Mohammad Murad a subliniat că inițiativa propusă este dedicată miilor de români care se confruntă cu mari dificultăți în gestionarea propriilor afaceri. În opinia acestuia, principala prioritate a factorilor politici trebuie să o reprezinte schimbarea de abordare în domeniul economic și fiscal.

„Foarte mulți oameni sunt preocupați de a face guvernul, dar nimeni nu se gândește că guvernul este un mijloc, nu e un scop. Scopul este a să dai oamenilor care au nevoie de un ajutor un climat favorabil pentru a-și dezvolta afacerile. Acesta este scopul. Guvernul este mijlocul, Parlamentul este mijlocul. (…)

Avem foarte multe inițiative, sunt 15 inițiative. Trebuie să arătăm că vom face ce se poate face. Vom folosi toate resursele pe care avem pentru a veni cu soluții, nu doar să arătăm, ci să facem acest lucru”, a mai declarat Mohammad Murad.

Președintele Comisiei pentru antreprenoriat a atras atenția că în cadrul întrunirii nu au participat reprezentanți din partea partidelor PNL sau USR, în contextul în care antreprenorii români așteaptă o soluție, fără a fi interesați din ce parte a eșichierului politic vin măsurile de sprijin.

„Cred că într-un spital de urgență când vine un pacient, nu cred că pacientul alege medicul. La fel și mediul de afaceri și antreprenorii, nu contează de unde vine soluția, important este să venim cu o soluție (…) Din păcate, colegii de la PNL și USR, chiar și acum, niciunii nu au fost prezenți la comisie”, a spus deputatul AUR.

Mohammad Murad a avertizat asupra pierderii locurilor de muncă, fenomen care se accentuează în piață, motiv pentru care o agendă clară, asumată și axată pe soluționarea problemelor se impune.

„Eu nu cred că dacă mâine avem guvern, lucrurile se schimbă. Nu, din contră vă spun că e nevoie să avem o agendă clară ce vom face dacă va apărea un nou guvern (…)

Salariile încep să scadă. Avem în vedere că locurile de muncă devine din ce în ce mai greu de găsit, a precizat deputatul AUR.

Deputatul AUR a mai semnalat că statul se află într-un mare dezastru, iar în încercarea acestuia de a salva, a înecat și mediul de afaceri românesc prin măsurile fiscal-bugetare girate în ultimii ani.

„Statul este într-un mare dezastru. Riscul major este să nu cumva să băgați și mediul de afaceri în acest dezastru, lucru care s-a întâmplat. (…) Exact ca în regula celui care se îneacă, prinde pe oricare încercând să se salveze pe el înecând-l pe celălalt. Așa a făcut statul. Și, din păcate, și mediul de afaceri și antreprenorii s-au înecat și statul român. De asta vă spun că se pot lua măsuri concrete. E nevoie doar de voință”, a adăugat Mohammad Murad.

Mohammad Murad a criticat și majoritatea parlamentară că nu a acționat până în prezent în interesul românilor cu aceeași rapiditate precum în cazul sesiunilor extraordinare convocate săptămânile trecute.

„Noi, în termen de o săptămână, două, cum ne impune Uniunea Europeană să luăm niște măsuri în Parlament, pe loc le luăm, convocăm în sesiuni în vacanță și se aprobă.

De ce când au nevoie românii de soluții, nu putem face la fel? Sunt multe chestii care e nevoie, cred că, să fim mai corecți și mai clari, pentru că e vorba de milioane de oameni care suferă azi”, a declarat deputatul AUR, Mohammad Murad.

The post Mohammad Murad (deputat AUR): „Statul a încercat să se salveze pe sine înecând antreprenorii și mediul de afaceri românesc” appeared first on AUR.

„Fostele partide guvernamentale, PSD, PNL, USR și UDMR, refuză să vadă și să audă strigătul de disperare al fermierilor, care au ajuns săraci lipiți pământului. Bogăția lor cea mai de preț, animalele crescute cu sacrificii, a căzut victimă politicilor criminale girate de fostele guvernări.

În doar ultimii 20 de ani, efectivele de porci au scăzut cu aproape două milioane, iar la bovine scăderea a depășit 41%. În privința oilor și caprelor, sectorul este paralizat de blocarea exporturilor și de restricțiile absurde.

Fermierii sunt singuri în fața furtunii. Nu-și pot vinde marfa și îndură greutățile, în vreme ce conducerea ANSVSA nu mișcă un deget pentru a-i ajuta cu adevărat pe cei pe care are datoria să-i apere.

De cel puțin doi ani, instituția n-a fost în stare să gestioneze bolile și a preferat să execute ordinele de a închide toată țara, fără să țină cont că, în foarte multe zone rurale, creșterea animalelor reprezintă singura sursă de venit pentru zeci de mii de familii.

Demisia șefului ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, trebuia parafată de cel puțin câteva luni, de când furia fermierilor a declanșat proteste în stradă. Nu doar că nu a existat nicio demisie, ci s-a evitat orice responsabilitate.

În lipsa unei demisii și în contextul actualei crize, care se acutizează de la o zi la alta, avem nevoie urgentă de un nou Guvern care să deblocheze exporturile, să plătească imediat subvențiile restante și despăgubirile reale, să schimbe conducerea ANSVSA și să pună în frunte oameni care înțeleg agricultura, nu politruci de partid!

Lucrurile bune se pot întâmpla în România doar dacă ne trezim și punem capăt umilinței la care sunt supuși cei care cresc animalele și muncesc pământul. AUR rămâne alături de fermierii uitați de guvernanți și angajat pentru adoptarea de soluții pentru agricultura românească.

The post Călin Matieș (deputat AUR): „Sectorul crescătorilor de animale este pe cale de dispariție sub ochii celor care ar trebui să protejeze zootehnia românească” appeared first on AUR.

Situația este confirmată chiar de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin răspunsul oficial nr. 20774/23.07.2026, transmis deputatului Valeriu Munteanu la întrebarea parlamentară nr. 5710A/30.06.2026, privind stadiul proiectului și măsurile pentru accelerarea conexiunii rutiere dintre București și Chișinău. 

La șase ani de la semnarea contractului pentru Studiul de Fezabilitate, proiectul celor aproximativ 141 km de drum expres este în continuare blocat. Prestatorul estima inițial aproximativ 5.350 de metri liniari de foraje, însă ulterior a solicitat executarea a 27.851 de metri liniari, de peste cinci ori mai mult. Contractul a fost suspendat succesiv începând cu 27 noiembrie 2025, apoi la 27 februarie 2026 și din nou la 27 mai 2026, pe fondul problemelor privind investigațiile geotehnice și al costurilor suplimentare. Ministerul recunoaște inclusiv că valoarea contractuală inițială a fost depășită și că încă sunt căutate soluții pentru deblocarea Studiului de Fezabilitate. 

Mai grav, Ministerul estimează finalizarea Studiului de Fezabilitate abia în 2028, în timp ce pentru proiectarea și execuția drumului indică drept sursă viitorul program european aferent perioadei 2028–2034. 

„Guvernul Bolojan a pus pe pauză una dintre cele mai importante investiții rutiere pentru estul României. Tișița–Albița nu este un drum oarecare. Este axa care trebuie să scoată județul Vaslui din izolarea rutieră, să ofere o conexiune rapidă pentru Bârlad, Vaslui și Huși și, mai departe, să lege Bucureștiul de Chișinău. În loc să accelereze un asemenea proiect strategic, Guvernul îl ține blocat la nivelul unui Studiu de Fezabilitate început în urmă cu șase ani”, declară Valeriu Munteanu. 

Pentru județul Vaslui, proiectul reprezintă una dintre investițiile majore capabile să schimbe accesibilitatea și perspectivele economice ale zonei. Pentru Republica Moldova, drumul reprezintă continuarea firească a infrastructurii rapide din România până la Albița-Leușeni și mai departe spre Chișinău. 

„Nu putem vorbi în fiecare zi despre apropierea Republicii Moldova de România și despre integrarea ei europeană, iar drumul care trebuie să unească Bucureștiul de Chișinău să rămână blocat în hârtii. Și nu putem condamna județul Vaslui la izolare, în timp ce marile proiecte de infrastructură ocolesc de zeci de ani această parte a țării. Bârladul, Vasluiul și Hușiul au nevoie de acest drum la fel de mult cum România și Republica Moldova au nevoie de o conexiune rutieră modernă peste Prut”, afirmă deputatul AUR. 

Valeriu Munteanu solicită Guvernului să deblocheze proiectul, să asigure finanțarea necesară finalizării Studiului de Fezabilitate și să prezinte public un calendar ferm pentru proiectare și execuție, astfel încât Tișița-Albița să nu devină încă un proiect strategic împins după 2030. 

„Dacă Republica Moldova este într-adevăr o prioritate strategică pentru România, iar dezvoltarea Moldovei românești este mai mult decât o promisiune electorală, atunci drumul rapid Tișița-Albița trebuie tratat ca o prioritate națională. România are nevoie de acest drum construit, nu de încă un deceniu de studii și promisiuni.” 

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Guvernul Bolojan a blocat drumul expres Tișița-Albița” appeared first on AUR.

Problema nu a apărut însă astăzi. Ea își are originea în Legea învățământului preuniversitar adoptată în 2023, atunci când a fost introdusă o excepție de la regula generală a admiterii în învățământul liceal, permițând liceelor cu cerere mare să organizeze propriul concurs de admitere pentru o parte dintre locuri.

În 2027 vom vedea pentru prima dată efectele concrete ale acestei excepții. Tocmai de aceea, întrebarea de la care Ministerul Educației ar fi trebuit să pornească este una foarte simplă: de ce să stricăm ceva ce funcționa?

Evaluarea Națională, cu toate problemele care pot și trebuie corectate, oferă elevilor un cadru național de admitere, bazat pe reguli comune. Dacă statul a decis totuși să introducă o excepție pentru anumite licee, atunci această schimbare trebuia însoțită de garanții extrem de clare și uniforme privind transparența, integritatea și egalitatea de șanse.

Din păcate, proiectul pus în consultare publică de Ministerul Educației ridică serioase semne de întrebare.
În forma actuală, liceele vor putea organiza concurs propriu pentru până la jumătate dintre locuri, iar aceeași unitate de învățământ ajunge să controleze aproape întregul proces: organizarea concursului, stabilirea ponderii acestuia în media de admitere, supravegherea, corectarea, calcularea rezultatelor și soluționarea contestațiilor. Aici apar vulnerabilitățile grave.

În primul rând, există problema conflictelor de interese în comisiile de admitere. Potrivit art. 22, președintele comisiei este directorul sau directorul adjunct al unității care organizează admiterea și are inclusiv atribuții privind corectarea eventualelor erori de calcul al mediilor. În comisia de bază nu există un membru independent, iar metodologia nu stabilește criterii generale suficient de clare de incompatibilitate, inclusiv pentru situațiile în care membri ai comisiei sunt rude sau afini ai candidaților.

În al doilea rând, avem o descentralizare fără suficiente limite naționale. Art. 43 permite fiecărei unități de învățământ să stabilească ponderea probelor de concurs în media de admitere, fără stabilirea unui interval minim și maxim la nivel național.
Teoretic, concursul organizat și evaluat local ar putea ajunge să cântărească 80% sau 90% în media de admitere, iar Evaluarea Națională să devină aproape irelevantă pentru respectivele locuri.

În aceste condiții trebuie să ne întrebăm: mai avem un sistem național de admitere sau ajungem să avem câte un sistem de admitere pentru fiecare liceu?

În al treilea rând, proiectul oferă garanții insuficiente împotriva fraudei și favoritismului. Art. 44 nu impune supravegherea video a concursurilor de admitere, iar metodologia nu stabilește că profesorii supraveghetori trebuie să provină dintr-o altă unitate de învățământ. Pot apărea astfel situații în care supravegherea este asigurată chiar de profesori ai liceului respectiv sau de cadre didactice care i-au cunoscut și le-au predat candidaților.

În același timp, contestațiile trebuie depuse și soluționate într-un interval extrem de scurt. Atunci când lucrările nu beneficiază de garanții suficiente privind anonimizarea, nu există reguli fără echivoc pentru toate situațiile de conflict de interese, iar contestațiile pot rămâne în interiorul aceluiași mecanism local de evaluare, suspiciunile sunt inevitabile. Revenim la întrebarea de fond: de ce să stricăm ceva ce funcționa?

Dacă există probleme la Evaluarea Națională, acestea trebuie corectate. Dacă vrem să evaluăm mai bine competențele elevilor, atunci să îmbunătățim examenul național. Soluția nu poate fi fragmentarea admiterii și crearea unor sisteme diferite de selecție, mai ales atunci când regulile propuse nu oferă suficiente garanții împotriva tratamentului preferențial.

Este greu de acceptat ca toate aceste vulnerabilități să fie tratate drept simple omisiuni. Ce fel de reformă este aceasta? În loc să eliminăm orice suspiciune de favoritism dintr-un examen care poate influența decisiv traseul educațional al unui copil, construim un mecanism care lasă ușa deschisă tocmai unor asemenea suspiciuni.

Situația este cu atât mai discutabilă cu cât vorbim despre un Guvern demis, care ar trebui să se limiteze la administrarea treburilor curente, dar sub mandatul căruia Ministerul Educației pregătește regulile pentru una dintre cele mai importante modificări ale sistemului de admitere din ultimii ani.

AUR cere Ministerului Educației să revizuiască proiectul înainte de adoptare și să introducă garanții fără echivoc: supraveghere video și audio, reguli stricte privind conflictele de interese, anonimizarea efectivă a lucrărilor, evaluatori diferiți pentru soluționarea contestațiilor, limite naționale clare privind ponderea examenului organizat de liceu și un control extern real asupra procesului.

Mai mult, considerăm că trebuie redeschisă inclusiv discuția de fond asupra excepției introduse prin lege în 2023. Dacă statul nu poate garanta că admiterea organizată separat de licee va fi cel puțin la fel de transparentă, obiectivă și echitabilă precum sistemul național, atunci trebuie să avem curajul să discutăm dacă această excepție mai trebuie aplicată.

După toate experimentele făcute în ultimii ani în educație, admiterea copiilor la liceu trebuie ferită de încă unul. Locul într-un liceu trebuie câștigat prin muncă și merit, nu prin numele părinților, relații, influență sau posibilitatea cuiva de a ajunge la oamenii potriviți dintr-o comisie.

Ministerul Educației mai are timp să corecteze proiectul. Dacă nu o face, își va asuma responsabilitatea pentru construirea, chiar prin regulile statului, a unui sistem de admitere vulnerabil la favoritism și tratament preferențial.

The post Ministerul Educației nu poate transforma admiterea la liceu într-un examen al pilelor și relațiilor appeared first on AUR.

„O explicație cu cifre de ce suntem într-o gravă criză energetică.

Institutul Național de Statistică doar ce a publicat datele privind producția și consumul de energie în prima jumătate a anului 2026.

Consumul general a scăzut cu 3,3%, iar cel al populației cu 11,8%, ca urmare a creșterii facturilor cu 55% de când este Ilie Bolojan prim-ministru. Asta arată că românii au redus deja consumul la maximum cu mult înainte de apelurile disperate de la nivel guvernamental. De nevoie, de sărăcie, nu pentru că așa au vrut.

Șocul cel mare este însă pe partea de producție.

Producția de țiței a României a scăzut cu 7,2%. Normal, de ce nu?! Câtă vreme am avut creșteri record ale prețului la petrol. Producția de cărbune a scăzut cu 17,9%, ca urmare a politicilor verzi promovate îndeosebi de USR la nivel guvernamental.

Producția de gaze s-a menținut relativ constantă, existând o scădere de doar 0,6%.

Producția de energie electrică a crescut cu 2,5%, dar importurile au scăzut cu 9,8%.

Apropo de isteria legată de centrala atomo-electrică de la Cernavodă, în primele șase luni ale anului (deci înainte de criza actuală generată de secetă), producția de acolo a scăzut cu 11,8%. Asta în timp ce Hidroelectrica (firmă pe care vicepremierul Oana Gheorghiu voia neapărat să o privatizeze total) a avut o producție mai mare cu 17,9%”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Românii au redus deja consumul la maximum cu mult înainte de apelurile disperate de la nivel guvernamental. De nevoie, de sărăcie, nu pentru că așa au vrut” appeared first on AUR.

Externalizarea Serviciului de Relații cu Clienții al Poștei Române în Republica Moldova a fost sesizată oficial în Parlamentul României înainte de declanșarea anchetei. Un singur deputat a cerut explicații prin interpelare, în exercitarea controlului parlamentar: deputatul AUR Laura Gherasim, Președintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților.

„La 24 iulie 2024, cu aproximativ patru luni înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale și a alegerilor parlamentare, Poșta Română a anunțat externalizarea Serviciului de Relații cu Clienții către Republica Moldova, stat din afara Uniunii Europene, invocând eficientizarea și optimizarea activității. Potrivit comunicării companiei, serviciul presupunea, între altele, introducerea unor date detaliate privind solicitările clienților într-un sistem CRM. Vorbim despre nume, adrese, numere de telefon și istoricul relației cetățeanului cu operatorul poștal național, adică exact tipul de date pe care orice stat le protejează cu strictețe.

Prin interpelarea nr. 2249A/18.09.2025, am solicitat Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului clarificări privind natura datelor cu caracter personal prelucrate, persoanele și entitățile care au acces la acestea, locația serverelor, temeiul juridic al prelucrării și al eventualului transfer internațional, evaluarea de impact, măsurile de securitate aplicate și garanțiile privind protecția datelor cetățenilor români.

Răspunsul înregistrat la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului cu nr. 9849/27.10.2025 nu răspunde la niciuna dintre întrebările tehnice și juridice adresate. Este practic un comunicat de presă adresat Parlamentului României.

Întrebarea de fond rămâne aceeași: ce garanții există că datele cu caracter personal ale cetățenilor români, prelucrate într-un stat care nu beneficiază de nivelul de protecție impus de dreptul Uniunii Europene, nu ajung la terți care le-ar putea folosi abuziv?

Așa înțelege un minister al Guvernului României să se conformeze controlului parlamentar. Este o meteahnă răspândită la multe ministere. Întrebi câți oameni au fost angajați în ultimul an, iar răspunsul îți spune că ministerul acordă o atenție deosebită resursei umane. Întrebi când se finalizează lucrarea, iar răspunsul îți spune că lucrarea este binevenită în comunitate. Se transmite un document în termenul legal, ca ministerul să nu poată fi acuzat că nu a răspuns, deși în fapt nu se răspunde la nimic. Așa ajunge separația puterilor în stat o glumă.

Dacă tot vorbim despre eficientizarea și optimizarea activității, iar Parlamentul României are și el costurile sale, echivalentul ar fi să se externalizeze și serviciile Parlamentului, datele parlamentarilor și tot ce ține de activitatea acestora, în Turcia, tot un stat extracomunitar? Absurd. Este important să stabilim unde se află limita atunci când vorbim despre servicii strategice ale statului român și despre protecția datelor cetățenilor români.

Am revenit oficial asupra interpelării nr. 2249A/18.09.2025 și am solicitat răspunsuri clare și documentate la fiecare dintre întrebările formulate inițial: datele prelucrate, accesul la acestea, locația stocării, temeiul juridic al prelucrării și al transferului internațional, garanțiile privind protecția datelor cetățenilor români.

Nu voi accepta, pe durata mandatului meu, ca instituțiile statului să trateze în acest fel Parlamentul României. Rolul Parlamentului este să verifice dacă deciziile ministerelor servesc interesul cetățenilor români și nu interese particulare sau interesele altor state”, a declarat deputatul AUR Laura Gherasim, Președintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții din Camera Deputaților.

The post Laura Gherasim, singurul deputat care a sesizat externalizarea datelor românilor în Republica Moldova: „Ministerul Economiei eludează controlul parlamentar” appeared first on AUR.

România are, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2024, cea mai ridicată rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană – 6,6 decese la 1.000 de nou-născuți vii, față de o medie europeană de 3,5 și, cu siguranță, o parte dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin dotarea corespunzătoare a maternităților și prin acces la terapie intensivă la timp.

Județul Vaslui are două maternități principale, la Spitalul Județean de Urgență Vaslui și la Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad, care deservesc o populație numeroasă, majoritar rurală și cu venituri scăzute. Fiind maternități de grad inferior, ele sunt, adesea, nevoite doar să stabilizeze prematurii mici și cazurile complexe, urmând ca aceștia să fie transferați la un centru de gradul III din afara județului, cel mai apropiat fiind la Iași.

„Pentru un nou-născut în stare critică, fiecare oră și fiecare kilometru pot conta. Când un copil trebuie transferat zeci de kilometri pentru că în județ nu există un pat de terapie intensivă cu toate dotările necesare, avem o problemă reală, nu din statistici. Este despre supraviețuire! Familiile din Vaslui au așteptarea legitimă ca maternitățile din județ să fie pregătite să le salveze copiii”, a declarat deputatul AUR Laura Gherasim.

Deputatul atrage atenția că semnalele venite din partea personalului medical și a pacientelor indică un deficit de medici ATI și de asistente cu competență în terapie intensivă neonatală și obstetrică, o dotare insuficientă cu ventilatoare, monitoare și incubatoare moderne, precum și un număr redus de paturi ATI pentru cazurile materno-fetale critice.

„Ministerul anunță extinderea capacității naționale de paturi ATI și bugete mai mari pentru neonatologie. Foarte bine, vreau să știu dacă acești bani ajung și la Vaslui sau se opresc, ca de obicei, în marile centre universitare. Nu voi accepta ca un copil să aibă șanse diferite de supraviețuire în funcție de județul în care s-a născut!”, a adăugat deputatul.

Prin întrebarea parlamentară, deputatul AUR solicită Ministerului numărul de paturi ATI funcționale și gradul de clasificare al celor două maternități din județ, câte paturi sunt dedicate pacientelor însărcinate și câte sunt alocate nou-născuților critici, numărul cazurilor transferate în afara județului în ultimii trei ani, deficitul de personal specializat, precum și investițiile realizate în perioada 2022–2025 și cele prevăzute pentru viitor, inclusiv prin programele naționale de acțiuni prioritare și prin PNRR.

Deputatul a solicitat răspuns scris din partea ministerului.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Solicit Ministerului Sănătății date despre secțiile ATI din maternitățile județului Vaslui și despre transferul nou-născuților critici la Iași” appeared first on AUR.

„Dacă este adevărat că președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, s-a întâlnit cu Ilie Bolojan în biroul președintelui Senatului, atunci există o problemă care nu poate fi ascunsă sub tăcere: problema aparenței de imparțialitate.

Nu vorbim despre orice instituție. Vorbim despre Curtea Constituțională care a anulat alegerile prezidențiale din 2024 o decizie cu consecințe uriașe asupra democrației și încrederii publice.
În acest context, întrebările sunt absolut legitime:
Cine a cerut întâlnirea? De ce în acel birou? Cine a participat? Ce s-a discutat? Au fost abordate cauze aflate pe rolul CCR?
Cu atât mai mult cu cât, în 2018, aceeași Elena-Simina Tănăsescu și-a dat demisia după controversa unei întâlniri cu un judecător CCR, tocmai pentru că exista suspiciunea unei posibile imixtiuni în activitatea Curții.

Atunci era inadmisibil ca asupra unei asemenea întâlniri să planeze suspiciunea.
Astăzi de ce ar fi altfel?
Nu spun că o întâlnire înseamnă presiune. Spun că, pentru o Curte care a decis anularea alegerilor prezidențiale, transparența nu este opțională. Este obligatorie.
O instituție care are puterea de a anula votul românilor trebuie să fie mai presus de orice suspiciune rezonabilă.
Nu este suficient să fii imparțial. Trebuie să și arăți că ești imparțial.
Dacă nu este nimic de ascuns, atunci să ni se spună clar: cine, de ce, unde și despre ce a discutat. Pentru că după 2024, încrederea în CCR nu mai este o chestiune de imagine.
Este o chestiune de democrație”, a declarat senatorul AUR, Paul Gheorghe.

The post Paul Gheorghe (senator AUR): „CCR trebuie să fie mai presus de orice suspiciune. Transparența nu este opțională” appeared first on AUR.

„Românilor li s-a spus ani de zile că PNRR este marea „reformă” a USR și că Cristian Ghinea este unul dintre principalii săi arhitecți. Astăzi aflăm însă ce NU a fost pus în PNRR.

PNRR trebuia să prevadă și să finanțeze o platformă informatică integrată a ANRE, prin care investițiile și costurile declarate de operatorii energetici să poată fi urmărite și verificate eficient.

Întrebarea pentru Cristian Ghinea este simplă:

DE CE A LIPSIT ACEASTĂ PREVEDERE DIN PNRR?

Vorbim despre o piață de miliarde și despre costuri care pot ajunge, prin tarife, în facturile românilor. În același timp, USR ne-a ținut ani întregi lecții despre sinecuri, privilegii și bani publici. Dar Cristian Ghinea însuși declara că primea de la USR 5.250 de euro brut pe lună, iar societatea sa, Thinking Ahead Research and Consultancy SRL, a beneficiat de plăți pentru consultanță politică.

Pentru aparatul politic și consultanță s-au găsit bani. Dar pentru un mecanism despre care specialiștii spun că putea întări capacitatea ANRE de a controla piața energiei, de ce nu s-a găsit loc în PNRR?

Iar situația ANRE ridică alte întrebări. Bugetul instituției pentru 2026 prevede aproximativ 95,5 milioane lei pentru cheltuieli de personal, iar anumite salarii de bază din grilă pot ajunge la 22.333 lei lunar, înaintea mecanismelor distincte aplicabile conducerii.

Nu spun că specialiștii ANRE trebuie plătiți prost. Dimpotrivă! România are nevoie de profesioniști foarte bine pregătiți. Dar avem nevoie și de instrumente reale de control! Iulian Iancu afirmă inclusiv că ar exista un singur om care se ocupă de ENGIE.

Cum poate un singur om să verifice un volum uriaș de investiții, branșamente, documente și costuri? Cristian Ghinea și USR trebuie să răspundă public! De ce nu a fost inclusă și finanțată această platformă integrată prin PNRR? A fost o eroare? Incompetență? O alegere greșită de priorități? Românii merită explicații. Când scrii PNRR-ul, răspunzi și pentru ceea ce ai pus în el, și pentru ceea ce ai lăsat pe dinafară. În energie vorbim despre securitatea României și despre banii fiecărei familii. Iar când statul este slab, factura ajunge, de prea multe ori, în același loc: ÎN BUZUNARUL ROMÂNULUI!”, a declarat deputatul AUR, Sorin Muncaciu.

The post Sorin Muncaciu (deputat AUR): „ Ghinea și USR au scris PNRR-UL, românii plătesc factura! Reforma lor: stat slab, privilegii puternice!” appeared first on AUR.

Nicușor Dan a contestat prevederea prin care obligațiile de transparență erau extinse și asupra persoanelor aflate în relații similare celor dintre soți, iar CCR i-a dat câștig de cauză. Prevederea a fost declarată neconstituțională, exact așa cum solicitase președintele.

Principiul trebuia să fie simplu: averile și interesele soților, soțiilor și ale persoanelor aflate într-o relație asimilabilă vieții de familie cu un demnitar trebuie să poată fi cunoscute atunci când se pot intersecta cu exercitarea funcției publice. Dacă formularea adoptată de Parlament era insuficient de precisă juridic, soluția trebuia să fie găsirea unei definiții clare, nu abandonarea principiului transparenței.

Este greu să nu observăm contradicția politică. Nicușor Dan și formațiunile care l-au susținut au construit ani întregi un discurs despre transparență și standarde mai ridicate pentru cei care ocupă funcții publice. Când aceleași principii au ajuns să atingă inclusiv cercul apropiat al președintelui, am descoperit brusc preocuparea pentru limitele lor.

Deciziile Curții Constituționale din ultimii ani au generat controverse majore și au afectat încrederea unei părți a societății în această instituție. Anularea alegerilor prezidențiale din 2024, o decizie cu consecințe fără precedent asupra procesului democratic din România, face ca fiecare hotărâre cu miză politică majoră să fie privită cu o atenție sporită.

Tocmai în acest context, întâlnirea dintre Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, înainte ca instanța constituțională să se pronunțe asupra unor cauze cu miză politică importantă, ridică întrebări legitime. În urmă cu numai câțiva ani, o întâlnire neanunțată dintre un lider politic și un judecător constituțional ar fi provocat acuzații privind independența justiției și cereri imediate de explicații. Astăzi, tăcerea acelorași voci este greu de ignorat.

Decizia CCR produce însă și un rezultat pe care USR nu îl mai poate ocoli. Curtea a declarat constituțională prevederea referitoare la încetarea mandatului persoanelor pentru care existența unei incompatibilități sau a unui conflict de interese a fost stabilită definitiv anterior intrării în vigoare a legii.

Dominic Fritz are deja o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în litigiul cu Agenția Națională de Integritate privind conflictul de interese. Acum, CCR a validat și mecanismul legislativ care stabilește consecințele unei asemenea situații.

Dominic Fritz trebuie să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei. Nu trebuie să aștepte expirarea unui termen legal pentru a face ceea ce propriul partid a pretins ani la rând de la adversarii săi. USR și-a construit o parte importantă a identității politice în jurul integrității și al sloganului „Fără penali în funcții publice”. Dacă aceste principii mai înseamnă ceva, ele trebuie aplicate și propriului președinte.

Integritatea nu ar trebui să aibă culoare politică. Dacă regulile sunt bune doar atunci când li se aplică adversarilor, nu mai vorbim despre principii, ci doar despre dublă măsură.

The post Integritatea nu trebuie să aibă culoare politică! appeared first on AUR.