simplu: drona doborâtă ieri a fost interceptată cu ajutorul unui avion F-16 american.

Asta demonstrează că nimeni din AUR nu contestă parteneriatul strategic cu Statele Unite sau cooperarea cu aliații, dimpotrivă, îl susținem.

Ceea ce contestăm este renunțarea României la dreptul de a participa la deciziile care îi pot afecta direct securitatea și viitorul”, a declarat deputatul AUR Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Domnule Virgil Popescu, partidul AUR nu s-a opus doborârii dronelor ostile, ci unei legi care scoate România din lanțul decizional privind apărarea propriului spațiu aerian” appeared first on AUR.

„În timp ce românii urmăresc cu îngrijorare noi incidente de securitate la granițele țării, după ce drone rusești au pătruns din nou adânc în spațiul aerian al României, europarlamentarul PNL Virgil Popescu a ales să transforme un moment care cere responsabilitate într-un nou atac politic la adresa Alianței pentru Unirea Românilor și a președintelui partidului. În loc să răspundă întrebărilor legitime despre vulnerabilitățile României, despre capacitatea Armatei de a proteja spațiul aerian și despre măsurile concrete luate de autorități, fostul ministru al Energiei preferă să împartă etichete și să vorbească despre „stăpâni”, ca și cum românii ar fi uitat cine este și ce a lăsat în urmă.

Problema este că Virgil Popescu nu intră în această dezbatere din postura unui om care poate invoca un bilanț incontestabil în slujba interesului național. Dimpotrivă, mandatul său la Ministerul Energiei a rămas marcat de unele dintre cele mai controversate decizii din ultimii ani. Liberalizarea pieței de energie a fost urmată de explozia facturilor suportate de milioane de români, iar modul în care Guvernul a transpus taxa de solidaritate aplicabilă profiturilor excepționale din energie a generat ample controverse, după ce OMV Petrom a susținut că nu intră sub incidența acesteia. Numeroși economiști și actori politici au apreciat atunci că statul român a pierdut venituri importante, de ordinul sutelor de milioane de euro, care ar fi trebuit să ajungă la bugetul public.

În același mandat al său au existat dispute privind numirile din conducerea unor companii strategice precum Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Transelectrica, precum și numiri de neaveniți în Complexul Energetic Oltenia, critici privind ritmul închiderii capacităților de producție pe cărbune și întârzieri repetate ale unor proiecte hidroenergetice considerate esențiale pentru securitatea energetică a României. Indiferent de justificările invocate ulterior, toate aceste decizii au alimentat percepția că România a devenit mai vulnerabilă exact într-o perioadă în care independența energetică ar fi trebuit consolidată.

Astăzi, același Virgil Popescu vorbește despre patriotism și interes național. Dar patriotismul nu se măsoară în declarații de la Bruxelles și nici în insulte adresate adversarilor politici. Patriotismul se măsoară prin deciziile luate atunci când ai avut puterea de a schimba lucrurile. Iar bilanțul lui Virgil Popescu este unul pe care românii îl cunosc prea bine.

Este cu atât mai ironic că tocmai un fost ministru al cărui mandat este asociat cu slăbirea independenței energetice a României încearcă astăzi să dea lecții celor care cer explicații despre vulnerabilitățile reale ale statului român. A pune întrebări despre securitatea frontierelor, despre capacitatea de apărare a țării sau despre modul în care sunt protejate interesele României nu înseamnă lipsă de patriotism. Dimpotrivă, este obligația oricărei opoziții responsabile. Ceea ce românii așteaptă de la cei care au condus ministere-cheie nu sunt etichete și atacuri politice, ci asumarea propriilor decizii și răspunsuri pentru consecințele lor.

Înainte de a împărți certificate de patriotism, Virgil Popescu ar trebui să răspundă la o întrebare simplă: după anii în care a condus energia României, este mulțumit de starea în care a lăsat unul dintre cele mai importante domenii strategice ale statului? Pentru că despre acest bilanț vorbesc faptele, nu sloganurile.”, a declarat deputatul AUR Ionelia Priescu.

The post Ionelia Priescu (deputat AUR): „Virgil Popescu atacă AUR, dar uită că el a explodat facturile la energie pentru milioane de români” appeared first on AUR.

„Asistăm în ultima perioadă la un conflict care riscă să afecteze grav turismul românesc, într-un moment în care litoralul are nevoie de stabilitate, predictibilitate și sprijin din partea autorităților, nu de scandaluri administrative și decizii luate peste noapte.

În ultimele zile, antreprenorii de pe litoral au primit notificări de demolare pentru suprafețe considerate neconforme. Nu contest că pot exista neclarități administrative. Dar să vii cu astfel de măsuri în mijlocul sezonului este, cel puțin, o demonstrație de lipsă de realism.

Din păcate, poziția de ministru interimar a doamnei Diana Buzoianu pare să fi adus un exces de zel exact în cel mai nepotrivit moment pentru turismul de pe litoral. Dacă existau probleme administrative sau de reglementare, acestea trebuiau clarificate și rezolvate înainte de începerea sezonului, nu când mii de turiști se află deja pe litoral, iar antreprenorii au făcut investiții, au angajat personal și și-au asumat obligații contractuale.

Vorbim despre operatori economici care își desfășoară activitatea pe aceleași amplasamente de ani de zile, montează și demontează construcțiile la începutul și la sfârșitul fiecărui sezon și pot demonstra acest lucru. Sunt afaceri care susțin sute de locuri de muncă. Un singur operator are aproximativ 200 de angajați, iar în spatele fiecărui loc de muncă există o familie care depinde de stabilitatea acestor activități.

Tocmai de aceea am considerat oportun să intermediez o discuție între directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral și reprezentanții cluburilor din Mamaia, cu un singur obiectiv: găsirea unei soluții care să împiedice blocarea activității acestor operatori economici în plin sezon estival.

Totodată, am purtat discuții și cu primarul Constanței. Apele Române invocă lipsa noului PUZ al plajelor. Primăria susține că Apele Române încasează veniturile din exploatarea plajelor, în timp ce administrația locală este cea care trebuie să găsească milioane de lei pentru salubrizarea stațiunii și să asigure utilități operatorilor de plajă. Un dialog al surzilor, în care singurii care pierd sunt antreprenorii, angajații lor și turiștii.

Ca deputat de Constanța, nu pot privi pasiv acest haos administrativ. Pentru județul nostru, turismul este unul dintre cei mai importanți piloni ai economiei și este deja suficient de vulnerabil. Litoralul nostru este bombardat aproape zilnic cu știri despre bacterii, meduze și alte probleme. Dacă peste toate acestea adăugăm și amenințările cu demolări în plin sezon, avem rețeta perfectă pentru a-i convinge pe turiști să aleagă alte destinații.

Mamaia are tot mai puține atracții care îi aduc turiști și creează locuri de muncă. În loc să le protejăm și să găsim soluții împreună cu cei care investesc aici, le punem noi piedici. Să nu uităm că tot operatorii de pe plajă au fost cei care au încercat să facă funcționale suprafețe rezultate în urma lărgirii plajelor, deși în multe zone acestea au fost acoperite cu scoici, nu cu nisip, iar condițiile pentru desfășurarea activității au fost departe de ceea ce își doreau turiștii. Cu toate acestea, au continuat să investească și să își respecte obligațiile, în condițiile în care au ajuns să plătească chirii de până la patru ori mai mari decât cele din contractele anterioare. Iar acum, în loc să fie sprijiniți, sunt puși în fața notificărilor de demolare. Întrebarea este simplă: de ce?

Cred într-o administrație care aplică legea cu fermitate, dar și cu responsabilitate. O administrație corectă care rezolvă problemele și care nu transformă acțiunile din plin sezon într-un exercițiu de imagine”, a declarat Cosmin Hristu, deputat AUR.

The post Cosmin Hristu (deputat AUR): „Diana Buzoianu pare să fi adus un exces de zel exact în cel mai nepotrivit moment pentru turismul de pe litoral” appeared first on AUR.

Aceasta este calitatea umană din Armata Română: tineri capabili, bine pregătiți, gata să își asume riscuri uriașe pentru siguranța țării.

În același timp, la Constanța, militari activi și militari în rezervă sunt obligați să își caute dreptatea în instanță pentru recalcularea și plata unor drepturi salariale pe care statul ar fi trebuit să le clarifice și să le acorde printr-o legislație corectă și aplicată unitar.

Aceasta este nedreptatea care doare: România are oameni excepționali în sistemul de apărare, dar statul continuă să își trateze propria resursă umană prin blocaje birocratice, legi neclare și procese îndelungate.

O armată puternică nu se construiește doar cu tehnică militară și armament. Se construiește, înainte de toate, cu oameni respectați, motivați și convinși că statul pe care îl apără își respectă obligațiile față de ei.

Sunt la primul mandat de deputat și mi-am asumat un crez: să fiu vocea militarilor activi, în rezervă și în retragere și să lupt pentru drepturile și demnitatea lor.

Militarii români nu trebuie să își caute dreptatea prin tribunale. Trebuie să o primească de la statul pe care îl apără.

Fără respect pentru militari, nu poate exista o armată puternică. Iar fără o armată puternică, România nu poate fi în siguranță”, a declarat Ramona Bruynseels, deputat AUR.

The post Ramona Bruynseels (deputat AUR): „România are militari excepționali, dar statul își tratează defectuos resursa umană din apărare” appeared first on AUR.

2. Dronele nu vor înceta să vină în România și „accidentele” se vor intensifica. De fiecare dată ni se spune că armata română nu „are ce-i trebuie” și că nu poate face față adecvat unei asemenea situații. Problema este politică: de ce nu are și de ce miliarde de euro împrumutate se duc acolo unde nevoile armatei nu sunt stringente și nu acolo unde, de fiecare dată când apar asemenea incidente, se văd periculos găurile din sistem?

3. Invocarea de fiecare dată a NATO este ridicolă: NATO nu poate intra într-un război de fiecare dată când se petrec aceste incidente. Noi putem invoca, politic, Articolul 5, dar NATO ne arată, militar, Articolul3, care zice așa: „Pentru a realiza mai eficient obiectivele prezentului Tratat, părțile, acționând individual și împreună, prin eforturi proprii continue și eficiente și prin ajutor reciproc, își vor menține și dezvolta capacitatea individuală și colectivă de a rezista unui atac armat.” De trei ani de zile, cel puțin, războiul din Ucraina este marcat decisiv de apariția dronelor. Ce a făcut decidentul politico-strategic din România până acum?

4. Criza de încredere din sistem nu contribuie în niciun fel la liniștirea publicului. Un stat nu se apără doar cu armele fizice, ci și cu încredere. Încredere în instituții, încredere în armată, încredere în lideri.

5. Perpetuarea crizei politice curente și mediocritatea ardentă a actualilor conducători nu fac decât să slăbească statul român în fața unei confruntări militare care, indirect, ne va afecta și care nu se va ostoi curând la granițele României. În plus, situația post-conflict se desenează în culori sumbre pentru România.

Nu poți acoperi asta mediatic nici măcar cu piloți tineri, excelent pregătiți și capabili să doboare dronele rusești care ajung în spațiul nostru aerian!”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR):„Dronele ca hârtie de turnesol” appeared first on AUR.

Acesta susține că răspunsul autorităților a fost unul „heirupist”, determinat de teama asumării răspunderii politice, și atrage atenția că intensificarea atacurilor asupra porturilor ucrainene face probabilă repetarea unor astfel de incidente.

Dan Dungaciu a declarat că reacția autorităților la incidentul dronei care a ajuns până în județul Buzău demonstrează că sistemul de apărare nu este pregătit pentru astfel de situații și că măsurile adoptate au fost dictate mai degrabă de panică decât de existența unui mecanism eficient de răspuns.

„După cum s-a văzut în acest incident cu drona care a ajuns până la Buzău, e mai degrabă într-o zonă de heirupism din acesta disperat politic pentru ca nu cumva ceva rău să se întâmple și cineva să fie obligat să deconteze. Pentru că să ridici patru aeronave împotriva unei drone care a ajuns totuși până la Buzău, asta nu înseamnă în niciun caz că sistemul tău de apărare este pregătit și adecvat.”

În continuare, Dan Dungaciu a explicat că reacția autorităților ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a gestiona un scenariu în care amenințările ar fi multiple și a subliniat că problema esențială nu este numărul aeronavelor ridicate de la sol, ci faptul că drona a reușit să ajungă atât de departe pe teritoriul țării.

„Ce s-ar întâmpla, Doamne ferește, dacă ar veni mai multe drone? Câte avioane avem noi să răspundem unor drone, dacă ridicăm patru avioane pentru fiecare dronă? Problema majoră este cum se face că drona respectivă a ajuns până acolo.”

Dan Dungaciu a arătat că intensificarea bombardamentelor Federației Ruse asupra regiunii Odesa făcea previzibilă apariția unor astfel de incidente și că autoritățile române ar fi trebuit să fie pregătite pentru o asemenea evoluție.

„De multe zile Federația Rusă bombardează sălbatic Odessa. Chiar și Kiev-ul a recunoscut oficial că toate porturile Ucrainei practic sunt închise sau nu mai operează, nici pe import, nici pe export. Asta însemna o probabilitate ca dronele să ajungă pe teritoriul României, care a crescut geometric, exponențial. Era evident că un asemenea incident putea să se întâmple foarte repede.”

Totodată, acesta a avertizat că astfel de incidente se pot repeta în perioada următoare și că fiecare dintre ele oferă posibilitatea evaluării modului în care România reacționează în fața unor asemenea situații.

„Faptul că rușii vor bombarda în continuare această regiune din Ucraina ne poate face să credem că aceste incidente se pot repeta și de aici încolo. Nu e obligatoriu ca o dronă să fie trimisă intenționat, dar dacă tot se întâmplă și drona ajunge pe teritoriul României, evident că se face și o evaluare asupra modului în care România operează.”

Dan Dungaciu a mai susținut că reacția autorităților este una disproporționată în raport cu amenințarea și că aceasta reflectă inclusiv deficiențe în pregătirea României ca stat membru NATO.

„Se constată că România ridică patru aeronave de la sol, lovește cu o rachetă despre care nu știm ce fel de rachetă este și cât costă, dar dacă tragi linie, evident că costurile nu doar că sunt disproporționate, sunt incredibil de disproporționate.
România este țară NATO, dar NATO se mai uită și la dimensiunea politică. Dacă tu, țară NATO, nu poți să răspunzi unor asemenea drone, care încă n-ai certitudinea că au fost trimise împotriva ta direct, nemijlocit, înseamnă că ai stat cam degeaba atâția ani în NATO și n-ai înțeles nimic, mai ales în ultima vreme.”

Referindu-se la comunicarea autorităților după incident, Dan Dungaciu a subliniat că populația așteaptă explicații clare din partea celor responsabili și că argumentele politice invocate în trecut nu mai pot justifica lipsa unor răspunsuri.

„Este fundamental, pentru că oamenii ce au înțeles? O dronă a lovit Galațiul. Altă dronă a intrat până în preajma Constanței și putea să producă o nenorocire. Al treilea incident: ajunge o dronă până aproape în mijlocul țării, aproape de București.
Toate lucrurile acestea, evident că oamenii le văd. Și toate discursurile pe care până acum le-au tot aruncat în piața publică, inventând argumente de tipul «din cauza partidului AUR nu am reușit să doborâm dronele», să fim serioși, n-a existat niciodată un asemenea tip de abordare din partea partidului AUR.”

În încheiere, Dan Dungaciu a conchis că autoritățile nu mai au justificări politice pentru modul în care au gestionat situația și că interesul lor principal pare să fie conservarea propriei poziții.

„Acum nu mai au nicio scuză politică și ceea ce îi interesează în acest moment este doar supraviețuirea politică. Aici este marea problemă. Eu sunt foarte curios, cu toată tristețea ca cetățean român, ce o să mai spună de data aceasta.”

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „România este țară NATO, dar dacă nu poți să răspunzi unor asemenea drone, înseamnă că ai stat cam degeaba atâția ani în NATO și n-ai înțeles nimic” appeared first on AUR.

Succesul tactic al militarilor nu poate însă ascunde vulnerabilitatea strategică provocată de întârzierea deciziilor politice de înzestrare.

Dincolo de acest succes tactic, rămâne însă o întrebare gravă, la care conducerea politică a Ministerului Apărării și Guvernul trebuie să răspundă: cum a fost posibil ca o dronă neidentificată să pătrundă atât de adânc în spațiul aerian național?

Conform informațiilor comunicate de MApN, drona a fost detectată la ora 09:39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina, și a continuat să evolueze pe traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au decolat la ora 09:48, iar două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat la ora 10:56. Ținta a fost doborâtă de un F-16 românesc la ora 11:02, în apropierea localității Padina. Între detectarea inițială și neutralizare au trecut 83 de minute, timp în care drona a pătruns adânc în interiorul teritoriului național.

Nu afirmăm că reacția militară a lipsit. Aeronavele au fost ridicate, ținta a fost urmărită, iar misiunea a fost finalizată. Întrebarea legitimă este însă alta: de ce România nu a dispus de capacitatea de a neutraliza această amenințare mai aproape de frontieră, prin sisteme antidronă terestre, cu rază scurtă și costuri proporționale?

Pentru contracararea unei singure drone au fost angajate patru avioane de luptă, două Eurofighter și două F-16, și a fost utilizată o rachetă al cărei tip nu a fost încă făcut public!

România are nevoie de senzori pentru ținte care evoluează la joasă înălțime, sisteme de război electronic și bruiaj, interceptori antidronă, tunuri cu muniție programabilă și sisteme cu rachete cu rază scurtă, integrate într-un lanț rapid „senzor–decizie–efector”.

Solicităm Guvernului și conducerii MApN:
– prezentarea cronologiei complete și a lanțului de comandă al operațiunii;
– explicarea motivului pentru care neutralizarea nu a fost posibilă mai aproape de frontieră;
– comunicarea tipului dronei și al rachetei utilizate;
– constituirea unei apărări antidronă stratificate pe frontiera de est și în jurul infrastructurii critice.

Militarii români și-au făcut datoria. Puterea politică trebuie să explice de ce, după mai mult de patru ani de război la frontieră, România este încă obligată să folosească avioane de vânătoare și rachete costisitoare pentru a neutraliza drone pe care ar fi trebuit să le combată rapid, eficient și mult mai aproape de graniță.

The post Drona doborâtă la Padina (Buzău): reușită tactică a militarilor, eșec strategic al guvernării appeared first on AUR.

„În conformitate cu datele publicate de către Eurostat, datoria publică a României a ajuns la o pondere de 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, în creștere de la 59,3% din PIB la sfârșitul anului trecut și de la 55,8% din PIB în primul trimestru din anul 2025. Ca sumă efectivă, datoria României a ajuns la 1.169,9 miliarde de lei, față de 1.137,3 miliarde de lei la finalul trimestrului IV 2025 și față de 998,2 miliarde de lei în urmă cu un an”, a explicat Victor Cațavei.

În ultimii ani, datoria publică s-a dublat comparativ cu anul 2019, iar menținerea acestui ritm riscă să împingă datoria României la 90% din PIB. Toate aceste costuri vor fi suportate de cetățeni, iar numai în anul 2026 costul noilor împrumuturi echivalează cu aproximativ 2.126 de euro pentru fiecare român.

„Doar în primele trei luni din anul 2026, datoria României a crescut cu 3,06 miliarde de euro. Această creștere a datoriei României este extrem de rapidă. Astfel, comparativ cu anul 2019, nivelul datoriei s-a dublat, iar dacă tendința continuă, datoria va depăși 90% din PIB până în anul 2036. Fiecare cetățean român – indiferent de vârsta sa – va plăti 2.126 de euro, doar anul acesta, în contul datoriei făcute de statul român”, a declarat reprezentantul AUR.

În opinia lui Victor Cațavei, această situație este rezultatul lipsei unor strategii economice coerente. Pentru a corecta aceste greșeli, Alianța pentru Unirea Românilor propune un program bazat pe optimizarea aparatului de stat, protecționism economic și relaxare fiscală pentru companii și muncă.

„Pentru stimularea economică și reducerea datoriei publice (și a deficitului bugetar), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a propus un program bazat pe optimizarea aparatului de stat, protecționism economic și relaxare fiscală pentru companii și muncă.

Măsurile concrete propuse vizează următoarele acțiuni principale:

• Reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB anual în următorii patru ani;
• Limitarea executivului la maximum 10 ministere și 50 de secretari de stat (față de structurile extinse din prezent);
• Desființarea și fuzionarea instituțiilor redundante pentru a rămâne cel mult 20 de agenții naționale;
• Eliminarea finanțărilor pentru anumite ajutoare externe și redirecționarea acestor fonduri către economia internă;
• Trecerea la un Parlament bicameral cu maximum 300 de aleși, reducerea numărului de secretari de stat și a instituțiilor deconcentrate inutile;
• Combaterea evaziunii și a optimizării fiscale prin introducerea taxării inverse pentru TVA și prin limitarea optimizărilor fiscale practicate de companiile multinaționale;
• Accelerarea procesului de atragere a fondurilor europene, punând accent pe utilizarea integrală a sumelor nerambursabile și pe modificarea abordării actuale a negocierilor cu Comisia Europeană”, a declarat Victor Cațavei, președintele Comisiei AUR pentru Investiții și Programe de Finanțare.

The post Victor Cațavei (AUR): „Statul român folosește banii împrumutați în special pentru a acoperi cheltuieli curente (salarii, pensii și refinanțări), ceea ce generează dezechilibre majore în economie” appeared first on AUR.

Vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților afirmă că cele 26.000 de posturi vacante trebuie deblocate de urgență și critică modul în care Guvernul gestionează reforma salarizării și politicile din domeniul sănătății.

„Premierul Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură și rămas în funcție cu un interimat care, susțin criticii săi, a depășit cu aproape dublul termenul constituțional de 45 de zile, a susținut o conferință de presă.

Contrar afirmațiilor făcute anterior de numeroși specialiști, acesta a declarat că salariile nu scad, că aproximativ o treime dintre ele vor rămâne la același nivel și că vor fi actualizate cu rata inflației începând cu 1 ianuarie.

Mulți și-au amintit de discursul lui Nicolae Ceaușescu din 21 decembrie 1989, când vorbea despre creșterea retribuțiilor “de la 1 ianuarie”. Când mulțimea a început să huiduie, Elena Ceaușescu ar fi spus: “Mai dă-le, Nicule, 100 de lei!”.

Ilie Bolojan nu a reușit să iasă din textele pregătite pentru conferință, fie că au fost generate cu ajutorul inteligenței artificiale, fie că au fost redactate de Cancelaria condusă de Mihai Jurca. A avut mai degrabă atitudinea unui executant decât a unui lider. Nu părea că vorbește în nume propriu, ci că transmite mesajele celor de la Bruxelles. De aici și comparația: “Mai dă-le, Ilie, 100 de lei!”.

Ilie Bolojan este inamicul sănătății românilor! În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul României, resping cu vehemență argumentele prezentate de Ilie Bolojan. Cele 26.000 de posturi din sistemul sanitar trebuie deblocate de urgență.

Premierul a declarat:

“Este nevoie de un memorandum care trebuie aprobat după o analiză. La 193.000 de angajați din sistemul de sănătate ni s-a solicitat deblocarea a 26.000 de posturi, mai bine de 10% din numărul total de posturi.”

Ilie Bolojan a preluat informația potrivit căreia doar 65% dintre cele 132.000 de paturi din spitale sunt ocupate. Trăiește însă într-o bulă.

Aceste paturi nu sunt ocupate tocmai pentru că spitalele nu au suficient personal, nu au medicamente, nu au aparatura necesară, iar internările sunt limitate la maximum. Cu greu și, de multe ori, doar în urma unor intervenții, sunt acceptate cazurile grave. Nu este normal. Cei care își permit încearcă să se trateze în spitalele private. Ceilalți suferă și, din păcate, unii mor acasă. Domnule Ilie Bolojan, încetați cu aceste afirmații!

Nu este nevoie de niciun memorandum. Solicitările sindicatelor din sănătate și valul de demisii din sistemul medical reprezintă dovezi suficiente că cele 26.000 de posturi trebuie deblocate cât mai rapid.

Ilie Bolojan admite indirect că legea salarizării nu va putea fi adoptată în forma actuală săptămâna viitoare:

“Discuțiile pe salarizare au continuat și astăzi, vor continua și mâine și, dacă e să fac o apreciere personală, consider că, în faza în care suntem, este puțin probabil să avem o dezbatere a acestui proiect săptămâna viitoare. Consider că, în două-trei zile, discuțiile ar putea fi încheiate, astfel încât, într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, Parlamentul să discute și această lege foarte importantă.”

În ultimele zile au fost rostogolite informații menite să stârnească apreciere și compasiune pentru “bietul reformator” împiedicat de conservatori.

Prin această conferință de presă, Ilie Bolojan a arătat că nu stăpânește situația. A vorbit despre proiecte de lege care ar fi trebuit finalizate de mult timp. În condițiile în care se află de peste un an la Palatul Victoria, nu mai poate susține că responsabilitatea aparține exclusiv altora.

Așadar, Ilie Bolojan lasă impresia unui lider care își simte sfârșitul politic. (…)

În aceste condiții, consider că decizia AUR de a demite Guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură a fost una corectă. Guvernul Bolojan este, în opinia mea, un guvern antiromânesc și este doar o chestiune de timp până va pleca” a declarat deputatul AUR Sorin Muncaciu.

The post Sorin Muncaciu (deputat AUR):„Mai dă-le, Ilie, 100 de lei!” appeared first on AUR.

Acesta arată că România alocă cel mai mic procent din PIB pentru sănătate din Uniunea Europeană și afirmă că, în timp ce spitalele sunt lipsite de resurse, Guvernul direcționează fonduri către alte cheltuieli, în detrimentul nevoilor esențiale ale cetățenilor.

„De ce mor, în România anului 2026, pacienți care ar putea fi salvați? De ce, în aceeași Românie, există femei care nasc pe trotuarul din fața spitalului? Simplu- pentru că guvernele de la București au alte priorități politice decât alte guverne europene.

România alocă pentru sănătate cei mai puțini bani dintre toate statele UE: 5,7% din PIB în raport cu o medie europeană de 10% din PIB . Suntem singura țară din UE care cheltuiește pentru sănătate mai puțin de 1000 de euro/ locuitor.

Suntem și singurul stat european în care guvernul se împrumută pentru 40 de ani pentru a putea acorda contracte militare fără licitație de 10 miliarde de euro!

Poate vreun ministru să explice părinților copilului fără loc la terapie intensivă de ce viața copilului lor este mai puțin importantă decât contractele, atribuite fără licitație, companiei germane Rheinmetall?

Tot România este și singurul stat european în care guvernul ascunde față de proprii cetățeni suma totală pe care a trimis-o în Ucraina în fiecare din ultimii patru ani.

Când priviți aceste cifre, să vă mai aduceți aminte și faptul că nu știm încă cine este vinovat pentru cele 700 de milioane de euro care trebuie plătite pentru niște vaccinuri care nu au ajuns niciodată aici”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „De ce mor, în România anului 2026, pacienți care ar putea fi salvați?” appeared first on AUR.