Una dintre principalele probleme semnalate vizează privatizarea TAROM, pentru care programul nu prezintă o comparație economică între scenariile de proprietate și nici impactul asupra legăturilor aeriene esențiale. AUR cere clarificări și în privința infrastructurilor strategice de la Otopeni și Portul Constanța, în special în ceea ce privește controlul statului, investițiile și veniturile care ar reveni acestuia.

Comisia AUR pentru Transport și Infrastructură critică și măsurile propuse pentru transportul feroviar, arătând că eliminarea trenurilor slab utilizate și retragerea compensațiilor nu sunt însoțite de criterii privind naveta, sezonalitatea sau conectarea comunităților. În lipsa unor alternative și a unor contracte de serviciu public clar definite, există riscul reducerii accesului la transport pentru anumite zone.

O altă critică vizează marile proiecte de infrastructură. Programul vorbește despre prioritizare și transparența plăților, dar nu oferă, potrivit analizei Comisiei AUR, un calendar financiar detaliat pentru fiecare proiect. AUR consideră că trebuie publicate datele privind stadiul lucrărilor, costurile rămase, finanțarea confirmată și termenele de finalizare. De asemenea, trebuie clarificată lista proiectelor prioritare, în care apar Sibiu–Pitești, A7 și A8, dar nu sunt enumerate în aceeași categorie A0 și Autostrada Transilvania.

Comisia solicită, de asemenea, clarificarea mecanismelor TollRo și a impactului acestora asupra transportatorilor, precum și reguli mai clare pentru protejarea operatorilor în cazul unor defecțiuni tehnice care nu le sunt imputabile.

Potrivit Comisiei AUR pentru Transport și Infrastructură, fiecare măsură din domeniul transporturilor trebuie să precizeze costul, sursa de finanțare, responsabilitatea instituțională și termenul de implementare. În lipsa acestor elemente, susține Subcomisia, obiectivele din program rămân insuficient fundamentate.

The post Programul Mureșan lasă fără răspuns întrebările despre autostrăzi, TAROM și infrastructura strategică appeared first on AUR.

În centrul criticilor se află lipsa unor alocări clare pentru patrimoniu, muzee, instituțiile naționale, infrastructura culturală și profesioniștii independenți. Numeroase monumente istorice continuă să se degradeze, iar obiecte aflate deja în depozitele muzeelor așteaptă de ani de zile lucrări de conservare și restaurare.

Probleme există și în conducerea instituțiilor de cultură. AUR reclamă interimatele prelungite, regulile neclare privind mandatele managerilor și dependența excesivă de decizia politică. Reforma legislativă ar trebui să aducă mai multă stabilitate și concursuri cu adevărat independente.

Situația angajaților din cultură rămâne, la rândul ei, nerezolvată. Muzeografii, restauratorii, conservatorii, bibliotecarii de patrimoniu și profesioniștii din artele spectacolului se confruntă cu inechități salariale și cu lipsa unor trasee profesionale coerente.

Clarificări sunt necesare și în privința voucherelor pentru cărți și a finanțării profesioniștilor independenți. Guvernul trebuie să precizeze valoarea programelor, numărul beneficiarilor și mecanismele prin care plățile pentru proiectele culturale vor deveni predictibile.

„Programul de guvernare nu poate rămâne o colecție de formule frumoase despre cultură, fără cifre, fără bani și fără termene. Patrimoniul României nu poate fi salvat prin promisiuni. Ministrul Culturii trebuie să spună clar ce va face, cât va costa și până când va realiza fiecare obiectiv important” transmite Comisia de Cultură AUR.

Pentru primul an de mandat, AUR solicită un calendar al proiectelor prioritare și criterii clare prin care Parlamentul să poată verifica dacă angajamentele asumate au fost respectate.

The post Cultura românească primește doar promisiuni, fără bani, termene și rezultate în programul de guvernare Mureșan appeared first on AUR.

Potrivit Comisiei, integrarea Poliției Române, Poliției de Frontieră și a unei componente a IGI, redefinirea raportului dintre Poliție și Jandarmerie, reorganizarea Poliției Locale și restructurarea aparatului central sunt schimbări de amploare care nu sunt precedate de o evaluare clară a problemelor pe care ar trebui să le rezolve.

Comisia invocă și date privind evoluția unor fenomene infracționale. În perioada 1 ianuarie-31 mai 2026 au fost sesizate 6.666 de infracțiuni privind traficul ilicit de droguri, cu 24,7% mai multe decât în perioada similară din 2025. În primele opt luni ale anului au fost sesizate peste 40.000 de infracțiuni de violență domestică, iar în semestrul I au fost identificate 430 de victime ale traficului de persoane, dintre care 153 de minori.

În acest context, AUR susține că instrumentele precum formarea profesională, alocarea resurselor în funcție de risc, investigațiile financiare și digitale, utilizarea body-cam sau modernizarea sistemului 112 sunt utile atunci când își ating obiectivul.

Comisia de Apărare AUR, propune măsuri clare, precum reducerea birocrației, comasarea structurilor administrative ineficiente sau paralele, ghișeul unic digitalizat și reducerea funcțiilor de conducere, dar distinge această reformă de domeniile în care statul are nevoie de profesioniști și capacitate efectivă, fiind menționate explicit categoriile de personal.

Comisia propune ca reforma în domeniul Afacerilor Interne să pornească de la identificarea riscurilor, stabilirea obiectivelor operative, dimensionarea efectivelor și a capacităților, consolidarea prezenței în comunitate și protecția victimelor și a minorilor. Reorganizarea instituțională ar trebui să intervină doar în măsura în care aceste obiective o justifică.

AUR consideră că eficiența reformei trebuie evaluată prin efectul concret asupra siguranței cetățeanului, nu prin numărul de instituții reorganizate sau funcții desființate. În viziunea Comisiei de Afaceri Interne AUR, prioritățile trebuie să fie reducerea riscurilor, creșterea capacității operative și o prezență mai eficientă a statului în comunități.

The post Siguranța cetățenilor este detronată de reorganizarea instituțiilor în Programul de guvernare Mureșan appeared first on AUR.

Potrivit analizei Comisiei de specialitate Administrație Publică din cadrul AUR, diferențele apar încă de la restructurarea aparatului politic. Programul propune reducerea cu aproximativ 13% a numărului de parlamentari, în timp ce AUR susține un plafon de maximum 300. Pentru Executiv, AUR propune 10 ministere și cel mult 50 de secretari de stat.

„Programul Mureșan propune comasări, dar nu stabilește câte structuri și funcții vor dispărea sau ce economie bugetară trebuie obținută. Există astfel riscul unor comasări formale, în care personalul și cheltuielile sunt transferate într-o altă organigramă. AUR propune o țintă verificabilă: reducerea cu 50% a agențiilor și instituțiilor guvernamentale”, arată Comisia de specialitate Administrație Publică din cadrul AUR.

AUR critică și propunerea unui nou centru de decizie în domeniul digitalizării, în condițiile în care Autoritatea pentru Digitalizarea României are deja atribuții de coordonare, avertizând asupra riscului dublării structurilor. De asemenea, transferul către autoritățile locale al activelor „subutilizate” este considerat insuficient clarificat, întrucât lipsesc criteriile de evaluare, procedura transferului și obligațiile beneficiarului.

Atragem atenția și asupra așa-numitului „dividend al reformei”, condiționat de atingerea țintei de deficit, de economii viitoare și de venituri suplimentare din colectare. În același timp, reducerea taxării muncii este prevăzută de la 1 iulie 2027, fără să fie precizată valoarea concretă a beneficiului fiscal.

AUR avertizează și că reducerea personalului nu poate fi aplicată exclusiv aritmetic, deoarece reducerile uniforme pot afecta structuri care au deja deficit de personal. În cazul centrelor de servicii partajate, fără eliminarea efectivă a posturilor și procedurilor redundante, birocrația riscă să fie doar transferată dintr-o instituție în alta.

La nivel local, finanțarea consorțiilor de UAT-uri poate dezavantaja localitățile cu o capacitate administrativă redusă. În cazul Bucureștiului, transferul unor atribuții către Primăria Generală este criticat pentru riscul unei recentralizări fără suficiente clarificări privind patrimoniul, personalul și finanțarea.

„În ansamblu, programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan propune numeroase reorganizări, dar nu stabilește suficient dimensiunea finală a aparatului administrativ și economiile urmărite.”

AUR susține că reforma statului trebuie măsurată prin structurile și funcțiile redundante eliminate, economiile bugetare obținute și reducerea concretă a birocrației pentru cetățean.

The post AUR critică reforma administrației publice din programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan: reorganizări fără ținte clare și economii cuantificate appeared first on AUR.

1. Educație, cercetare și cultură. Programul Mureșan propune măsuri pentru personal, salarizare, infrastructură și dezvoltarea cercetării, însă fără o legătură suficient de clară între aceste domenii și prioritățile economice și industriale. AUR propune un capitol distinct pentru cercetare și tehnologii avansate, finanțare predictibilă și conectarea educației la competențele cerute de economie.
2. Apărare și securitate. Programul asumă creșterea cheltuielilor militare și investiții în apărare antiaeriană, muniții, drone și infrastructură. AUR vrea ca fiecare investiție să fie legată de o capabilitate concretă, cu termene și costuri clare, iar contractele să producă mai multă valoare în industria românească de apărare.
3. Reforma statului. Programul anunță comasări, reorganizări și digitalizare, inclusiv reforma ANAF și a companiilor de stat. AUR propune ținte numerice: câte instituții și funcții de conducere dispar, câte posturi administrative sunt reduse și ce economie anuală rezultă.
4. Sănătate. Programul pune accent pe prevenție, registre și digitalizarea sistemului. AUR consideră insuficiente aceste măsuri în lipsa unei strategii pentru personalul medical și propune întărirea medicinei primare, investiții în infrastructură și indicatori care să măsoare efectiv accesul pacientului la servicii.
5. Economie, industrie și energie. Programul introduce mai multe instrumente de sprijin și finanțare, dar AUR consideră că lipsește o direcție suficient de clară pentru producția internă și reducerea dependențelor strategice. Alternativa propusă este o strategie de reindustrializare, energie competitivă, sprijin diferențiat pentru IMM-uri și măsurarea valorii adăugate care rămâne în România.
6. Agricultură. Programul cuprinde mai multe instrumente pentru sectorul agricol, însă AUR consideră că acestea nu formează încă o strategie coerentă de securitate alimentară. Prioritățile propuse de partid sunt irigațiile, procesarea în România, depozitarea și facilitarea accesului producătorilor români la piață.
7. Justiție. Programul propune reorganizări și măsuri de eficientizare. AUR susține că orice schimbare trebuie evaluată și prin efectul asupra cetățeanului: durata proceselor, costurile, distanța până la instanță și accesul efectiv la justiție.
8. Politică externă. Programul continuă orientarea către NATO, UE și proiectele internaționale ale României. AUR propune ca activitatea diplomatică să fie evaluată anual prin rezultate concrete: investiții atrase, acces la piețe, securitatea Mării Negre, infrastructură strategică și protejarea comunităților românești.
9. Fiscalitate și finanțe. Programul promite menținerea cotei unice și revenirea TVA la 19% atunci când situația bugetară o va permite. AUR vrea un calendar fiscal precis, cu termene pentru reducerile de taxe, impact bugetar calculat și economii cuantificabile din reducerea cheltuielilor statului.
10. Familie și demografie. Programul propune măsuri pentru natalitate, locuire, creșe, revenirea părinților la muncă și „Contul Viitorului”. AUR propune reunirea lor într-o strategie demografică unitară, cu facilități fiscale în funcție de numărul de copii, extinderea rețelei de creșe, acces la locuințe și obiective măsurabile până în 2030.

În evaluarea Comisiilor de Specialitate AUR, problema centrală a Programului Mureșan rămâne diferența dintre numărul mare de măsuri anunțate și nivelul de detaliu privind aplicarea lor. Premierul desemnat afirmă că documentul conține 372 de măsuri concrete. AUR cere ca acestea să poată fi urmărite prin termene, costuri, responsabili și rezultate verificabile.

The post 10 critici fundamentale la Programul Mureșan. Comisiile de Specialitate AUR vin cu soluții concrete pentru România appeared first on AUR.

Parlamentarul atrage atenția și asupra lipsei unei viziuni articulate de politică externă, susținând că simpla reafirmare a orientării europene și transatlantice nu răspunde întrebărilor privind interesele și obiectivele strategice ale României, și reafirmă că soluția pentru actualul blocaj politic o reprezintă întoarcerea la vot prin alegeri anticipate.

„Am citit cele 28 de capitole din așa-zisul Program de Guvernare 2026–2028 al lui Siegfried Mureșan, iar impresia pe care o lasă documentul este una profund îngrijorătoare: nu avem în față o schimbare de direcție, ci o declarație de intenție prin care aceleași partide încearcă să transforme propria lor prezență la putere într-o fatalitate administrativă.

Cu alte cuvinte: noi trebuie să guvernăm, iar voi trebuie doar să vă obișnuiți cu ideea.

Într-o democrație normală, un Guvern spune ce vrea să facă, cu ce bani, în ce termen și cu ce rezultate măsurabile. În cazul de față, PNL, USR și UDMR par să considere că simpla lor asociere reprezintă deja soluția, indiferent de ceea ce cred cetățenii despre partidele respective.

Mai mult, Siegfried Mureșan nici măcar nu ascunde faptul că își propune continuarea direcției fostului Guvern Bolojan. Prin urmare, nu ni se propune o schimbare de politică după luni de criză, ci aceeași politică, administrată de alte persoane și împachetată într-un nou program de guvernare.

Și aici apare partea cu adevărat revoltătoare. Ni se spune de către Nicușor Dan că alegerile, chiar și anticipate, sunt rele, că trebuie „stabilitate”, că trebuie continuată guvernarea.

Cu ce drept transformă niște partide propria lor nevoie de supraviețuire politică într-un pretins interes național?

Alegerile anticipate nu sunt o boală constituțională și nici o catastrofă naturală. Sunt un mecanism democratic prin care cetățenii pot fi chemați să arbitreze o criză politică atunci când actuala configurație parlamentară nu mai este capabilă să producă o guvernare stabilă.

Când puterea începe să vorbească despre vot ca despre un inconvenient, iar despre propria continuitate ca despre o necesitate de stat, avem o problemă mult mai serioasă decât un program prost scris. Avem aroganța unor partide care ajung să confunde România cu propria lor formulă de guvernare.

PNL, USR și UDMR pot prefera orice formulă de negociere doresc. Este dreptul lor politic. Dar există și dreptul cetățenilor de a avea o altă opinie.

Democrația nu poate funcționa după principiul: „negociem între noi până găsim formula prin care voi nu mai trebuie să fiți întrebați”.

Dacă alternativa electorală este tratată ca o amenințare, iar perpetuarea aceleiași combinații politice este prezentată drept unica soluție responsabilă, întrebarea devine inevitabilă: de când a ajuns votul românilor un pericol de care trebuie protejată România?

Și cine le-a dat PNL, USR, UDMR sau lui Nicușor Dan dreptul să considere că voința alegătorilor este bună numai atunci când produce rezultatul politic care le convine?

Un program de guvernare trebuie să explice cum guvernezi țara. Nu să explice, printre rânduri, cum faci ca actuala formulă politică să rămână la putere.

Dar citind documentul apare o altă întrebare: dacă așa arată politica internă pe care ne-o propun, cum arată politica externă a României?

Am căutat în cele 28 de capitole pe cel dedicat politicii externe. Nu l-am găsit.

Există capitolul 15: „România pro-europeană și transatlantică”. Nu „Politica externă a României”. Nu „Interesele strategice ale României”. Nu „Obiective de politică externă 2026–2028”.

A fi pro-european și transatlantic reprezintă orientarea strategică fundamentală a României. Dar politica externă începe după această afirmație, nu se termină cu ea.

România este membră a Uniunii Europene și NATO. Știm asta de peste două decenii.

Întrebarea pentru un Guvern în anul 2026 este alta: ce vrea România să obțină în interiorul acestor alianțe? Ce interese naționale apără? Ce priorități regionale are? Ce face la Marea Neagră și în Balcani? Ce obiective urmărește în relația cu Statele Unite? Cum își construiește relațiile cu vecinii? Cum își valorifică parteneriatele strategice? Ce politică economică externă urmărește și cum folosește diplomația pentru creșterea influenței României?

În locul unei asemenea viziuni, avem o etichetă: „pro-europeană și transatlantică”.

Este ca și cum Ministerul Sănătății și-ar înlocui strategia sanitară cu un document intitulat „România pro-sănătate”. Sau Ministerul Transporturilor ar prezenta drept program național de infrastructură formula „România pro-autostradă și feroviară”.

Sună foarte bine. Nu deranjează pe nimeni. Dar nu spune suficient despre ce intenționezi efectiv să faci.

Sub această umbrelă găsim OCDE, bugetul Uniunii Europene, Statele Unite, energia, industria de apărare și investițiile strategice. Toate sunt teme importante. Dar o colecție de teme importante nu reprezintă automat o doctrină coerentă de politică externă.

Și mai există o absență greu de ignorat: Republica Moldova nu este individualizată explicit în acest capitol.

Pentru România și pentru contextul geopolitic de la frontiera estică a Uniunii Europene și NATO, nu putem trata această absență drept o simplă scăpare de tehnoredactare.

Politica externă nu înseamnă să repeți unde aparții. Înseamnă să știi ce urmărești acolo, ce interese aperi și prin ce instrumente transformi apartenența la alianțe în rezultate concrete pentru țara ta.

Și probabil că nici această absență a unei politici externe articulate nu este întâmplătoare dacă ne uităm la persoana imaginată de această formulă de guvernare pentru conducerea Ministerului Afacerilor Externe.

Evaluarea este foarte clară: viitorul ministru este deja dovedit că nu poate face politică externă. A se reține: nu spun că nu vrea. Spun că nu poate. Nu a demonstrat competența, experiența și înțelegerea necesare pentru a conduce diplomația unui stat precum România și pentru a-i apăra interesele într-un context internațional atât de complicat.

Și astfel ajungem la două probleme care se completează reciproc: un program care nu articulează suficient o politică externă proprie a României și perspectiva unui ministru despre care știm că nu are competența necesară pentru a construi și conduce o asemenea politică.

Poate că acesta este, de fapt, marele concept strategic al documentului: România nu trebuie să spună prea clar ce vrea, atât timp cât precizează regulamentar în ce cluburi se află.

Suntem europeni. Suntem transatlantici. Excelent.

Dar după aceea ce facem? Care sunt interesele României? Care este politica externă a României și, mai ales, cine este capabil să o facă?

Din punctul meu de vedere, România are nevoie de exact contrariul acestei abordări: un Guvern rezultat dintr-un mandat politic clar, o politică internă construită în jurul intereselor românilor și o politică externă construită în jurul interesului național.

România trebuie să fie un stat care știe ce vrea și care are oameni capabili să îi reprezinte interesele.

În plan intern, atunci când actualele partide nu mai pot oferi o asemenea direcție, soluția democratică nu este să ne temem de alegători. Soluția este să ne întoarcem la ei. Prin alegeri anticipate”, a declarat Ștefăniță Avrămescu, deputat AUR.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „Când puterea începe să vorbească despre vot ca despre un inconvenient, iar despre propria continuitate ca despre o necesitate de stat, avem o problemă mult mai serioasă decât un program prost scris” appeared first on AUR.

Platforma guvernamentală arată că 36 de persoane încasează între 50.000 și 100.000 de lei brut lunar, iar o persoană depășește 100.000 de lei. Peste 100 de persoane cumulează cel puțin două funcții. Cel mai mare venit total afișat este de 134.146 de lei brut pe lună, rezultat din trei funcții ocupate simultan.

„Din peste 1.500 de companii de stat, Guvernul a afișat veniturile conducerilor pentru doar 121, așadar vedem sub 10% din întregul tablou. Chiar și dioptrii astronomice, sar în ochi 36 de oameni care încasează între 10.000 și 20.000 de euro brut lunar, cu mult peste indemnizațiile președintelui și premierului. Directorul Aeroporturi București adună 134.000 de lei brut din 3 funcții. Și mai sunt zeci de șefi care încasează peste 120.000 de euro pe an, cât o locuință modernă pentru care multe familii plătesc rate timp de 30 de ani”, declară Cătălin Silegeanu.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a afirmat joi că asemenea venituri se pot justifica atunci când companiile sunt „ultraperformante”, aduc bani la buget și produc bunăstare, precizând că veniturile trebuie analizate împreună cu rezultatele și competențele conducerilor.

„Să fim serioși, nu lucrează nimeni la NASA, iar un director care ocupă 3 funcții deodată nu este de 3 ori mai deștept decât un manager din mediul privat. Niciun profit și niciun CV din lume nu pot explica 10.000–20.000 de euro lunar pentru un angajat la stat, cu atât mai puțin după un an în care Guvernul a cerut austeritate tuturor celorlalți”, afirmă senatorul.
Datele publicate de Guvern indică 104 persoane cu cel puțin două funcții și 217 funcții cumulate, pentru venituri totale declarate de peste 3,24 milioane de lei lunar.

„Să ne amintim că Ministerul Muncii a găsit în 2025 un angajat ale cărui contracte însumau 49 de ore de lucru pe zi. Și când ne gândim că pierderile istorice ale companiilor de stat ajung la aproximativ 14 miliarde de lei cu oameni atât de muncitori la vârf…”, mai transmite Cătălin Silegeanu.

Guvernul a început anul acesta analiza a 1.098 dintre cele 1.868 de întreprinderi publice inventariate, după ce 533 nu și-au depus la termen situațiile financiare.

The post Cătălin Silegeanu (senator AUR), despre salariile din companiile de stat: „Nu lucrează nimeni la NASA” appeared first on AUR.

Primăria Capitalei a prezentat public stadiul fizic al intervențiilor: suprafețe de beton reparate, fisuri remediate, carosabil refăcut, rosturi de dilatație înlocuite și lucrări la sistemul de preluare a apelor pluviale. Aceste informații arată ce s-a făcut pe șantier, însă, Comisia pentru Administrație Publică AUR, solicită ca municipalitatea să prezinte public situația contractuală și financiară a lucrărilor.

Bucureștenii trebuie să știe valoarea totală a intervențiilor, contractele în baza cărora se lucrează, eventualele acte adiționale, termenele asumate, responsabilitățile constructorului și ale municipalității și condițiile în care lucrările vor fi recepționate.

Comisia pentru Administrație Publică AUR, propune ca pentru marile lucrări de infrastructură ale Capitalei, Primăria să publice și să actualizeze periodic o fișă publică a fiecărui proiect, în care să apară clar: costul, constructorul, contractul și actele adiționale, termenul inițial și eventualele modificări, stadiul fizic al lucrărilor și situația recepției.

Bucureștenii nu trebuie să afle doar câți metri pătrați s-au reparat. Trebuie să poată vedea și cât plătește Primăria, cui plătește, pentru ce lucrări, în ce termen, și cine răspunde dacă obligațiile contractuale nu sunt respectate.

Pasajul Basarab este una dintre cele mai importante lucrări de infrastructură ale Capitalei. AUR cere transparență completă asupra banilor publici și a contractelor, nu doar informări despre evoluția șantierului.

The post AUR cere Primăriei Capitalei să publice costurile și contractele pentru lucrările de la Pasajul Basarab appeared first on AUR.

Acesta susţine că falimentul Companiei Naţionale a Uraniului şi întârzierea exploatării zăcământului de la Tulgheş-Grinţieş arată eşecul statului român în administrarea unei resurse strategice pentru securitatea energetică naţională.
“România are centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, fabrica de combustibil nuclear de la Piteşti, capacitatea de procesare de la Feldioara şi, mai ales, are zăcăminte de uraniu. Cu toate acestea, chiar Ministerul Energiei recunoaşte că uraniul folosit în prezent pentru producerea combustibilului nuclear provine integral din import. Nuclearelectrica a cumpărat concentrat de uraniu inclusiv din Kazahstan şi Canada.
Întrebarea este inevitabilă: cum a reuşit statul român să transforme o ţară care dispune de propriile resurse de uraniu într-una dependentă de import pentru materia primă necesară uneia dintre cele mai importante componente ale sistemului energetic naţional?
Absurditatea este cu atât mai mare cu cât alternativa există. Ministerul Energiei afirmă că rezervele exploatabile din perimetrul Tulgheş-Grinţieş ar putea asigura necesarul de uraniu natural pentru funcţionarea a două unităţi nuclear-electrice pe întreaga lor durată de operare. Există licenţă, există infrastructură de procesare, iar despre deschiderea exploatării se vorbeşte de ani întregi. Ceea ce lipseşte este punerea efectivă în producţie.
În acest timp, Compania Naţională a Uraniului, deţinută integral de statul român, a trecut de la administrarea unei resurse strategice la insolvenţă, disponibilizări şi, acum, faliment. Tribunalul Bucureşti a dispus pe 22 septembrie dizolvarea societăţii. Nu vorbim despre o companie oarecare, ci despre una care a avut un rol direct într-un sector esenţial pentru securitatea energetică a României.
Ni se vorbeşte permanent despre independenţă energetică şi securitatea aprovizionării. Dar independenţa energetică nu înseamnă să închizi exploatările din România şi apoi să înlocuieşti producţia internă cu importuri. Înseamnă să foloseşti responsabil resursele pe care le ai, să păstrezi competenţa tehnică în ţară şi să construieşti un lanţ de aprovizionare pe care România să îl poată controla în momente de criză.
Statul român trebuie să explice cum s-a ajuns aici şi, mai ales, când va începe efectiv exploatarea zăcământului Tulgheş-Grinţieş. Pentru că suveranitatea energetică nu se măsoară în discursuri. Se măsoară în capacitatea unei ţări de a-şi folosi propriile resurse. Iar România se află astăzi în situaţia absurdă de a avea uraniu sub picioare şi de a-l cumpăra de la mii de kilometri distanţă”, a declarat deputatul AUR, Ionelia Priescu.

The post Ionelia Priescu – Declarație de presă – Falimentul Companiei Naţionale a Uraniului arată cât de departe a ajuns România în abandonarea propriilor resurse strategice: avem uraniu în subsol, dar îl importăm pentru a ne alimenta industria nucleară appeared first on AUR.

Reuniunea din acest an a avut ca punct de plecare rezultatele obţinute după prima ediţie a Forumului, organizată anul trecut, când au fost conturate o serie de obiective privind facilitarea accesului produselor româneşti pe piaţa chineză, dezvoltarea schimburilor comerciale şi refacerea conectivităţii directe dintre cele două ţări. Între evoluţiile înregistrate ulterior se numără semnarea, în martie 2026, a unor protocoale bilaterale în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor, care au creat cadrul necesar extinderii accesului produselor agroalimentare româneşti pe piaţa din Republica Populară Chineză, inclusiv pentru produsele lactate, precum şi reluarea, după mai bine de două decenii, a curselor aeriene directe între Bucureşti şi Beijing. Aceste evoluţii au fost prezentate în cadrul Forumului drept exemple ale modului în care dialogul instituţional şi diplomatic poate fi transpus în rezultate cu relevanţă economică concretă.
Preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză, deputatul Cosmin Corendea, a arătat că organizarea celei de-a doua ediţii confirmă continuitatea unui format de dialog care şi-a propus încă de la început să depăşească dimensiunea protocolară şi să genereze rezultate măsurabile în relaţia bilaterală.
“Prima ediţie a reprezentat începutul unui dialog şi obiectivele discutate atunci s-au concretizat, protocolul semnat de cele două stat pentru ca produsele lactate să ajungă pe piaţa din China, dar şi reluarea curselor aeriene directe între Bucureşti şi Beijing.
În diplomaţie, continuitatea are valoare. În economie, continuitatea înseamnă încredere. Iar în relaţiile dintre state, încrederea este aceea care transformă o intenţie într-un parteneriat şi un dialog într-un proiect concret.
De aceea, consider că această a doua ediţie a Forumului trebuie privită nu doar ca o continuare a unui eveniment început anul trecut, ci ca expresia unei ambiţii comune: aceea de a construi o relaţie economică româno-chineză mai consistentă, mai pragmatică şi mai bine adaptată realităţilor unei lumi aflate într-o transformare profundă”, a declarat deputatul Cosmin Corendea.
Cea de-a doua ediţie a Forumului a adus în discuţie şi poziţionarea României într-un context internaţional în care accesul la pieţe, capital, tehnologie şi infrastructură de transport devine tot mai important pentru competitivitatea economică. În acest cadru, deputatul Cosmin Corendea a pledat pentru dezvoltarea unei formule de dialog care să valorifice simultan apartenenţa europeană şi euroatlantică a României şi capacitatea acesteia de a dezvolta relaţii economice pragmatice cu marile pieţe ale lumii.
“Apartenenţa României la Uniunea Europeană, relaţia transatlantică şi parteneriatele sale strategice reprezintă coordonate fundamentale ale politicii externe româneşti.
Dar maturitatea unei politici externe se măsoară şi prin capacitatea unui stat de a dialoga, de a construi şi de a identifica oportunităţi în toate marile spaţii economice ale lumii. Din acest punct de vedere, cred că putem vorbi despre necesitatea unei axe a dialogului şi a interesului românesc: Washington – Bruxelles – Bucureşti – Beijing.
O asemenea formulă nu trebuie privită ca o alegere între Est şi Vest şi nici ca o substituire a angajamentelor României. Ea poate exprima maturitatea unei politici externe care înţelege că România trebuie să fie prezentă acolo unde se iau decizii importante, acolo unde se află capital, tehnologie, pieţe şi oportunităţi şi acolo unde interesele economice româneşti pot fi promovate”, a mai declarat deputatul Cosmin Corendea.
La lucrările Forumului au participat: Zhou Xiang, însărcinatul cu Afaceri a.i al Ambasadadei Republicii Populare Chineze în România, George Simion, Preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor, Zhao Yuewei, Preşedinte al Asociaţiei Întreprinderilor Chineze din România, Shao Xuhua, Director General Air China în România, şi membri ai Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză, între care senatoarea Niculina Stelea, deputatul Ioan Mihalcea şi senatorul Andrei-Emil Dîrlău, dar şi europarlamentarul Georgiana Teodorescu, deputatul Călin Matieş şi senatorul Petrişor Puiu.
La eveniment au fost prezenţi, de asemenea, foştii prim-miniştri ai României, Viorica Dăncilă şi Victor Ponta, alături de reprezentanţi ai mediului instituţional, diplomatic şi de afaceri.
Discuţiile din cadrul Forumului au vizat perspectivele de dezvoltare a schimburilor economice româno-chineze, accesul companiilor pe cele două pieţe, posibilităţile de extindere a cooperării în sectoare cu potenţial şi rolul diplomaţiei parlamentare în facilitarea contactelor dintre instituţii şi mediul de afaceri.
Organizatorii au subliniat că ediţia din acest an urmăreşte să consolideze caracterul de continuitate al Forumului şi să transforme dialogul bilateral într-un mecanism capabil să genereze proiecte concrete. Evoluţiile produse între prima şi cea de-a doua ediţie, de la protocoalele semnate pentru accesul produselor româneşti pe piaţa chineză până la reluarea conexiunii aeriene directe Bucureşti-Beijing, au fost prezentate ca repere ale unei cooperări care începe să producă rezultate.
Forumul pentru Cooperare Economică România-China îşi propune să rămână o platformă de dialog între Parlament, instituţii, mediul diplomatic şi mediul economic, cu obiectivul de a identifica proiecte şi domenii de interes comun care pot contribui la dezvoltarea relaţiilor bilaterale pe termen mediu şi lung.

The post Cosmin Corendea – Declarație de presă – Ediţia a II-a a Forumului pentru Cooperare Economică România-China, organizată la Palatul Parlamentului! appeared first on AUR.