Inițiativa legislativă, depusă de senatorul AUR Cristian Șipoș vine după mai multe situații în care statul a acordat sprijin financiar de sute de milioane de euro unor operatori economici, iar ulterior aceste companii au fost vândute către grupuri străine sau au acumulat pierderi fără ca România să aibă vreun mecanism prin care să își recupereze investiția.

„Statul român a investit miliarde de euro în companii private. Considerăm parcurile eoliene, în fotovoltaice, în industria auto, în energie. Și apoi, a privit cum multe companii sunt vândute și revândute mai departe către fonduri de investiții străine pentru sute de milioane de euro. Profit pentru ei, pentru statul român nimic.
Aceasta este o problemă reală. Banul public este folosit pentru stimularea afacerilor, pentru locuri de muncă, iar valoarea a ceea ce pleacă din țară, fără ca statul să fi avut vreo pârghie să negocieze, să recupereze sau măcar să participe”, a declarat senatorul AUR, Cristian Șipoș.

De asemenea, senatorul AUR Cristian Șipoș subliniază că statul român trebuie să își protejeze banii publici.

„Am propus împreună cu colegii mei din grupul parlamentar al AUR legea care rezolvă această problemă. Mecanismul este simplu și corect: atunci când statul român acordă unei companii private ajutoare de milioane de euro, statul primește, pentru 5 ani, dreptul de a avea un cuvânt de spus, dreptul de a recupera banii înapoi, dreptul de a cumpăra el însuși acțiuni sau dreptul de a converti ajutorul de stat într-o participație minoră.

Microîntreprinderile și firmele mici nu sunt atinse. Investitorii serioși care dezvoltă afacerea nu sunt afectați. Regulile europene sunt respectate integral. Această lege nu pedepsește pe nimeni. Legea oprește un fenomen care, ani la rând, a costat statul miliarde de euro. Banii noștri, banul public trebuie protejat”, a precizat senatorul AUR, Cristian Șipoș.

Potrivit expunerii de motive, proiectul permite statului să intervină pentru protejarea banilor publici investiți în companii care sunt vândute sau intră în insolvență. Statul va putea recupera investiția, va avea drept de preempțiune la cumpărarea companiei sau va putea transforma ajutorul acordat într-o participație în firme. Măsura se aplică marilor companii care primesc ajutoare de la stat, de peste un milion de euro sau sprijin public de peste 10 milioane de euro în trei ani.

The post AUR propune o lege pentru recuperarea investițiilor făcute din banii publici appeared first on AUR.

„Rodul politicilor făcute pentru like-uri pe rețelele sociale este distrugerea economiei. O clasă politică atentă doar la audiența cosmetizată a strălucit în ignorarea problemelor mari, structurale. Politicienii se felicită între ei pentru populisme de doi bani și îngroapă economia reală.

De trei ani vorbesc singur despre consecințele închiderii Azomureș și nimeni nu ascultă. Iată unde s-a ajuns:

Îngrășămintele chimice s-au scumpit în România cu 17%, în trimestrul IV 2025 față de trimestrul IV 2024. Dublu față de media europeană. Asta deși 70% din prețul îngrășămintelor este reprezentat de prețul gazului folosit, iar România este cel mai mare producător de gaze din UE!

Numai că gazul românesc nu alimentează niciun combinat chimic. Toate s-au închis. Ultimul fiind chiar Azomureș, acolo unde se produceau jumătate din îngrășămintele necesare țării.

Astăzi importăm integral îngrășămintele folosite, din Rusia, Azerbaidjan și Austria, de la firma Borouge, deținută de compania națională de țiței din Abu Dhabi, ADNOC, și de OMV, compania austriacă care exploatează 40% din gazele de la noi.

Ei bine, îngrășămintele reprezintă 25% din costurile din agricultură. Poate așa vom înțelege de ce decizia politică catastrofală de a ține Azomureș închis, din cauza prețului gazului extras la câteva zeci de kilometri distanță, a produs un deficit comercial de 6 miliarde de lei la produse alimentare!

Continuarea acestui stil populist și habarnist de a face politică ne-a adus aici: să nu putem prelucra resursele naturale și să fim nevoiți să importăm produse de bază tocmai din locuri din care nu ar fi trebuit să importăm.

Și dacă vi se pare mare creșterea de preț la îngrășăminte din trimestrul IV 2025, stați să vedeți ce va veni după războiul din Iran”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Explozia prețurilor la îngrășăminte și închiderea Azomureș sunt rezultatul politicilor iresponsabile ale guvernelor ultimilor ani” appeared first on AUR.

„Tragedia de la Bacău nu este doar despre o decizie greșită din teren. Este despre un sistem medical lăsat să se degradeze ani la rând de Minister și de Guvern, până când viața unui copil a ajuns să depindă de improvizație, de indiferență și de explicații mincinoase.

Când la 112 se spun lucruri clare despre un copil care se zbate și totuși situația nu este tratată cu maximă urgență, când există informații despre medic disponibil și totuși nu este trimis, nu mai vorbim despre o simplă eroare. Vorbim despre un eșec grav, iar acest eșec are și vină politică.

Este inacceptabil ca într-o situație de cod roșu să existe ezitare, minimalizare și apoi explicații care se contrazic între ele.

Când viața unui copil depinde de minute, nu ai voie să tratezi apelul ca pe o banală intervenție de rutină.
Dacă medicul coordonator a avut informații incomplete, atunci trebuie stabilit cine a greșit în lanțul de comunicare; dacă a avut informațiile corecte și totuși a decis să nu trimită medic, atunci vorbim despre o decizie gravă.

Cer transparență totală în această anchetă, publicarea cronologiei complete a intervenției și stabilirea exactă a responsabilităților, de la apelul inițial la 112 până la momentul în care copilul a fost declarat decedat.

Cer ca verificările să fie făcute rapid, dar riguros, și ca rezultatele să fie comunicate fără cosmetizări și fără protejarea nimănui”, a declarat deputatul AUR, Cristina Butură.

The post Cristina Butură (deputat AUR): „Un copil a murit la școală, între minciună și nepăsare, iar asta spune tot despre starea în care a fost lăsat sistemul medical din România” appeared first on AUR.

De cel puțin câțiva ani, construcția hidrocentralei nu a mai înregistrat progrese din cauza litigiilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. În toată această perioadă, România a pierdut sute de milioane de euro pentru că energia pe care trebuia să o producă Răstolița a trebuit compensată prin importuri din ce în ce mai costisitoare.

Statul a investit peste 200 de milioane de euro pentru a duce la capăt hidrocentrala Răstolița. Blocarea proiectului a însemnat pierderea pe apa sâmbetei a unor bani care nu vor mai fi recuperați niciodată.

Iar acest lucru se petrece când securitatea energetică a țării este extrem de șubredă. Datorită hidroenergiei, România a evitat colapsul sistemului energetic în momentul incidentului de la Barajul Paltinu de la sfârșitul anului trecut și oprirea Centralei Termoelectrice de la Brazi. Specialiștii avertizau la acel moment că fără hidroenergie, România era sub riscul iminent de a intra în beznă, ceea ce ar fi însemnat un dezastru în decurs de câteva ore.

Bankwatch și Comunitatea Declic continuă blocarea acestor proiecte și este cert că aceste ONG-uri au transformat protejarea mediului, o cauză lăudabilă și importantă pentru societate, într-o dispută care nu mai este ancorată în realitatea economiei și care depășește sfera intereselor naționale. Iar în fața acestor procese, ministrul USR Diana Buzoianu jubilează.

Ce nu iau în considerare aceste organizații non-profit și USR? Că România are cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană raportat la venituri. În ultimul an energia s-a scumpit cu aproape 59%. Aceste scumpiri s-au transpus inevitabil în prețul tuturor bunurilor și serviciilor, pe care fiecare gospodărie românească este nevoită să îl plătească.

Și în ciuda acestor fapte, capacitățile energetice care ar fi asigurat o stabilizare a pieței energetice, implicit o scădere a costurilor, sunt blocate.

Independența energetică a României este ținută în șah de entități ale căror presupuse soluții alternative rămân și după ani de zile strict pe hârtie, în vreme ce pericolul unei crize energetice stârnește îngrijorarea altor state europene precum Germania, care își vor menține funcționale centralele pe cărbune, în timp ce România și le închide rând pe rând și își abandonează hidrocentralele”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „România va plăti un preț foarte scump din cauza blocării hidrocentralei Răstolița de către Bankwatch și Comunitatea Declic” appeared first on AUR.

Potrivit inițiatorilor, finanțarea necondiționată a partidelor politice din resurse publice trebuie reevaluată, în condițiile în care statul român se află sub presiunea consolidării fiscale și a prioritizării cheltuielilor bugetare.

„Continuarea finanțării necondiționate a partidelor politice din resurse publice, în condițiile în care statul nu reușește să se încadreze în pragul de deficit asumat la nivel european, ridică o problemă fundamentală de echitate și de responsabilitate fiscală”, se arată în expunerea de motive”, se arată în expunerea de motive.

Deputatul AUR și inițiator al proiectului, Bogdan Velcescu, susține că nu este justificat ca partidele politice să primească subvenții dacă deficitul bugetar al statului depășește 3% din PIB.

„Am depus un proiect de lege prin care sistăm subvenţiile pentru partidele politice dacă statul este în dificultate. Ce înseamnă asta? Înseamnă că dacă avem deficit mai mare de 3%, partidele nu şi-au făcut treaba şi atunci n-au de ce să aibă subvenţii.

Oricum, în principiu, n-au de ce să aibă subvenţii, doar că PSD, PNL, USR, UDMR, minorităţi s-au opus atunci când noi am propus sistarea cu tot. Şi am zis că să venim cu indicatori de performanţă”, a declarat deputatul AUR, Bogdan Velcescu.

Inițiativa legislativă modifică inclusiv sumele pe care partidele politice le plătesc pentru presă și propagandă din subvenția primită din partea statului.

„Al doilea element de noutate este reprezentat de instituirea unui plafon cantitativ de 20% din subvențiile primite pentru categoria de cheltuieli de presă și propagandă, plafon care va asigura că majoritatea covârșitoare a fondurilor publice alocate partidelor este direcționată către activitățile politice substanțiale pentru care a fost instituită finanțarea publică”, apare scris în expunerea de motive.

De asemenea, proiectul de lege prevede impunerea obligativității în ceea ce privește raportarea anuală detaliată către Autoritatea Electorală Permanentă a cheltuielilor de presă și propagandă, cu defalcarea sumelor și identificarea destinatarilor, precum și în obligația de publicare a raportului atât pe site-ul Autorității, cât și pe site-ul fiecărui partid politic, în termen de 30 de zile de la aprobarea execuției bugetare anuale.

În cazul în care plafonul stabilit de lege va fi depășit, inițiativa propune existența unei sancțiuni contravenționale, cuprinzând atât restituirea sumelor utilizate peste plafon, cât și suspendarea plății subvenției pentru o perioadă de 3 luni.

The post AUR propune sistarea subvenției pentru partidele politice dacă deficitul bugetar depășește 3% din PIB appeared first on AUR.

Și pentru că această stea trebuia să poarte un nume – un singur nume – ea s-a numit: Kelemen Hunor.

Și gurul Kelemen Hunor a pus verdictul și a arătat cu degetul unde e „răul”: „Când te aliezi cu AUR produci pagube pentru toată țara.” (Sursa aici)

Să-l credem? Cum altfel? El e „farul” nostru călăuzitor… Să-l întrebăm, să-l invocăm, să-l punem pe prima pagină, să-i sorbim cuvintele.

Dar să nu uităm, totuși, și altceva: vorbim despre același Kelemen Hunor care, vreme de un deceniu, l-a însoțit, fără să murmure, măcar, pe fostul premier ungur prin toate bătăliile sale politice, morale și geopolitice. „Revelația morală” și statutul de guru vin tocmai de la cel care a stat, disciplinat, fără să scrântească, lângă cel care a fost inamicul nr. 1 al Europei, omul Rusiei și al Chinei, deopotrivă. De la servantul lui Viktor Orbán, a devenit… gurul moral și politic al României!

Nu e de râs? Ba da… dacă nu ar fi de plâns.

Foto: Liderul UDMR Kelemen Hunor la Budapesta, alături de fostul premier al Ungariei, Viktor Orbán.

De aceea, Kelemen Hunor trebuie coborât din această levitație morală în care s-a instalat confortabil de ani de zile. Din vocea aceea calmă, aproape terapeutică, cu care explică națiunii ce e bine și ce e rău, cine e acceptabil și cine trebuie excomunicat civic sau politic. Aproape că îl vezi plutind deasupra politicii românești, ca un guru al decenței publice și al purității democratice.

Doar că există o mică problemă: ani întregi a girat exact ceea ce astăzi pretinde că detestă. A legitimat fără ezitare un sistem construit pe control politic, propagandă, obediență și concentrare de putere. A predat aproape complet comunitatea maghiară din România influenței lui Viktor Orbán, a susținut rețeaua financiară și mediatică a Budapestei în Transilvania, a tolerat tacit discursurile și reflexele revizioniste venite dinspre guvernul ungar și a devenit adversarul aproape reflex al tuturor celor din Ungaria care îndrăzneau să se opună lui Orbán – inclusiv al lui Péter Magyar.

Pluralism? Diversitate de opinii? Competiție democratică? Nu prea. În lumea construită politic de Kelemen Hunor exista, în general, o singură direcție corectă: direcția Viktor Orbán.

Iar astăzi, după toate acestea, același Kelemen Hunor apare în spațiul public cu aerul unui profesor dezamăgit de lipsa noastră de moralitate democratică.

Toată această aură de superioritate morală trebuie spartă. Pentru că adevărul e infinit mai simplu.

Regele „moralității” Kelemen Hunor e… gol.

1. Kelemen Hunor a legitimat modelul politic Orbán.

Foto: Viktor Orbán susține Kelemen Hunor în alegerile din România. Sursa foto aici.

Kelemen Hunor a venit la conducerea UDMR în februarie 2011, după ce l-a înlocuit pe Béla Markó. A fost ales oficial președinte al UDMR pe 26 februarie 2011, la congresul formațiunii. De atunci, de 15 ani (!), conduce neîntrerupt UDMR: 2011–2015 — primul mandat 2015–2019, al doilea mandate; 2019–2023, al treilea mandate; 2023–prezent — al patrulea mandat.

Kelemen Hunor a apărat în mod repetat politica lui Orbán față de maghiarii din afara granițelor Ungariei. El a spus că, după 2010, guvernele Orbán au produs „o schimbare de paradigmă” în relația cu diaspora maghiară și că această continuitate trebuie păstrată. UDMR sub conducerea sa a evitat aproape complet criticile față de direcția iliberală a regimului Orbán, chiar și în momentele de conflict cu UE privind statul de drept, presa sau justiția. În multe teme-cheie discursul lui Kelemen Hunor s-a apropiat de cel al lui Orbán. Chiar și când Orbán a fost criticat internațional pentru apropierea de Rusia sau pentru conflictele cu Bruxelles-ul, Kelemen Hunor a evitat delimitările ferme.

Relația lui Kelemen Hunor cu opoziția ungară a fost inexistentă. Practic, Kelemen Hunar și UDMR au evitat orice dialog sau chiar întâlnire electorală cu alte partide din Ungaria.

De aici și ideea că UDMR a devenit, sub conducerea lui Kelemen Hunor, o filială FIDESZ în România.

2. Kelemen Hunor a predat, la cheie, comunitatea maghiară lui Viktor Orbán

Foto: Kelemen Hunor și Viktor Orbán, premierul Ungariei.

Kelemen Hunor nu doar că l-a susținut pe Viktor Orbán. În timp, a predat aproape la cheie comunitatea maghiară din România modelului politic construit la Budapesta. Pas cu pas, diversitatea politică din interiorul comunității maghiare a fost împinsă la margine. Vocile critice, intelectualii independenți, maghiarii care nu se regăseau în orbánism au devenit, încet, irelevanți instituțional. Spațiul public maghiar din Transilvania a fost uniformizat: aceeași linie politică, aceleași teme, aceiași oameni, aceeași fidelitate. Nu mai exista aproape loc pentru pluralism. Erai acceptat dacă erai „bun pentru Orbán”. Dacă nu, dispăreai din peisajul oficial. 

Presa, finanțările, instituțiile culturale, rețelele de influență — toate au fost conectate tot mai strâns la centrul de putere de la Budapesta. UDMR nu a mai funcționat doar ca reprezentant politic al maghiarilor din România, ci tot mai mult ca interfață locală a sistemului Fidesz. 

Iar paradoxul este că omul care vorbește astăzi cel mai calm despre echilibru, toleranță și democrație este exact cel care a redus aproape complet pluralismul politic al propriei comunități. 

Problema cu UDMR-ul nu este că reprezintă maghiarii din România – e firesc ca ei să fie reprezentaţi pe toate palierele, să înveţe, să studieze, să râdă şi să plângă, vorba lui Vieru, în limba lor. Problema UDMR-ului este că a devenit o filială a FIDESZ în România.  

Şi nu toţi maghairii din România au fost sau sunt confortabili cu asta. Dar au fost lăsaţi fără alternativă. Existau în Transilvania, la Târgu Mureş sau la Cluj Napoca, la Oradea sau la Satul Mare, la Timişoara sau Arad, tineri maghiar neradicalizaţi, care nu obligatoriu simpatii faţă de liderii UDMR sau FIDESZ, care nu au plecat din România şi nici nu vor să o facă. Pot să coopereze cu românii pe multe planuri, inclusiv politice, pentru că, în definitiv, este ţara tuturor.

Problema este că aceste categorii de tineri maghiari aveau și au şanse reduse în actuala configuraţie politică. Altminteri, UDMR, şi prin ea Budapesta, controla tot ce ţine de destinul comunităţii maghiare (alocaţii financiare, reţea media, posturi la nivel naţional şi local, reprezentare etc.) Şi asta nu e normal cel puţin dată fiind diversitatea maghiarimii din România.

Viktor Orbán a fost un rege gelos: punând mâna pe resurse, oferind resurse reprezentanților comunității maghiare din Transilvania, i-a selectat într-un mod nemilos: cei care nu erau cu Viktor Orbán au fost eliminați din aceste subvenții, orice diversitate a opiniilor intelectualilor maghiari din Transilvania a fost anihilată și toate organele de presă de acolo s-au plasat de partea lui Viktor Orbán.

Dincolo de comunicare, conectarea populației maghiare din Transilvania cu Budapesta se făcea, sub oblăduirea lui Kelem Hunor, inclusiv prin investițiile pe care le făcea acolo, dincolo de cetățenia ungară: oamenii își duc copiii la o grădiniță făcută de Viktor Orbán, la o sală de sport făcută de Viktor Orbán, se uită la televizor la Viktor Orbán, folosesc pașaportul ungar pentru a pleca fără viză în SUA etc., deci dincolo de media sunt și conexiuni nemijlocite, fizice, care leagă cetățeanul român din unele părți ale Transilvaniei direct cu regimul de la Budapesta.

Totul sub bagheta lui Kelemen Hunor.

3. Kelemen Hunor, interzis în Ucraina, a fost servantul politicilor revizioniste ungare

Foto: Conferința de presă a Minstrului de Externe al Ungariei, Szijjártó Péter, alături de liderul UDMR Kelemen Hunor, în conferința de presă susținută, contrar uzanțelor, la sediul partidului din Cluj-Napoca (26.05.2020).

Dincolo de asta, s-a lucrat masiv la dimensiunea simbolică a prezenței Budapestei în România. De pildă, s-a cultivat ideea oficialilor maghiar de a avea conferințe de presă comune cu liderii UDMR în sediul de partid al acestei formațiuni. Fapt unic și fără precedent. Miniștrii de externe nu au conferințe în sediile partidelor. Ministrul de Externe al Ungariei nu respecta regulile de protocol pe care le-ar respecta în altă parte. Demnitarii unguri făceau conferinţe de presă la sediul unui partid din România – UDMR, ceea ce constituia o ingerinţă în politica internă românească, susţinând în acelaşi timp că ei nu se amestecă în treburile interne ale României, ceea ce reprezenta totodată un cinism şi o absurditate. Altminteri spus, Transilvania era „un altceva” pentru oficialii de la Budapesta – asta sugerau Kelemen Hunor și Ministrului de Externe al Ungariei, Szijjártó Péter – iar Bucureștiul trebuie să țină seama și, chipurile, să se conformeze.

Tot o imixtiune grosolană în treburile interne ale României şi un atentat la suveranitatea naţională îl reprezintau solicitările la adresa statului român de creare a autonomiei pe teritoriul românesc făcute de oficiali de la Budapesta, instigarea în acest sens a partidelor şi organizaţiilor maghiare din România, culminând cu prezenţa fizică a demnitarilor din Ungaria la reuniuni ale acestor partide, organizaţii, la care se elaborează diferite proclamaţii, manifeste, rezoluţii, proiecte de lege privind autonomia.

O altă practică de acelai tip a fost girată de Kelemen Hunor el însuși. Asumarea de către Budapesta a responsabilității pentru cetățenii români de etnie maghiară. Un singur exemplu ilustrativ: cazul Kelemen Hunor, cetăţean român care, în aprilie 2019, a primit interdicţie de intrare în Ucraina (!!!). Deşi a intrat cu paşaport românesc în Ucraina, Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta s-a activat brusc şi, aparent, isteric. Gestul a fost fără precedent. E ca şi cum MAE român s-ar fi sesizat din oficiu dacă, de pildă, un politician moldovean cu cetățenie română ar fi avut un diferend la frontieră cu autorităţile spaniole, încercând să intre în ţară cu paşaport moldovenesc.

Cum ar fi fost percepută atunci o eventuală reacţie a României? Evident, absurdă, ridicolă, incorectă şi neprofesionistă. Dar este exact ce a făcut Budapesta, depăşind încă o linie roşie în relaţia cu România! O linie roşie nesancţionată – nici aceasta! – de autorităţile politice de la Bucureşti și, evident, nici de Kelemen Hunor. De ce a făcut Ungaria asta? Simplu. Nu din isterie sau neprofesionalism. Ci pentru că asemenea „stil“ diplomatic este expresia evidentă a acestei dorinţe de de-suveranizare a Transilvaniei, pe ideea că tot ce se petrece cu maghiarii de aici intră automat (chiar dacă abuziv!) în portofoliul instituţiilor de la Budapesta (și nu doar a celor de la București).

Asta, dincolo de faptul că „inocentul” și „europeanul” Kelemen Hunor a fost… interzis în Ucraina! Se sesizează cineva?

4. Kelemen Hunor a girat rețeaua financiară a Guvernului Viktor Orbán în Transilvania

Foto: Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Viktor Orbán la Congresul UDMR

Dincolo de susținerea explicită a proiectului revizionist de investiții (doar) în Transilvania a guvernului ungur („Planul Kós Károly”), Kelemen Hunor și UDMR au devenit principala infrastructură politică prin care Viktor Orbán și Fidesz și-au construit influența în Transilvania.

După victoria lui Péter Magyar în Ungaria, această rețea de finanțări și influență a intrat explicit sub lupa noului guvern de la Budapesta. Magyar a anunțat că va exista o verificare retrospectivă a modului în care au fost folosite fondurile trimise în ultimii zece ani către organizații, instituții și proiecte din comunitatea maghiară din România.

Mai mult, Péter Magyar a acuzat direct propaganda Fidesz și rolul jucat de UDMR în Transilvania, spunând că rețeaua construită în jurul lui Orbán a funcționat și în România prin mecanisme politice și mediatice finanțate de Budapesta.

În aceeași logică, au apărut și solicitări publice pentru investigarea modului în care au fost distribuite fondurile venite din Ungaria.

Aceasta este și miza actualei confruntări dintre Péter Magyar și vechea rețea construită în jurul lui Viktor Orbán: nu doar banii, ci influența politică și controlul simbolic asupra comunităților maghiare din afara Ungariei.

5. Kelemen Hunor a fost „peștele” relației româno-ungare

Foto: Liderul UDMR Kelemen Hunor alături de fostul lider al PSD Liviu Dragnea

Da, în ultimii ani, Kelemen Hunor a devenit nu doar principalul aliat al lui Viktor Orbán în România, ci și unul dintre oamenii care au facilitat contacte, punți și canale de comunicare între lideri politici de la București și premierul Ungariei.

Relația sa privilegiată cu Orbán i-a oferit un rol aparte în politica regională: acela de intermediar informal între Budapesta și o parte a establishmentului politic românesc.

În perioada guvernării PSD conduse de Liviu Dragnea, relația UDMR-PSD a fost una foarte apropiată. În acei ani, UDMR a susținut frecvent majoritatea PSD-ALDE, iar relația dintre Budapesta și cercurile de putere apropiate lui Dragnea s-a încălzit. În acea perioadă, Viktor Orbán a evitat criticile dure la adresa guvernării PSD, iar UDMR a funcționat ca o zonă de contact și negociere între București și Budapesta.

Foto: Reuniune privată între premierii Viktor Orbán și Marcel Ciolacu, iulie 2023.

Kelemen Hunor a recunoscut public că a facilitat contacte cu Viktor Orbán inclusiv pentru Marcel Ciolacu. În perioada coaliției PSD-PNL-UDMR, Kelemen Hunor a devenit unul dintre cei mai influenți negociatori politici din România. Viktor Orbán a avut contacte directe și tot mai frecvente cu lideri ai puterii de la București. UDMR a devenit practic puntea de legătură politică și diplomatică dintre Budapesta și o parte a establishmentului românesc.

Cert este că, în ultimii 10-15 ani, foarte puțini politicieni români au avut acces atât de direct și constant la Viktor Orbán precum Kelemen Hunor. Iar acest lucru i-a oferit o poziție specială atât la București, cât și la Budapesta. Prin asta, Kelemen Hunor a transformat UDMR într-o extensie regională a influenței Fidesz și a exportat în România rețeaua de influență politică și financiară a lui Orbán.

6. Kelemen Hunor l-a susținut pe Viktor Orbán până în ultima clipă

Foto: Președintele UDMR, Kelemen Hunor, participă, pe 10 aprilie 2026, la un miting electoral al lui Viktor Orbán, împotriva lui Peter Magyar, în orașul ungar Debrețin, unde se și întâlnește cu liderul de la Budapesta.

UDMR, sub conducerea lui Kelemen Hunor, a încurajat constant maghiarii din România cu dublă cetățenie să voteze pentru FIDESZ la alegerile din Ungaria. În 2026, Kelemen a declarat explicit că îl susține pe Orbán și că acesta este „varianta mai bună”. A participat inclusiv la mitinguri electorale FIDESZ în Ungaria, âmpotriva lui Peter Magyar.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a participat pe 10 aprilie 2026, la mitingul electoral al lui Viktor Orbán în orașul ungar Debrețin, aproape de granița cu România. Orbán l-a numit pe Kelemen Hunor, cu ocazia acelui miting, „șeful ardelenilor”, iar UDMR a mobilizat electoratul maghiar din Transilvania pentru Fidesz în ultimele zile ale campaniei.

În loc de final

Foto: Ultima fotografie a lui Kelemen Hunor cu cel pe care l-a susținut mai bine de 15 ani, fostul premier ungur Viktor Orbán. Debrețin, Ungaria, 2026.

Kelemen Hunor nu mai are astăzi nicio autoritate morală pentru a împărți lecții despre democrație, europenism sau decență politică. Ani la rând a girat exact ceea ce pretinde acum că ar combate. A susținut fără rezerve modelul politic al lui Viktor Orbán – un model construit pe confruntarea cu UE, pe apropierea de Rusia și China, pe control mediatic și pe sufocarea pluralismului politic.

A închis ochii la toate derapajele Budapestei, le-a justificat, le-a relativizat și, de multe ori, le-a importat și în comunitatea maghiară din România. A predat aproape complet spațiul public maghiar influenței Fidesz și a eliminat orice urmă reală de diversitate politică.

Iar astăzi, același Kelemen Hunor vorbește calm și superior despre moralitate publică, despre ce este acceptabil și ce nu în politică.

În politica din România nu poți să te faci de râs niciodată…

Și totuși. Dacă nu pentru această postură penibilă și profund ipocrită în care s-a plasat vreme de 15 ani, atunci măcar din respect pentru cetățenii maghiari din România, care merită mai mult decât statutul de anexă politică a Budapestei, Kelemen Hunor ar trebui să aibă decența și… să plece”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Kelemen Hunor – „șeful ardelenilor” și fantoma lui Viktor Orbán” appeared first on AUR.

„Pe scurt, disputa din spațiul public arată cam așa: PSD susține că proiectul de la Doicești ar fi o formă eficientă de cumpărare a bunăvoinței americanilor, iar PNL și USR spun că ar fi o pagubă imensă. Nici PSD, nici PNL și USR nu au dreptate. Ambele grupări dovedesc o lipsă clară de știință a conducerii și a înțelegerii fenomenului economic.

Cum arată faptele? PNL și USR au decis, iar PSD a acceptat fără să comenteze prea mult, ca România să renunțe la centralele pe cărbune și la o parte a centralelor pe gaz pentru a face „decarbonizarea” de care NU avea nevoie. Printre soluțiile de înlocuire a capacităților energetice care se închideau, 1500 MW – 2000 MW putere instalată, s-au proclamat, de-a valma, mai multe proiecte: centrale pe gaz la Mintia, Turceni și Ișalnița, putere netă combinată de vreo 3000 MW, două noi reactoare la Cernavodă, 1400 MW putere netă, centrala pe gaz de la Iernut, 430 MW, un grup de mini-reactoare nucleare (SMR) la Doicești, 462 MW, centrale hidro cu acumulare prin pompaj, Tarnița-Lăpuștești plus Bicaz plus Porțile de Fier, cam 2000 MW în total, plus parcuri fotovoltaice și eoliene fără număr, peste 5000 MW.

Guvernarea PSD-PNL-UDMR-USR NU a avut niciun pic de viziune, de strategie sau de inteligență. Pur și simplu au aruncat cu resursele financiare ale țării în cele patru zări, fără niciun plan concret. Rezultatul? Toate proiectele sunt în aer, iar prețul energiei electrice din țară este printre primele trei cele mai mari din UE!

Dintre toate proiectele de mai sus, singurul care are șanse să fie terminat este centrala pe gaz de la Mintia, 750 MW în primă fază.

Revenind la mini-reactoarele nucleare, trebuie spuse câteva lucruri importante:

1. România ARE nevoie de centrale nucleare în mixul său energetic.

2. Costul investiției de la Doicești este CEL MAI MARE posibil dintre toate formele de producție a electricității: cam 15 milioane USD/MW sau 7 miliarde USD în total. Costul celor două reactoare noi de la Cernavodă este cam 5 milioane USD/MW, tot 7 miliarde USD în total, dar pentru o capacitate triplă. Dar NU prea există producători pentru reactoarele de la Cernavodă, fiind un tip de reactoare pe care lumea nu îl mai produce, fiind instalate, de mult, doar în Canada, China, Argentina, Pakistan și România.

3. Costul hidrocentralelor cu pompaj invers, acumulare prin pompaj, este cam de 1 milion USD/MW sau 2 miliarde USD în total. Costul centralelor pe gaz este același, 1 milion USD/MW.

4. NU EXISTĂ, astăzi, pe întreg globul, în exploatare comercială, niciun mini-reactor nuclear, cu o excepție în Rusia. Deci este încă o tehnologie experimentală.

5. La Doicești, firma NuScale Power ar instala PRIMUL exemplar construit de mini-reactor nuclear, care ar fi, astfel, și CEL MAI SCUMP. În total, la Doicești ar trebui instalate 7 mini-reactoare.

De ce spun că este neștiință? Pentru că nimeni nu aduce în discuție singurele două puncte care contează în decizie:

• LCOE, levelized cost of energy, costul nivelat, standardizat, al energiei, adică costul pe MWh de energie produsă pe termen lung, singurul parametru de comparare al tehnologiilor diferite. Din acest punct de vedere, energia nucleară este mai ieftină decât energia solară sau eoliană și comparabilă cu cărbunele/gazul.
• puterea financiară a României, care este mediocră și nu permite toate aceste proiecte.

Concluzia: o analiză serioasă, nepolitizată, indică faptul că România trebuie să ALEAGĂ, în acest moment, între a face centrala de la Doicești și cele două reactoare noi de la Cernavodă. Dar pentru Doicești avem un produs care nu există încă, dar care are viitor, iar la Cernavodă avem nevoie de un produs unic în lume, un singur producător cu o licență externalizată, care nu a mai fost produs din 2007 și care este o tehnologie abandonată. Practic, NU putem alege nicio soluție bună aici. Orice alegere este greșită. Un colț în care guvernul s-a băgat singur, din lipsă de profesionalism și prea mult politicianism.

Corect ar fi să facem centralele pe gaze și bateriile hidro cu pompaj invers și să AȘTEPTĂM câțiva ani, minim cinci, pentru a demara proiectul de la Doicești.”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Mini-reactoarele nucleare de la Doicești, prilej de etalare a neputinței și neștiinței” appeared first on AUR.

„Românii nu trăiesc astăzi o perioadă de scumpiri. Trăiesc sentimentul unei nesiguranțe economice continue. Facturile cresc, alimentele se scumpesc, creditele devin tot mai greu de susținut, iar statul continuă să vorbească abstract despre indicatori și prognoze, în timp ce nivelul de trai se degradează vizibil”, a declarat doamna deputat.

Potrivit celor mai recente date INS și Eurostat, România a ajuns din nou printre statele cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu o rată anuală de aproape 10% în primele luni ale anului 2026.  Cele mai puternice scumpiri au fost înregistrate la energie, servicii și produse alimentare de bază, exact în sectoarele care afectează direct viața de zi cu zi a familiilor românești.

Economia României a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de contracție economică, iar datele publicate de INS indică o scădere a PIB-ului în primul trimestru al anului 2026 atât față de trimestrul anterior, cât și față de aceeași perioadă a anului trecut.  FMI a redus deja prognoza de creștere economică a României la doar 0,7% pentru anul 2026.

„O economie care încetinește, în timp ce prețurile explodează, produce inevitabil tensiune socială și neîncredere. Clasa de mijloc începe să fie sufocată fiscal și financiar, iar mulți români au sentimentul că muncesc mai mult pentru a trăi mai prost. Aceasta este adevărata dramă economică a momentului”, a subliniat doamna deputat Cristina Emanuela Dascălu.

România nu poate construi stabilitate economică doar prin consum alimentat artificial și prin împrumuturi tot mai costisitoare.

„Statul român are nevoie de o direcție economică lucidă și profund orientată către interesul național: sprijinirea producției interne, protejarea capitalului românesc, investiții strategice în agricultură, energie și industrie alimentară. O țară care importă masiv alimente, energie procesată și produse esențiale devine vulnerabilă exact în momentele de criză internațională”, a afirmat doamna deputat.

În opinia sa, una dintre marile erori ale ultimilor ani a fost transformarea economiei românești într-o piață de consum dependentă, fără o protecție reală pentru producătorul român și fără politici coerente de dezvoltare industrială.

„România are resurse, inteligență și capacitate economică. Ceea ce lipsește este voința de a construi o economie care să lucreze în primul rând pentru cetățeanul român. Inflația nu este doar un indicator economic. Este forma prin care oamenii simt, în fiecare zi, slăbiciunea unui stat care și-a pierdut capacitatea de a anticipa și de a proteja”, a declarat doamna deputat AUR, Cristina Emanuela Dascălu.

The post Cristina Dascălu (deputat AUR): „Mulți români au sentimentul că muncesc mai mult pentru a trăi mai prost. Aceasta este adevărata dramă economică a momentului” appeared first on AUR.

Înălțarea Domnului aduce în inimile noastre taina biruinței luminii asupra durerii, a speranței asupra încercării, a credinței care ridică omul către demnitate și adevăr. Este sărbătoarea care amintește că niciun sacrificiu făcut cu iubire pentru oameni și pentru Dumnezeu nu rămâne fără sens. În fiecare biserică din România, rugăciunea urcă astăzi asemenea unui cântec vechi românesc, purtat peste generații.

Îi cinstim, deopotrivă, pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, două figuri providențiale ale creștinătății, simboluri ale curajului, ale credinței mărturisite și ale dăruirii pentru comunitate. Prin Sfântul Constantin, crucea a devenit semn de biruință și speranță, iar prin Sfânta Elena, credința a căpătat chip de blândețe, grijă și lumină maternă. Tuturor celor care poartă aceste nume binecuvântate le transmit gânduri de sănătate, pace și împlinire sufletească.

Tot astăzi, România își pleacă fruntea în fața eroilor săi. Ziua Eroilor nu este doar o comemorare, ci o punte vie între trecut și prezent, între jertfă și continuitatea unui neam care și-a apărat cu preț greu credința, libertatea și identitatea. În liniștea cimitirelor militare, în troițele de pe marginea drumurilor, în monumentele din satele și orașele țării, pulsează memoria celor care au scris istoria României cu propriul destin.

Eroii neamului românesc nu aparțin trecutului. Ei rămân parte din respirația acestei țări, din limba română rostită cu demnitate, din tricolorul ridicat în zile de sărbătoare, din fiecare copil care învață să iubească această patrie cu respect și recunoștință.

Astăzi, între Înălțare, credință și memorie, România are chip de rugăciune.

The post Cristina Dascălu (deputat AUR): „Astăzi, 21 mai, calendarul românesc respiră lumină, memorie și binecuvântare” appeared first on AUR.

„Experimentul politic «Oana Țoiu în fruntea Ministerului Afacerilor Externe» a făcut ca România să fie prezentată în presa internațională drept un stat invizibil la Bruxelles, fără influență, fără voce și fără strategie diplomatică. Publicația Politico Europe ironizează diplomația românească și descrie România ca o țară absentă din marile jocuri europene.

Tonul ironic al importantei publicații internaționale este o pată fără precedent pe obrazul diplomației românești. România este prezentată drept țara în care «nu este nimeni acasă».

Când pui în fruntea diplomației nulități, ajungi subiect de ironii în presa internațională. Când în fruntea Ministerului Afacerilor Externe sunt promovate persoane fără anvergură diplomatică, fără autoritate și fără experiență reală în politica externă, România are de suferit.

Aceasta este imaginea reală a României după ce Ministerul Afacerilor Externe a fost folosit pentru recompensarea clientelei politice și după ce politica externă a României a fost transformată într-o agenție de plasare pentru oameni de partid.

Așteptăm explicații din partea ministrei demise și agățate de scaun, Oana Țoiu. Nici acesta nu este un motiv suficient pentru a se dezlipi de fotoliu?

Cine răspunde pentru degradarea imaginii României în lume și pentru umilința la care este supusă diplomația românească? Cine spală această pată de pe obrazul unei țări pentru care generații întregi de români au muncit, au făcut sacrificii și au luptat pentru ca România să fie respectată în lume?”, a declarat deputatul AUR Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Rezultatul devastator al USR la MAE: diplomația românească, subiect de ironii în presa internațională” appeared first on AUR.