„Încă o nemernicie marca Bolojan, pentru că mai nou, din pixul dânsului minunat, poate să pună la pământ orice își dorește, chiar și agricultura, pentru că fermierii au nevoie de subvenția pentru hectarele calamitate de secetă.

În 2023 s-au alocat 1.000 de lei pe hectar calamitat. 2023. Ne aducem aminte. Cât era litrul de motorină? Vreo 6 lei. Cât era îngrășământul? De trei ori mai puțin. Cât era energia electrică? Iarăși, cu vreo 60% mai ieftină.

Dar ce să vezi, acum, din pixul domnului Bolojan, o nemernicie, îi spun, a reușit să facă o împărțeală. Adică, 77 de milioane de lei le-a împărțit la 554 de mii de hectare și i-au ieșit că doar 100 de lei poate să dea ca subvenție la terenul afectat de secetă.

Domnule Bolojan, săracii fermieri investesc vreo 6 mii. Și, din cauza secetei, din cauza minciunilor pe care le-a perpetuat domnul Bolojan, PNL-ul, PSD-ul de-a lungul timpului cu irigațiile, că facem irigații, facem canale și așa mai departe, nu avem irigații, dar ce să vezi, nici nu îi ajutăm să treacă peste această criză. Și vedem că de la 500 de lei, de la 100 de euro, domnul Bolojan le-a tăiat fermierilor subvenția la 100 de lei.

Domnule Bolojan, vă rog, de câte ori vă puneți în farfurie vreun aliment românesc, să vă uitați de două ori la el, dacă să-l înghițiți sau nu. Că fermierii din România, agricultorii, au spus suficient de clar. S-ar putea să vă stea în gât alimentul românesc”, a declarat deputatul AUR, Călin Matieș.

The post Călin Matieș (deputat AUR): „Bolojan reduce despăgubirile pentru secetă la doar 100 de lei pe hectar. Fermierii români sunt lăsați să suporte singuri pierderile” appeared first on AUR.

Campania a pornit de la un principiu simplu, dar fundamental pentru AUR: România are datoria să aibă grijă, înainte de toate, de propriii copii și de propriile familii. Niciun copil român nu trebuie să pornească la școală cu mai puține șanse pentru că părinții săi trec printr-o perioadă dificilă, iar nicio familie nu trebuie abandonată atunci când are nevoie de sprijin.

Într-o perioadă în care scumpirile apasă tot mai greu asupra bugetelor familiilor, iar începutul anului școlar înseamnă cheltuieli importante pentru părinți, tinerii AUR au ales să fie acolo unde este nevoie de ei: în mijlocul comunităților, alături de copii și de familiile lor, cu un ajutor concret.

Acțiunile s-au desfășurat în Dolj, Prahova, Suceava, Cluj, Mureș, Sălaj, Bihor, Vâlcea, Constanța, Brașov, Hunedoara, Caraș-Severin, Iași, Mehedinți, Giurgiu, Călărași, Alba, Arad și Maramureș. Cele mai multe ghiozdane au fost oferite în județul Dolj, unde 332 de copii au beneficiat de acest sprijin, urmat de Prahova, cu 315 ghiozdane, Suceava, cu 313, și Cluj și Mureș, cu câte 245.

Obiectivul campaniei a fost sprijinirea elevilor la începutul noului an școlar și reducerea unei părți din povara financiară suportată de familiile aflate în dificultate. Educația copiilor României nu trebuie să fie un privilegiu, iar lipsurile materiale ale unei familii nu trebuie să hotărască viitorul unui copil.

Dincolo de sprijinul material, „Ghiozdănelul de AUR” a însemnat solidaritate între români și prezență în comunități. Bucuria copiilor care și-au primit ghiozdanele și rechizitele, emoția părinților și întâlnirile din teren au arătat încă o dată că forța României stă în oamenii săi și în capacitatea românilor de a rămâne uniți și de a se ajuta unii pe alții.

Pentru AUR, familia românească, educația și viitorul copiilor noștri sunt temelia pe care trebuie construită România de mâine. O țară puternică nu se construiește abandonându-și familiile și împingându-și tinerii să își caute viitorul peste hotare. Se construiește prin comunități puternice, prin solidaritate și prin copii cărora li se oferă șansa să învețe, să crească și să își construiască viitorul acasă, în România.

Campania „Ghiozdănelul de AUR” a fost inițiată și coordonată de Tineretul AUR și s-a desfășurat cu implicarea organizațiilor din teritoriu, care au contribuit la distribuirea ghiozdanelor și rechizitelor către copii.

The post Tineretul AUR a oferit aproximativ 2.300 de ghiozdane copiilor din întreaga țară, în cadrul campaniei „Ghiozdănelul de AUR” appeared first on AUR.

Alin-Ilie Coleșa explică structura forului de conducere și algoritmul prin care ar trebui, în mod legal și corect, să fie împărțite aceste poziții.

„Cum ar trebui să fie împărțite locurile din Biroul Permanent? Componența Biroului Permanent trebuie să reflecte configurația politică a Camerei Deputaților, configurație rezultată în urma alegerilor parlamentare. Dacă AUR, de exemplu, are 20% din Cameră, ar trebui să aibă aproximativ și 20% din Biroul Permanent.

Proporționalitatea însă nu poate fi perfectă în fiecare sesiune, pentru că, de exemplu, un grup, un partid parlamentar de 5% reprezintă doar a 20-a parte din Cameră, în timp ce un loc în Biroul Permanent reprezintă a 13-a parte. De aceea, pentru a sincroniza aceste valori, reprezentarea trebuie urmărită în timp, pe parcursul întregului mandat. Și un mandat fiind pe 4 ani, iar un an având două sesiuni, deci în total 12 sesiuni parlamentare ori 13 locuri în Biroul Permanent, în total avem 104 locuri în Biroul Permanent în întreg mandatul parlamentar.

Conform configurației politice, PSD ar trebui să aibă astfel 27 de locuri pentru cele 25-26% de procente, AUR 20 de locuri, PNL 15 locuri, USR 13, SOS 9, POT 7, UDMR 7, Minorități 6.

Deci, un exemplu de repartiție echilibrată, dar corectă pentru prima sesiune parlamentară ar fi trebuit să arate așa: PSD 4 locuri, AUR 3 locuri, PNL 2 locuri, USR 2 locuri, SOS un loc, POT un loc, UDMR zero locuri, minoritățile zero locuri”, precizează deputatul AUR.

Alin-Ilie Coleșa subliniază că pe parcursul primelor trei sesiuni parlamentare aproape toate formațiunile politice parte a coaliției de guvernare au primit mai multe locuri în Biroul Permanent decât li se cuveneau, partidele din opoziție fiind cele nedreptățite.

„Ce s-a întâmplat însă în primele trei sesiuni: PSD 15 locuri în loc de 12 locuri, AUR a luat doar 6 locuri în loc de 9, USR 6 în loc de 4, UDMR 3 în loc de 2. În concluzie, după primele trei sesiuni parlamentare, AUR primise cu trei locuri mai puțin decât i se cuvenea în mod normal, SOS cu trei locuri mai puțin, POT cu două locuri mai puțin.

Întreaga opoziție a fost nedreptățită în mod flagrant. În schimb, PSD a luat cu trei locuri în plus, USR a luat cu două locuri în plus, UDMR cu un loc în plus, PNL a fost pe zero”, a mai spus Alin-Ilie Coleșa.

„După destrămarea teoretică și parțial reală a monstruoasei coaliții de guvernare, repartiția a fost următoarea în această sesiune: PSD a luat tot 5 locuri, AUR a luat 3, PNL 1, USR 1, SOS 1, primul loc, POT zero, UDMR 1, Minoritățile 1. Deci AUR a primit 3 locuri, exact cât i se cuvenea, fără însă să recupereze nimic din cele 3 locuri restante. SOS a primit tot un loc, cât i se cuvenea, fără să recupereze nimic din cele 3 locuri restante. POT nu a primit nimic. USR a primit locul cuvenit, fără să i se scadă cele două locuri primite în plus. PNL a primit un singur loc.

Da, PNL a pierdut deocamdată un loc conform graficului, dar acel loc nu este la AUR, nu este la SOS, nu este la POT, este la grupurile care au primit mai mult decât li se cuvenea, fiind parte a coaliției: în primul rând PSD, apoi USR, UDMR, Minorități”, a explicat acesta.

Potrivit lui Alin-Ilie Coleșa, AUR se află în continuare pe minus cu trei locuri în Biroul Permanent. De asemenea, acesta acuză PNL și USR de ipocrizie, arătând că respectivele partide au beneficiat ani la rând de pe urma împărțirii politice a funcțiilor.

În plus, deputatul AUR subliniază că formațiunea a fost lipsită în mod abuziv de poziții de conducere și în structurile altor instituții de stat.

„Deci, după patru sesiuni, față de graficul corect, PSD are 5 locuri în plus, USR are 2 locuri în plus, AUR are 3 locuri în minus, PNL și el un loc în minus, dar nu de la opoziție. AUR nu a primit niciodată nimic în plus, dimpotrivă, are încă 3 locuri de recuperat.

Ei nu pot să fie parte a unui mecanic diabolic care a împărțit funcțiile după interesul lor, iar când lucrurile încep să revină puțin la normal pentru opoziție, să declare că sunt victime ale opoziției. E culmea tupeului.

Cifrele sunt simple. Dacă PNL și USR vor să vorbească despre dreptate, să înceapă prin a recunoaște cine a fost favorizat și cine a fost nedreptățit, nu doar în ultimii doi ani, ci în ultimii 6 ani sau chiar mai mult.

Opoziția a rămas, în general, nedreptățită. AUR a fost și a rămas principalul nedreptățit în toată perioada de când suntem în Parlament. De exemplu, în legislatura 2020-2024 am primit cu 10% la fel cât a primit UDMR cu 5%, la fel cât au primit minoritățile, chiar cu mai puțin, având per total cel puțin trei locuri restante.

Am ajuns să fim minoritari în propria noastră țară, dar am fost nedreptățiți în mod repetat și la repartiția locurilor la Curtea Constituțională, la Banca Națională, la TVR, la Radio, la ANCOM, la ANRE și la toate celelalte instituții a căror componență a fost decisă de către Parlament”, a declarat deputatul AUR, Alin-Ilie Coleșa.

The post Alin-Ilie Coleșa (deputat AUR): „Dacă PNL și USR vor să vorbească despre dreptate, să înceapă prin a recunoaște cine a fost favorizat și cine a fost nedreptățit în ultimii doi ani în Parlament” appeared first on AUR.

„Avem nevoie de un nou ”Pact național pentru Educație” prin care să ne asumăm creșterea cu 0,3% din PIB a alocărilor pentru Învățământ în fiecare din următorii 10 ani. Pe acesta, să-l și punem în aplicare. Bugetul actual alocat este de aproximativ 62 de miliarde de lei, reprezentânt 3,03% din PIB-ul estimat, o valoare mult inferioară anului 2010, când, tot criză fiind și tot cu deficit mare operând, se alocau aproape 4% din PIB pentru Educație. Este incredibil cinismul de care dau dovadă politicienii Puterii care au avut toate frâiele în mână și, la fiecare început de an școlar, promovează niște proiecte de acte normative care ocolesc problemele de fond: dascălii nu sunt corect plătiți, elevii nu sunt încurajați să meargă la școală, fondul material este încă profund deficitar, iar programa școlară este ruptă de realitățile socio – economice. Evident că nu totul se rezolvă prin bani, dar este un bun punct de pornire”, a declarat Niculina Stelea.

Senatorul AUR critică tupeul reprezentanților PNL și USR, dar și al Președintelui în exercițiu în timpul cărora Învățământul a fost subfinanțat.

„Găsesc absolut reprobabil modul în care reprezentanții Puterii au invadat școlile pentru a ține discursuri sforăitoare vânzând iluzii. Dacă tot voiau să spună ceva, cel mult, Nicușor Dan și reprezentanții PNL și USR ar fi trebuit să-și ceară scuze. Profesorii și învățătorii din Ucraina au primit măriri salariale de 50% în total anul acesta (30% de la începutul anului și 20% din această toamnă), în timp ce dascălii copiilor noștri au fost tratați ca niște paria când s-a discutat eșuata Lege a salarizării unitare. Vin PeNeLiștii cu mult tupeu și ne spun că ar trebui interzise telefoanele școală, lucru care, în teorie, deja se întâmplă. Sunt aceiași oameni care au votat împotriva interzicerii accesului la site-uri pornografice pentru minori și care s-au opus inclusiv introducerii uniformelor școlare. Ceartă ei deopotrivă profesorii și părinții după ce au încercat să taie până și bursele sociale ale copiilor aflați în risc de sărăcie. Într-un fel, poate că e bine că fac așa pentru a le arăta copiilor ce înseamnă demagogia celor care le-au amanetat viitorul”, a afirmat Niculina Stelea, secretar al Biroului Permanent al Senatului.

Reprezentanta AUR a criticat și reformele succesive din Educație care au adus doar schimbări de formă și au generat haos în sistem.

„Marea reușită a reformiștilor rămâne vacanța de ski și proliferarea școlilor private din marile orașe, văzută ca o chestiune de statut și segregare pe criterii de venituri ale părinților. Apoi, tot ei se minunează că, potrivit testărilor PISA, suntem ultimii din Europa. De altfel, Ministerul Educației care a generat ditamai haosul în această vară, nici nu a avut curajul să prezinte rezultatele din 2025 în prima zi de școală, amânând decizia pentru 8 septembrie. Până când nu o să revenim la ideea că școala contează și până când nu o să înțelegem să le transmitem această valoare copiilor și nepoților noștri, direcția de mers va rămâne greșită, pentru că problema este și de ceea ce se promovează la nivelul societății. Trebuie doar să te uiți în Guvernul României și vei vedea o grămadă de impostori cu studii incerte cum dau lecții copiilor noștri”, a concluzionat Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Propun un nou „Pact național pentru Educație” prin care să alocăm 0,3% din PIB în plus în fiecare an în următorul deceniu” appeared first on AUR.

„Domnule Nicu Ștefănuță, alegătorii au votat fără să vă ceară voie și înțeleg că v-au stricat seara. «Coșmarul este real», ați scris după scorul AfD din Saxonia-Anhalt, estimat inițial la aproximativ 44%. Un rezultat suficient de mare încât să merite o explicație mai serioasă decât relatarea propriilor spaime.

Pentru mine, este firesc ca oamenii să voteze AfD dacă acesta este partidul în care au încredere. Aceasta este opțiunea lor politică și trebuie respectată.
Aveți libertatea să o combateți, iar ei au libertatea să considere că tocmai politicile pe care le susțineți dumneavoastră trebuie respinse.

Ne-ați mai explicat și că «lumea nu înțelege chestiunile astea fine», enumerând democrația printre ele. Ce perspectivă generoasă asupra cetățenilor: dumneavoastră cu finețurile, ei cu facturile! Poate că oamenii înțeleg foarte bine și, pur și simplu, ajung la alte concluzii.

De altfel, chiar dumneavoastră legați ascensiunea AfD de tăierile care îi lovesc pe cei vulnerabili. Aici aveți dreptate, dar, dacă identificați nemulțumirile care îi duc pe oameni la urne, puteți face și pasul următor: să acceptați că ei își aleg singuri alternativa. Buletinul de vot nu este un test la care dumneavoastră stabiliți răspunsul corect.

Cât despre AUR, vă confirm: alegătorii noștri există, au discernământ și știu ce vor. Faptul că începeți să le recunoașteți existența este un progres. Următorul ar fi să le respectați judecata, chiar și atunci când vă contrazice.

Domnule Ștefănuță, democrația nu are obligația să vă asigure un somn liniștit. Se pare că frica pe care ați indus-o se întoarce împotriva dumneavoastră”, a declarat senatorul AUR Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Nicu Ștefănuță apără democrația doar când alegătorii votează cum îi convine. Buletinul de vot nu este un test la care el stabilește răspunsul corect” appeared first on AUR.

„Asta este „reforma” criminală a lui Bolojan: administrație tot mai scumpă, cântăcioși, chermeze electorale și fotbaliști străini plătiți din bani publici, în timp ce românii nu mai au bani pentru mâncare și medicamente!

Consumul populației s-a prăbușit cu 2,5%, industria a scăzut cu 2,9%, iar comerțul, transporturile și HoReCa au pierdut 3,9%. Firmele românești sunt sufocate, oamenii își golesc coșurile de cumpărături, iar economia intră în contracție.
Dar dezmățul bugetar continuă: consumul colectiv al administrației publice a crescut cu 6%, iar activitățile din zona spectacolelor, sportului și divertismentului au urcat cu 11,7%.

Bolojan a luat pâinea și medicamentele de la gura românilor ca să hrănească aparatul de partid, baronii locali și clientela abonată la bugete. Pentru pensionari, bolnavi și întreprinzători nu sunt bani. Pentru concerte, festivaluri, echipe politice și sinecuri se găsesc milioane.
Reforma lui Bolojan este, de fapt, un jaf bugetar organizat: austeritate și sărăcie pentru români, bani și petreceri pentru camarila de partid!”, a declarat deputatul AUR Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Austeritate la mâncare și medicamente, dezmăț la stat. «Reforma» lui Bolojan lovește românii, în timp ce administrația și cheltuielile pentru divertisment cresc” appeared first on AUR.

Potrivit documentului depus la Camera Deputaților, polițiștii care lucrează în satele și comunele județului își desfășoară activitatea din sedii ajunse în paragină, cele mai multe ridicate în perioada comunistă, neexpertizate seismic și lipsite de căldură, de apă curentă și de instalații sanitare. La acestea se adaugă un deficit de personal care, la nivel național, se apropie de o cincime din efectivele prevăzute – în România lucrează aproximativ 45.000 de polițiști, deși organigrama oficială prevede cel puțin 65.000.

Prin întrebarea parlamentară, doamna Laura Gherasim solicită ministerului date punctuale pentru județul Vaslui: câte sedii se află într-un stadiu avansat de degradare și câte au fost expertizate seismic, câte sunt încălzite cu lemne și în câte cazuri polițiștii au primit lemne întregi de la inspectoratul județean, pe care au fost nevoiți să le spargă singuri în curtea postului. Este solicitată, totodată, situația parcului auto, câte mașini sunt potrivite drumurilor de țară ale județului și ce vechime au, situația armamentului vechi și depășit tehnic aflat încă în folosință, deficitul de veste antiglonț și antiînjunghiere, precum și numărul comunelor deservite în prezent de un singur polițist ori de un post fără personal permanent. Nu în ultimul rând, deputatul cere timpul mediu de intervenție în mediul rural al județului, prin comparație cu media națională, și investițiile realizate în sedii în ultimii cinci ani.

„Județul Vaslui, cu o rețea întinsă de comune și sate risipite, cu drumuri comunale greu practicabile o bună parte din an, resimte aceste lipsuri mai acut decât altele. Un post de poliție fără mașină potrivită pentru drumul de țară ori un polițist care acoperă singur mai multe sate nu reprezintă o problemă de organigramă, ci înseamnă, pentru oamenii din acele localități, o oră în plus de așteptare atunci când cheamă ajutor”, se arată în întrebarea parlamentară.
Deputatul a solicitat răspuns scris din partea Ministerului Afacerilor Interne și a anunțat că va face publice datele primite pentru județul Vaslui.

The post Deputatul AUR Laura Gherasim cere Ministerului Afacerilor Interne situația completă a posturilor de poliție din mediul rural al județului Vaslui appeared first on AUR.

Aproape 2,9 milioane de copii și elevi au început astăzi școala. Unii au intrat în clase renovate, alții în școli aflate încă în șantier. Prima generație care ar trebui să învețe după noul curriculum liceal începe anul fără manualele tipărite, deoarece licitațiile nu sunt finalizate. Pentru noile standarde de evaluare nu există încă ghiduri practice, iar elevii de gimnaziu nu știu nici măcar dacă la sfârșitul clasei a VIII-a vor susține Evaluarea Națională, admiterea separată organizată de licee sau ambele. În același timp, amenințarea grevei rămâne prezentă, deoarece promisiunile salariale făcute profesorilor nu au fost respectate. Aceasta este imaginea reală a începutului de an școlar, dincolo de festivități și discursuri.

Statul român a transformat copiii în subiecții unui experiment administrativ permanent. Schimbăm programe, calendare, criterii de evaluare, structuri și reguli, dar aproape niciodată nu pregătim din timp oamenii și instrumentele necesare. Anunțăm reforma înainte să avem manualele, introducem standardele înainte să avem ghidurile și modificăm admiterea chiar în timpul parcursului școlar al copiilor.

Iar profesorii, oamenii pe umerii cărora stă întregul sistem, sunt tratați ca niște piese de schimb.

S-a ajuns la situații în care un profesor trebuie să alerge între cinci, șase sau chiar șapte școli pentru a-și întregi norma. Petrece ore pe drum, plătește transportul, intră în clase și comunități diferite, completează munți de documente și este obligat să demonstreze permanent că își merită salariul. În aceste condiții, când mai are timp să pregătească lecția, să lucreze individual cu elevul, să se perfecționeze sau să-și întemeieze o familie?

Aceasta nu este eficiență. Este batjocorirea resursei umane.

În timp ce demnitarii vorbesc festiv despre respectul datorat profesorilor, deciziile lor produc exact contrariul: nesiguranță, epuizare, umilință și plecarea oamenilor valoroși din sistem. Nu poți cere performanță unui profesor pe care îl obligi să-și caute orele din sat în sat. Nu poți cere stabilitate copiilor când profesorii lor se schimbă permanent. Nu poți salva școala românească prin contabilitate și tăieri făcute din birouri.

Rezultatele acestei politici sunt deja în fața noastră. În anul 2025, România a avut cea mai mare rată de părăsire timpurie a educației din Uniunea Europeană: 15,5%, față de media europeană de 9,1%. În spatele procentelor se află copii pierduți pentru școală, familii vulnerabile și comunități întregi condamnate la sărăcie și dependență.

Criza nu se oprește la poarta școlii. Ea continuă în universități, institute și laboratoare.

România își formează tinerii, apoi îi împinge să plece. Cercetătorii lucrează cu finanțări fragmentate, competiții lansate târziu, proiecte întrerupte, infrastructuri insuficient susținute și o birocrație care consumă uneori mai mult timp decât cercetarea propriu-zisă. Tinerii nu pot construi o carieră pe promisiuni, pe contracte nesigure și pe apeluri care apar sau dispar după voința politică.

Datele sunt devastatoare: România a alocat cercetării și dezvoltării doar 0,46% din PIB în 2024, cel mai mic procent din Uniunea Europeană, în timp ce media europeană a fost de 2,24%. Tabloul european al inovării pentru 2026 păstrează România în categoria statelor inovatoare emergente, la coada Uniunii.

Exportăm inteligență și importăm tehnologie. Ne pleacă profesorii, cercetătorii, inginerii și absolvenții cei mai buni, iar apoi plătim altor state pentru ceea ce am fi putut produce aici. O țară care nu-și mai poate păstra mințile tinere devine dependentă economic, tehnologic și strategic.

AUR spune limpede: educația și cercetarea nu sunt cheltuieli care trebuie tăiate atunci când guvernul nu-și poate acoperi propriile greșeli. Ele reprezintă infrastructura strategică a României. Fără școală, laborator și cercetător nu există economie puternică, industrie națională, securitate sau suveranitate.

România are nevoie de stabilitate legislativă, finanțare multianuală și respect pentru oameni. Orice programă nouă trebuie să intre în vigoare numai după ce manualele, ghidurile și formarea profesorilor sunt asigurate. Trebuie realizată o evaluare reală a necesarului de personal, astfel încât profesorul să nu mai fie obligat să străbată zeci sau sute de kilometri pentru a-și completa norma. Naveta trebuie acoperită integral, iar cariera didactică trebuie să ofere stabilitate și demnitate.

În cercetare sunt necesare competiții predictibile, calendare respectate, finanțarea întreținerii infrastructurilor și programe serioase pentru tinerii cercetători. Pragurile de finanțare asumate prin lege trebuie aplicate, nu repetate în fiecare campanie electorală și abandonate imediat după alegeri.

Nu putem continua să construim viitorul României împotriva profesorilor, cercetătorilor și propriilor noștri copii.

La începutul acestui an școlar, mesajul nostru este unul fără ocolișuri: ajunge cu experimentele, improvizația și umilirea oamenilor care țin România în picioare!

Dacă nu schimbăm această direcție, nu vom pierde doar încă un an școlar. Vom pierde încă o generație”, a declarat Silviu Gurlui, deputat AUR.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „O țară care își umilește profesorii și cercetătorii își condamnă copiii” appeared first on AUR.

La Târgu Neamț, această situație trebuie explicată public, cu responsabilitate și cu respect pentru copii, părinți și profesori. Calendarul oficial al Ministerului prevede începerea cursurilor la 7 septembrie, iar „Școala altfel” și „Săptămâna verde” sunt incluse în structura anului școlar și pot fi planificate de unitățile de învățământ în intervalul stabilit de minister.

Întrebarea mea pentru Ministerul Educației este punctuala.Cum poate vorbi despre calitatea și relevanța educației când, chiar în prima zi de școală, există copii care primesc o formă de școlarizare diferită de cea pe care o primesc alți copii din România?

Eu privesc această situație și prin prisma propriei mele experiențe. Am fost un copil căruia școala i-a oferit enorm. Am avut acces la educație, am avut competiție și am avut în jurul meu oameni care au știut să recunoască potențialul unui elev și să îl încurajeze să meargă mai departe. Am ajuns șefă de promoție. Mai târziu, drumul meu profesional m-a dus în Statele Unite, unde am predat, apoi în mediul universitar, până la responsabilitatea de a conduce o universitate.

Un copil nu vine la școală doar pentru a bifa prezența într-un catalog. Vine pentru a descoperi ce poate, pentru a-și întâlni profesorii, pentru a-și construi prietenii, pentru a-și testa limitele, pentru a descoperi o disciplină care îi poate deveni pasiune și, uneori, pentru a întâlni profesorul care îi schimbă direcția vieții. Eu am avut această șansă. Cine garantează că elevul din Târgu Neamț o are?

Ministerul Educației are responsabilitatea de a construi politici publice care să reducă diferențele dintre copii, nu de a le transforma în experiențe educaționale diferite de la o comunitate la alta. Ministerul stabilește cadrul național, stabilește prioritățile, aprobă structuri, programe și reguli. În momentul în care realitatea din teren ajunge atât de departe de ceea ce se proclamă la nivel central, ministerul trebuie să explice ce a făcut, ce face acum și în cât timp remediază situația.

Nu este suficient să avem un calendar școlar corect redactat pe hârtie. Copilul are nevoie de o școală care funcționează în realitate. Și mai există un lucru pe care Ministerul Educației ar trebui să îl înțeleagă. Inegalitatea educațională începe exact în astfel de diferențe aparent administrative. Un copil intră într-o clasă, altul privește un ecran. Unul își întâlnește profesorul, celălalt începe anul de la distanță. Unul poate participa la activitățile pregătite de școală, celălalt își începe parcursul educațional într-un regim impus de împrejurări.

Apoi, peste ani, ne uităm la rezultatele lor și ne întrebăm de ce există diferențe. Educația creează oportunități înainte de a produce rezultate. Dacă dorim performanță, trebuie să oferim copiilor condițiile în care performanța poate apărea.

Eu am ajuns șefă de promoție pentru că am avut profesori, școală și oportunități. Am putut să merg mai departe pentru că educația mea a fost o investiție reală în potențialul meu. Doresc aceeași șansă pentru copiii din Târgu Neamț, pentru copiii din Neamț și pentru fiecare copil din România.

Ce face Ministerul Educației pentru ca locul în care se naște și învață un copil să nu îi stabilească limitele viitorului?”, a declarat Cristina Dascălu, deputat AUR, vicepreședinte al Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaților.

The post Cristina Dascălu (deputat AUR): „Ce șansă le oferim astăzi copiilor care încep anul școlar online?” appeared first on AUR.

În timp ce numeroase unități de învățământ din întreaga țară rămân nepregătite, blocate în șantiere nesfârșite sau lipsite de avize elementare, sistemul se confruntă cu un pericol iminent de grevă, generat de ignorarea revendicărilor cadrelor didactice:

„Este de o ipocrizie strigătoare la cer să vii în prima zi de școală în fața românilor, să mimezi preocuparea și să vorbești lejer despre așa numitele restanțe ale sistemului, timp în care sute de școli sunt transformate în șantiere abandonate, iar elevii sunt primiți în condiții improprii. Guvernanții au avut la dispoziție o vară întreagă, însă au preferat calculele politice în locul pregătirii infrastructurii școlare. Mai mult, în loc să ofere predictibilitate și respect, puterea actuală continuă să umilească profesorii. Amenințarea cu greva reprezintă în acest sens reacția firească a unui corp didactic adus la limita răbdării prin promisiuni salariale nerespectate și birocrație sufocantă.”

De asemenea, Laurențiu Plăeșu a atras atenția asupra dezastrului din mediul rural și a cerut oprirea definitivă a modificărilor legislative făcute peste noapte, pe seama elevilor și părinților:

„Nu mai putem permite ca fiecare an școlar să devină un nou teren de încercare pentru metodologii improvizate și decizii luate din pix. În timp ce la centru se vorbește despre proiecte grandioase, prăpastia dintre școala din mediul urban și cea din mediul rural se adâncește de la un an la altul. Copiii de la sat sunt abandonați, fără profesori calificați și fără o șansă reală la o educație de calitate. Tocmai de aceea, avem nevoie și mai mult de un Guvern cu puteri depline, responsabil și vizionar, care să lase deoparte discursurile sterile, să rezolve de urgență problemele grave din sistemul de educație, inclusiv garantarea unor condiții sigure și egale pentru toți copiii României.”

The post Laurențiu Plăeșu (senator AUR): „Milioane de elevi încep școala pe șantiere și sub amenințarea grevei. Opriți ipocrizia discursurilor și experimentele pe seama educației!” appeared first on AUR.