Miliția adevărului ar fi luat foc dacă aș fi spus eu că suntem pregătiți să trecem la euro.

Când “șeful sistemului” spune o asemenea minciună, oengeurile din complexul industrial al cenzurii tac. Ceea ce face parte din fișa postului de turnător…

Numai că Isărescu a spus că România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile de convergență pentru trecerea la euro, ceea ce este “un proces politic foarte complicat”. Iar asta probează clar minciuna lui Nicușor, cu care nu e ușor…

În ce mă privește, susțin că trecerea la euro ar fi o greșeală strategică uriașă. Economii precum cele ale Greciei au fost puternic afectate de trecerea la euro. România nu ar rezista.

Leul este, conform Constituției, moneda NOASTRĂ națională suverană.”

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR):”Dan Daniel-Nicușor a spus că toată clasa politică este de acord că România trebuie să treacă rapid la euro. A mințit” appeared first on AUR.

„Data de 15 august, aleasă simbolic în ziua Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor, este un moment de recunoștință pentru toți cei care au apărat, de-a lungul istoriei, granița de răsărit a țării, dar și un prilej de reflecție asupra locului pe care România îl ocupă astăzi ca stat riveran la Marea Neagră. Marea nu a fost niciodată doar o graniță, ci un spațiu de comerț, de cultură și de apărare, iar o națiune care își uită marea își uită o parte din propria putere.

Nu trebuie să uităm contribuția istorică a Marinei Militare Române, eroismul marinarilor din Primul și din Al Doilea Război Mondial, misiunile moderne de apărare și supraveghere desfășurate astăzi în Marea Neagră, într-un context regional marcat de tensiuni și de o presiune de securitate fără precedent în ultimele decenii.

Profesionalismul și devotamentul militarilor care veghează astăzi apele teritoriale românești reprezintă o garanție esențială pentru siguranța cetățenilor și pentru stabilitatea întregii regiuni”, a spus Cristina Dascălu, deputat AUR.

Mesajul a reluat o temă pe care doamna deputat a susținut-o constant în activitatea sa parlamentară și în intervențiile din foruri internaționale, aceea a legăturii strategice dintre Marea Neagră și Marea Mediterană, două spații care, în opinia sa, nu pot fi tratate separat, întrucât prin ele circulă energie, mărfuri, investiții și, în egală măsură, amenințări la adresa securității europene.

“Poziționată la frontiera estică a Uniunii Europene, România are datoria de a-și asuma pe deplin rolul de stat riveran responsabil, a arătat aceasta, printr-o Marină Militară dotată, modernizată și sprijinită corespunzător”.

Doamna deputat a subliniat necesitatea continuării investițiilor în infrastructura navală, în modernizarea flotei și în formarea de personal specializat, ca o condiție pentru menținerea capacității de apărare a litoralului românesc la standardele impuse de contextul de securitate actual.

“Investiția în Marina Militară nu este un cost, ci o formă de asigurare pentru independența și siguranța națională, într-o perioadă în care Marea Neagră a devenit una dintre zonele cele mai sensibile din vecinătatea Uniunii Europene”, a precizat deputatul AUR.

În încheierea mesajului, doamna deputat a transmis un gând de apreciere marinarilor aflați în misiune, veteranilor și familiilor acestora, precum și tuturor celor care, prin munca lor, apără astăzi litoralul românesc și interesele naționale pe mare:

“Ziua Marinei Române este un prilej de mândrie și de recunoștință, dar și o reamintire a faptului că o Românie puternică se construiește și dincolo de granițele terestre, acolo unde valurile Mării Negre poartă, de secole, o parte din identitatea și din viitorul acestei națiuni”.

The post Cristina-Emanuela Dascălu (deputat AUR): „O națiune care își uită marea își uită o parte din propria putere” appeared first on AUR.

Deputatul AUR explică faptul că dragarea constantă a fluviului ar fi trebuit realizată de ani de zile și avertizează că lucrările contractate în prezent sunt insuficiente atât pentru rezolvarea problemelor existente, cât și pentru valorificarea Dunării ca principală cale navigabilă a României.

„Dezastrul care a dus la închiderea reactorului 2 de la Cernavodă putea fi evitat foarte ușor. Doar că noi nu avem conducere în țara asta, nu avem un prim-ministru care să pună cap la cap informația de la Ministerul Mediului, de la Ministerul Transporturilor și să fie capabil să ia o decizie astfel încât Dunărea să poată să fie folosită la adevăratea ei capacitate. Uitați-vă în spatele meu câtă Dunăre avem.

La Drobeta Turnul Severin este Dunăre suficientă și de la Gura Văii înspre Belgrad este și mai multă. Doar că, vedeți, ea trebuie dragată. Și asta era prima măsură care trebuia luată. Și nu de acum, de acum 5 ani de zile. Trebuia să dragăm Dunărea în mod constant ca să o facem și noi navigabilă măcar 340 de zile pe an.

În momentul de față există o firmă care lucrează și lucrează foarte bine pentru dragare. Dar firma respectivă a primit comanda, când credeți, în 1 august. Deci de pe 10 iulie pe 1 august n-au făcut nimic. Au stat și au găsit ei soluții, să arunce stânci în aer, să scufunde barje. Acea firmă scoate 15.000 de metri cubi și are contract pentru 100.000 de metri cubi de dragat. Dar, oameni buni, noi avem nevoie de 4-500.000 minim în zona respectivă și problema era rezolvată. Și ei de-abia în 3 august s-au apucat de treabă și asta cu foarte mari eforturi, pentru că nu le-au dat comandă cei de la FDJ.

Cine este ministrul Transportului în momentul de față, știți? Cine este prim-ministru, știți? Cine este ministrul Mediului, știți? E, oamenii ăștia, trebuiau să fie puși cap la cap și să lucreze și să dea comandă începând din iulie. De fapt, trebuia de acum 5 ani, dar măcar în iulie, în 10 iulie, aveau termen și aveau timp o lună de zile, de când au primit informare de la Apele Române, până când au început să lucreze, să facă lucrul ăsta.

Nici acum nu înțeleg că ceea ce fac ei cu 100 de mii este aproape nimic. 100.000 de metri cubi este aproape nimic. Acolo trebuie dragați 400.000-500.000, trebuie lărgită gura Dunării vechi pentru ca să se schimbe curenții. Altfel, nu faceți decât ceea ce s-a făcut până în momentul de față. Aruncați o stâncă în aer cu efect zero și scufundați barje cu efect zero.

Astea sunt soluții empirice. Soluția corectă pentru România este dragarea Dunării. Dunărea trebuie dragată non-stop. Pentru că este cea mai mare cale navigabilă din România, cea mai ecologică, dacă vreți, cea mai sigură și cea mai rapidă.

Gândiți-vă câte sute de tiruri ar putea fi și trebuie scoase de pe șosele și puse pe barje și transportate pe Dunăre. Suntem un stat în disoluție. Nimeni nu se mai ocupă de absolut nimic”, a declarat Eduard Koler, deputat AUR.

The post Eduard Koler (deputat AUR):„Dezastrul care a dus la închiderea reactorului 2 de la Cernavodă putea fi evitat foarte ușor” appeared first on AUR.

Senatorul AUR acuză guvernanții că au stimulat artificial economia în perioadele electorale, iar în rest au răspuns problemelor economice prin majorări de taxe și creșterea prețurilor la energie, cu efecte directe asupra populației și economiei.

„În ultimii doi doi ani și jumătate, din 10 trimestre, România are doar trei trimestre de creștere economică (față de trimestrul precedent), fix cele două din timpul alegerilor din 2024 și cel din timpul alegerilor din mai 2025. În rest, criză!

Ceea ce indică, cu claritate, politica coalițiilor formate din PSD, PNL, USR și UDMR: să inunde economia cu bani în timpul alegerilor, pentru a crea iluzia bunăstării.

În restul timpului, suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024. Că numim această criză recesiune sau stagnare, tabloul întins pe ultimele 10 trimestre este, indubitabil, tabloul unei crize profunde și prelungite.

Singurele acțiuni ale guvernanților din aceste 30 de luni de criză sunt creșterea de taxe și creșterea prețurilor la energie. Mai pe românește, guvernul vrea să „păcălească” criza prin inflație!

De remarcat și coincidența „apolitică”, prin care trimestrele III din 2025 și II din 2026 au fix același PIB ca trimestrele precedente. Întâmplare sau manipulare grosolană, timpul ne va dovedi…”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Suntem, de fapt, în criză economică de la începutul anului 2024” appeared first on AUR.

În opinia europarlamentarului AUR, indiferent de conținutul discuției, contextul în care ar fi avut loc întâlnirea face necesară clarificarea rapidă și transparentă a scopului acesteia, tocmai pentru a elimina orice suspiciune privind activitatea Curții Constituționale.

„Scopul și durata vizitei, doamnă judecător și mare profesor de drept!”, a declarat Georgiana Teodorescu.

Europarlamentarul AUR a amintit și controversele care au existat în trecut în jurul relației dintre reprezentanții instituțiilor politice și judecătorii Curții Constituționale:

„Mai avusese și Klaus Iohannis o fostă consilieră care odată ajunsă judecător la CCR se mai ducea pe la Cotroceni să se consulte cu el. Acum repetați dvs figura?”

Georgiana Teodorescu consideră că natura funcției deținute de Simina Tănăsescu și momentul în care presa relatează că s-ar fi produs întâlnirea impun răspunsuri fără echivoc din partea celor implicați.

„Se impun clarificări urgente legate de această întâlnire. Atât din partea dumneavoastră cât și a lui Ilie Bolojan!”, a spus europarlamentarul AUR.

Aceasta solicită ca publicului să îi fie explicate circumstanțele și subiectul discuției: „El v-a chemat? Dumneavoastră v-ați dus neinvitată? Cu ce scop? Ce ați discutat? Nu este, totuși, vorba de o întâlnire accidentală în piață”.

„Iar CCR în vremurile noastre nu se bucură tocmai de cea mai bună imagine sau credibilitate. Și nu întâmplător”, a conchis Georgiana Teodorescu, avocat și europarlamentar AUR.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan trebuie să ofere clarificări urgente cu privire la întâlnirea avută” appeared first on AUR.

În urma acestor dezvăluiri, fac un apel către președinții PSD, PNL, USR și UDMR să răspundă public unor întrebări foarte simple: a existat sau nu această înțelegere? Cine a negociat-o? Cine a propus coeficienții pentru demnitari? Cine și-a dat acordul? Cine a redactat și cine a trimis e-mailul către Ministerul Muncii?

Ca vicepreședinte AUR, partid care pledează pentru mai multă transparență în viața publică românească, sunt profund contrariat de ideea că asemenea decizii pot fi negociate între partide, departe de ochii publicului, iar românii să afle despre ele ulterior, de la un ministru interimar.

Cu atât mai mult cu cât discutăm despre aceleași partide care le-au cerut românilor sacrificii în numele deficitului bugetar. Au crescut taxe, au majorat TVA, au redus facilități și au vorbit permanent despre austeritate și despre lipsa banilor. Când discutăm despre profesori, medici sau alte categorii de angajați publici, ni se explică imediat că există constrângeri bugetare. Dar când ajungem la indemnizațiile demnitarilor, aflăm că liderii politici ar fi reușit să ajungă la un acord.

Dacă a existat o asemenea negociere, ea trebuie asumată public!

Tocmai de aceea, e-mailul despre care vorbește Dragoș Pîslaru trebuie făcut public! Nu există niciun motiv pentru care o înțelegere politică privind salarizarea demnitarilor să fie secretă.

Și poate că această dovadă de transparență din partea președinților celor patru partide va deschide calea și către alte răspunsuri pe care românii au dreptul să le primească.
Președintele Nicușor Dan a vorbit recent despre existența unui acord politic privind adoptarea monedei euro. Care este acel acord? Cine l-a negociat? Ce conține și ce calendar presupune?

De ani de zile cerem să aflăm dimensiunea reală a sprijinului acordat Ucrainei. Care este suma totală suportată de România și care sunt angajamentele asumate?

Sunt întrebări legitime într-o democrație. Banii publici, politicile economice majore și înțelegerile dintre partidele care conduc statul nu sunt informații proprietatea liderilor politici.

PSD, PNL, USR și UDMR trebuie să răspundă, iar dacă e-mailul există, să fie publicat!

Românii au dreptul să știe ce se negociază în numele lor și, mai ales, ce se negociază pe banii lor.

Transparența nu a omorât pe nimeni. Secretomania, în schimb, distruge încrederea într-un stat deja profund decredibilizat”, a declarat Gianina Șerban, deputat, vicepreședinte AUR.

The post Gianina Șerban (vicepreședinte AUR): „Transparența nu a omorât pe nimeni! PSD, PNL, USR și UDMR să spună cine a negociat creșterea indemnizațiilor parlamentarilor” appeared first on AUR.

Potrivit acestuia, în loc să înceapă reforma cu societățile de stat care acumulează pierderi și sunt ținute artificial în viață din bani publici, guvernul își îndreaptă atenția spre participațiile statului în companii strategice și profitabile, precum Hidroelectrica.

„Indonezia desființează peste 750 de companii de stat într-un singur an. România, cu o populație de 15 ori mai mică, întreține între 1.400 și aproape 2.000 de întreprinderi publice.

Aici se vede adevărul despre marea „reformă” a Oanei Gheorghiu-Dej: zero reformă!

A fost adusă în guvern cu eticheta de tehnocrat providențial și prezentată drept femeia care va face ordine în companiile statului. Ce a rămas în urma ei? Analize, proiecte-pilot, comitete, promisiuni și aceleași companii-căpușă pline de directori, administratori și sinecuriști politici.

Indonezia a închis deja 290 de companii și va reduce numărul lor de la 1.074 la maximum 300. România încă încearcă să afle câte are. Iar în timp ce alții desființează sute de găuri negre, la noi „reforma” înseamnă să analizăm 22 de companii din peste 1.500 și să promitem că într-o bună zi vom lua niște decizii.

Aceasta nu este reformă. Este tragere de timp.

Companiile statului român au acumulat pierderi de aproximativ 14 miliarde de lei. Aproape 200 sunt complet inactive. Multe ar fi trebuit să ajungă de mult în insolvență sau să fie lichidate. Cu toate acestea, căpușele au rămas la locul lor, sinecurile au continuat, iar cetățenilor li s-au cerut taxe mai mari și sacrificii.

Pentru români, austeritate. Pentru clientela politică, consilii de administrație.

Devine tot mai greu de crezut că Oana Gheorghiu a fost adusă pentru a reforma cu adevărat companiile statului. Impresia politică este că mandatul ei real a fost cu totul altul: să pregătească terenul pentru înstrăinarea participațiilor statului la companiile profitabile, în primul rând Hidroelectrica.

Adică statul nu închide companiile falimentare, dar este gata să vândă din cele care produc bani!

Păstrăm găurile negre pentru clientela de partid și scoatem la vânzare perlele economiei românești. Socializăm pierderile și privatizăm profiturile. Cetățeanul plătește întreținerea companiilor falimentare, iar activele strategice ajung treptat în mâinile fondurilor de investiții. Hidroelectrica nu este o tarabă pe care un guvern vremelnic să o vândă pentru a acoperi găurile bugetare făcute tot de el. Este una dintre cele mai profitabile companii românești, un producător strategic și un element esențial al securității energetice naționale.

Dacă Oana Gheorghiu-Dej ar fi dorit reformă, începea cu cele aproape 200 de companii inactive, continua cu pierzătorii cronici și elimina miile de sinecuri din consiliile de administrație. Nu punea lupa pe Hidroelectrica, tocmai compania care funcționează și aduce bani statului român. Adevărata reformă este simplă: păstrezi companiile strategice și profitabile, desființezi căpușele, elimini conducerile politizate și recuperezi prejudiciile.

Dar guvernul a făcut exact invers: a protejat căpușele și a pregătit terenul pentru vânzarea argintăriei.

Aceasta este moștenirea Oanei Gheorghiu-Dej: niciuna dintre marile găuri negre închisă, nicio rețea de sinecuri destructurată și spectrul vânzării participației statului la Hidroelectrica.

Zero reformă. Multă propagandă. Și perlele României puse pe tarabă”, a declarat Eduard Koler, deputat AUR.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Devine tot mai greu de crezut că Oana Gheorghiu a fost adusă pentru a reforma cu adevărat companiile statului” appeared first on AUR.

Parlamentarul pune sub semnul întrebării decizia guvernului și cere explicații privind prioritizarea acestor investiții într-un moment în care autoritățile invocă tot mai mult lipsa banilor și situația dificilă a bugetului.

„În timp ce românilor li se cere să strângă cureaua, guvernul condus de Ilie Bolojan găsește peste un miliard de lei din bugetul de stat pentru patru stadioane. Timișoara, Oradea, Slatina și Brașov sunt beneficiarele unor proiecte cu o valoare totală de aproximativ 1,4 miliarde de lei, dintre care aproape 1,14 miliarde urmează să fie suportate de la bugetul de stat.

Nu contestăm faptul că România are nevoie de infrastructură sportivă și nici dreptul comunităților locale de a investi în dezvoltarea lor. Contestăm însă prioritățile unui guvern care a cerut sacrificii populației în numele unei situații bugetare excepționale, iar acum găsește resurse pentru investiții care cu greu pot fi prezentate drept urgențe naționale.

Românilor li s-a spus că nu sunt bani. Nu sunt bani pentru menținerea tuturor facilităților acordate mamelor. Nu sunt bani pentru veteranii de război. Nu sunt bani pentru protejarea puterii de cumpărare. În schimb, au existat majorări de taxe și o creștere a TVA care s-a transmis în prețuri și a pus o presiune suplimentară asupra familiilor și întreprinderilor românești.

Dar pentru patru stadioane se găsesc peste un miliard de lei din bugetul de stat.

Iar unul dintre aceste proiecte este chiar la Oradea, orașul condus timp de 12 ani de Ilie Bolojan. Complexul sportiv are o valoare totală de aproximativ 386 de milioane de lei. Într-un moment în care guvernul justifică măsurile de austeritate prin necesitatea reducerii cheltuielilor și a deficitului, este legitim să întrebăm de ce un asemenea proiect reprezintă acum o prioritate și după ce criterii au fost stabilite investițiile care merită finanțate.

Contrastul devine cu atât mai greu de explicat în cazul Clujului. În timp ce guvernul găsește bani pentru patru stadioane, Spitalul Pediatric Monobloc din Cluj a rămas fără finanțarea solicitată de la guvern, deși proiectul este deja în construcție. Decizia a provocat revolta chiar în interiorul PNL.

Discuția nu mai este, așadar, despre opoziție versus putere, ci despre o întrebare elementară privind prioritățile unui stat aflat în austeritate: dacă banii sunt atât de puțini încât românilor li se cer sacrificii, cum se face că există peste un miliard de lei pentru stadioane, dar nu și pentru un spital de copii?

Cinismul acestei politici nu poate trece neobservat. Austeritatea pare să funcționeze într-un singur sens: când trebuie acoperite găurile bugetare, factura ajunge la cetățean; când trebuie finanțate proiectele statului, disciplina bugetară devine mult mai flexibilă.

Un guvern responsabil ar trebui să înceapă economiile cu propriile cheltuieli și să stabilească o ordine clară a priorităților. Într-o perioadă de dificultăți economice, fiecare miliard cheltuit trebuie justificat prin nevoile reale ale societății. Sănătatea, sprijinirea familiilor, infrastructura critică, energia, educația și protejarea celor vulnerabili nu pot fi puse în plan secund, în timp ce investițiile care pot fi amânate primesc undă verde.

Problema nu este existența unui stadion la Oradea, Timișoara, Brașov sau Slatina. Problema este momentul ales și dubla măsură. Nu poți cere sacrificii unei țări întregi, nu poți explica fiecărei familii că statul trebuie să facă economii și, în același timp, să te comporți ca și cum austeritatea dispare atunci când ajungi la proiectele pe care tu însuți le consideri importante.

Dacă situația bugetară a României este atât de gravă încât justifică taxe mai mari și tăierea unor facilități sociale, atunci trebuie să fie suficient de gravă și pentru amânarea proiectelor care nu reprezintă o urgență. Iar dacă există peste un miliard de lei pentru stadioane, guvernul are obligația să le explice românilor de ce nu au existat bani atunci când sacrificiul le-a fost cerut lor.

Austeritatea nu poate fi o politică aplicată doar cetățeanului de rând. Responsabilitatea bugetară trebuie să înceapă de la guvern”, a declarat Ramona Bruynseels, deputat AUR.

The post Ramona Bruynseels (deputat AUR): „În timp ce românilor li se cere să strângă cureaua, guvernul condus de Ilie Bolojan găsește peste un miliard de lei din bugetul de stat pentru patru stadioane” appeared first on AUR.

„Situația de la Termocentrala Rovinari este imaginea perfectă a dezastrului produs de politica energetică din ultimii ani. Au închis minele și termocentralele, au pierdut specialiștii, iar acum cheamă pensionarii de acasă să salveze sistemul energetic.

După ani în care PSD, PNL și USR au închis mine, au retras grupuri energetice și au tratat termocentralele pe cărbune ca pe niște instalații de care România trebuie să scape cât mai repede, astăzi, în mijlocul crizei energetice, descoperă că avem din nou nevoie de ele. Numai că între timp au pierdut și oamenii care știau să le opereze.

Specialiștii nu se formează peste noapte. Un tablotar capabil să opereze în siguranță un grup energetic nu poate fi pregătit printr-un curs de câteva săptămâni.

Mai grav este că problema era cunoscută. Încă din 2025 existau avertismente publice privind deficitul real de personal din zona energetică a termocentralelor și faptul că sute de pensionari continuau să lucreze pe contracte determinate, fără ca în paralel să fie pregătită suficient o nouă generație de specialiști.

Aceasta este consecința unei politici energetice făcute fără viziune: au închis capacități înainte să construiască altele, au renunțat la oameni înainte să pregătească înlocuitori, iar acum, când România are nevoie disperată de energie, îi sună pe pensionari să vină de acasă și să repornească grupurile pe care tot ei voiau să le închidă.

În actuala criză, Ministerul Energiei a decis tocmai reactivarea unei capacități de la Rovinari pentru a compensa deficitul de producție provocat de închiderea reactoarelor de la Cernavodă. Asta ar trebui să fie o lecție pentru orice viitoare politică energetică.

AUR spune de ani de zile un lucru elementar: întâi construiești, apoi închizi.

România nu poate avea securitate energetică dacă își distruge simultan capacitățile de producție și resursa umană care știe să le opereze.

Faptul că astăzi pensionarii sunt chemați să salveze situația nu este vina lor.

Este certificatul de incompetență al celor care au condus politica energetică a României în ultimii ani!”, a declarat Ionelia Priescu, deputat AUR.

The post Ionelia Priescu (deputat AUR): „Au închis minele și termocentralele, au pierdut specialiștii, iar acum cheamă pensionarii de acasă să salveze sistemul energetic” appeared first on AUR.

„Am vorbit despre această anomalie chiar în Comisia pentru apărare și am dat exemplele unor state care își construiesc navele militare în România. La Galați, Damen construiește nave moderne pentru Germania, Belgia, Olanda și Portugalia. Așadar, România are șantiere, are experiență și are muncitori capabili să construiască pentru cele mai puternice marine militare din NATO.

Pentru alții putem construi nave. Pentru România, nu!

În timp ce Polonia tocmai a lansat la apă ORP Wicher, prima fregată de 7.000 de tone construită în țară, noi ne milogim de Rheinmetall să vină la Mangalia și să construiască două nave de patrulare, prezentate pompos drept „corvete ușoare”.

Polonezii construiesc trei fregate adevărate, cu 32 de celule de lansare verticală, 16 rachete antinavă și capabilități antiaeriene și antisubmarin. Investesc aproximativ patru miliarde de dolari și obțin nu doar nave, ci și un șantier modernizat, transfer de tehnologie, locuri de muncă și o industrie navală națională puternică.

România pune pe masă aproape un miliard de euro, dar șantierul de la Mangalia este în faliment, angajații au plecat, iar Rheinmetall nu s-a prezentat nici la prima, nici la a doua licitație pentru cumpărarea activelor.

Polonia lansează fregate la apă. România lansează licitații la care nu vine nimeni.

Rheinmetall pare să aștepte liniștită ca prețul șantierului să scadă, iar statul român stă cu mâna întinsă și speră ca grupul german să se îndure, până la urmă, să ne cumpere activele cât mai ieftin.

Aceasta nu mai este politică industrială. Este umilință națională! Cum este posibil ca alte state NATO să vină în România și să-și construiască aici navele militare, iar statul român să nu fie capabil să comande și să construiască pentru propria Marină în propriile șantiere?

Avem Dunăre, avem Marea Neagră, avem tradiție navală și avem oameni pregătiți. Ne lipsesc doar miniștrii care să gândească românește și un stat care să-și apere industria. În loc să organizăm un program naval românesc, cu participarea șantierelor de la Galați, Mangalia, Brăila și Constanța, am ajuns să ne rugăm de o companie străină să preia un șantier falimentar și să ne construiască două nave până în 2031.

Cu ce angajați? Cu ce infrastructură? După ce retehnologizare? În baza cărui calendar realist?

Apărarea unei țări nu se face din prezentări PowerPoint și comunicate triumfaliste. Se face cu șantiere funcționale, ingineri, sudori, furnizori și nave care ajung efectiv în serviciul Marinei.

Diferența dintre Polonia și România nu este lipsa banilor. Și România cheltuiește miliarde. Diferența este că Polonia folosește banii pentru a-și construi simultan flota și industria națională. Noi riscăm să rămânem și fără flotă, și fără șantier, dar cu miliardul cheltuit și cu încă un ministru care ne va explica solemn că „procedurile au fost respectate”.

Polonia își construiește puterea navală.
România își negociază falimentul”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Polonia construiește fregate. România se milogește de Rheinmetall să vină la Mangalia” appeared first on AUR.