Comisia pentru Educație AUR atrage atenția că extinderea programului „Masă caldă” și bursele sociale pot ajuta punctual elevii vulnerabili, dar nu combat cauzele care duc familiile în sărăcie și copiii către abandon școlar. Sunt necesare politici care să ofere familiilor stabilitate financiară și copiilor condiții decente pentru educație.

Semne de întrebare apar și în cazul extinderii creșelor și grădinițelor: Programul Mureșan nu clarifică necesarul de personal, costurile, infrastructura și resursele necesare. Nici primele de performanță pentru profesori nu sunt însoțite de răspunsuri privind aplicarea lor în școlile care funcționează deja la limita resurselor disponibile.

Comisia pentru Educație AUR critică și transformarea formării competențelor într-un obiectiv central în detrimentul cunoașterii. Competențele nu pot înlocui cultura generală, cunoștințele solide și rigoarea intelectuală, ci trebuie construite pe baza acestora.

În contrapondere, Comisia pentru Educație AUR propune redarea demnității profesorului, finanțarea necesităților reale ale școlilor și dezvoltarea învățământului, în special în mediul rural. AUR susține dezvoltarea învățământului dual și profesional, a școlilor de arte și meserii și a liceelor pedagogice și vocaționale, generalizarea mesei calde, programul „Școală după școală”, sportul școlar și studențesc și creșterea burselor pentru elevi și studenți.

Programul Mureșan nu atacă rădăcina problemelor din Educație și nu oferă suficiente răspunsuri pentru schimbările profunde de care sistemul are nevoie. Fără stabilitate, profesori respectați, școli finanțate după necesitățile reale și combaterea cauzelor sărăciei și abandonului școlar, România riscă să piardă încă o oportunitate de reformă autentică.

Educația nu se repară cu măsuri generale și promisiuni fără mecanisme de aplicare. România are nevoie de profesori respectați, școli finanțate după nevoile reale și de un sistem construit pe cunoaștere, rigoare și șanse reale pentru fiecare copil. Pentru Comisia pentru Educație AUR, miza este una fundamentală: o școală puternică pentru copiii României, o educație puternică pentru viitorul României.

The post Programul Mureșan promite reformă în Educație, dar nu rezolvă problemele școlii românești appeared first on AUR.

Comisia pentru Sănătate AUR atrage atenția că problemele sistemului nu pot fi rezolvate prin simple obiective administrative. Un registru al profesioniștilor din sănătate este necesar, dar retenția medicilor în specialitățile deficitare și în zonele insuficient deservite presupune rezolvarea problemelor reclamate de aceștia: birocrația excesivă, mediul de lucru și veniturile neatractive.

Nici prevenția nu poate rămâne un simplu enunț. Potrivit Comisiei pentru Sănătate AUR, există localități fără suficienți medici de familie, iar promisiunea privind dublarea ponderii medicinei primare și a prevenției în bugetul CNAS nu este suficientă fără finanțare și capacitate reală de aplicare.

Aceeași problemă apare în cazul accesului la tratamente inovatoare. Comisia pentru Sănătate AUR susține că nu este suficient să promiți trasee rapide pentru pacient: trebuie stabilite termene pentru biopsie, rezultat, diagnostic molecular și prima terapie, iar timpii reali de așteptare trebuie făcuți publici.

Comisia pentru Sănătate AUR avertizează și asupra reducerii capacităților medicale înainte de existența unor alternative funcționale. Un ambulatoriu nu poate prelua pacienți fără medici, investigații, program și finanțare, iar un pat de paliație trecut într-un program nu poate îngriji un pacient fără personal și buget. În același timp, documentul Comisiei critică intenția de reducere a unor centre de permanență urbane, considerate potențiale soluții pentru degrevarea unităților de primiri urgențe.

Comisia pentru Sănătate AUR propune ca fiecare dintre cele 16 măsuri să aibă o fișă clară: cost inițial, cost anual, sursă de finanțare, personal necesar, termen de implementare și rezultat măsurabil pentru pacient. În privința asigurărilor private complementare, principiul trebuie să fie la fel de clar: pacientul care contribuie la sistemul public trebuie să poată primi îngrijirile medicale necesare fără să fie împins către o poliță suplimentară pentru a ajunge la timp la investigații.

Programul Mureșan vorbește despre reformarea Sănătății, dar pacientul nu poate fi tratat cu obiective scrise într-un program de guvernare. Fără bani identificați, personal, termene și servicii care funcționează efectiv, prevenția, paliația și accesul rapid la tratament riscă să rămână simple promisiuni.

Românii au nevoie de un sistem în care medicul să poată trata, iar pacientul să ajungă la investigații și tratament atunci când are nevoie, nu după luni sau ani de așteptare. Pentru Comisia pentru Sănătate AUR, reforma trebuie măsurată prin ceea ce se schimbă concret pentru pacient: acces real, personal medical suficient și tratament la timp. Sănătate pentru români, siguranță pentru România.

The post Programul Mureșan promite reformă în Sănătate, dar nu spune cât costă, cine o aplică și când ajunge la pacient appeared first on AUR.

Comisia pentru Familie și Demografie AUR atrage atenția că sprijinul fiscal pentru părinți este limitat. În timp ce Programul Mureșan propune eliminarea supraimpozitării contractelor part-time pentru părinții cu mai mulți copii, Comisia pentru Familie și Demografie AUR propune deduceri fiscale crescătoare în funcție de numărul de copii, pentru toate formele de contract, începând din 2027.

Nici problema locuințelor nu primește un răspuns suficient. Programul vorbește despre continuarea programelor existente și acces la credite, iar în privința TVA oferă doar o prelungire temporară pentru o categorie restrânsă. Comisia pentru Familie și Demografie AUR susține o prioritate reală pentru familiile cu copii și familiile numeroase și o fiscalitate stabilă și predictibilă, nu soluții temporare.

Aceeași lipsă de coerență apare în cazul creșelor. Subiectul este tratat în două capitole diferite, fără o țintă unitară. Comisia pentru Familie și Demografie AUR propune ca până în 2030 minimum 50% dintre copiii cu vârsta între 0 și 3 ani să beneficieze de locuri în creșe publice sau subvenționate, inclusiv în mediul rural. Revenirea părinților la muncă trebuie corelată cu existența reală a acestor servicii.

În cazul „Contului Viitorului”, Comisia susține sprijinul direct de la naștere, corelat cu numărul de copii, prin deduceri fiscale, și nu prin condiționarea sprijinului de capacitate a familiei de a economisi. Pentru românii care se întorc din diaspora, Comisia propune un pachet concret care să includă: locuire, educație, creșe, ocuparea părinților și facilități administrative.

Programul Mureșan adună măsuri pentru familie, dar nu construiește o politică demografică. România nu poate răspunde declinului demografic prin măsuri dispersate, soluții temporare și „pachete” fără conținut clar. Familia are nevoie de predictibilitate, iar statul are nevoie de obiective, bugete, responsabili și rezultate care să poată fi măsurate.

Comisia pentru Familie și Demografie AUR propune o Strategie Națională pentru Familie și Demografie, cu obiective până în 2030 și perspectivă până în 2050, susținută de bugete, responsabili și indicatori de performanță. România are nevoie de politici care să le ofere familiilor siguranța de a-și construi viitorul aici, iar copiilor șansa de a crește în propria țară. Familii puternice pentru o Românie puternică.

The post Programul Mureșan lasă familia fără o strategie și România fără un răspuns la declinul demografic appeared first on AUR.

Mureșan propune schimbarea unor structuri, dar nu spune concret ce se schimbă pentru românul care așteaptă ani de zile o hotărâre judecătorească.

Comisia de Justiție AUR critică faptul că Programul Mureșan pune accentul pe conducerea și reorganizarea sistemului, CSM, Inspecția Judiciară și ierarhia parchetelor, în timp ce problemele concrete ale justiției rămân în plan secund.

Combaterea corupției este redusă la formularea că „redevine prioritate”, fără resurse și proceduri concrete și fără o abordare a dosarelor închise prin prescripție. Răspunderea magistraților pentru rea-credință sau gravă neglijență și acțiunea în regres lipsesc din program.

Comasarea instanțelor considerate „foarte mici” este anunțată fără să fie precizate instanțele vizate și impactul asupra accesului la justiție. Închiderea unui sediu poate reduce o cheltuială pentru stat, dar poate însemna distanțe mai mari și costuri suplimentare pentru justițiabili.

În același timp, Programul Mureșan nu prezintă un plan pentru ocuparea posturilor vacante de judecători, procurori și grefieri. Comisia de Justiție AUR semnalează și că unele dintre măsurile prezentate există deja în legislație, precum repartizarea aleatorie, stabilitatea completelor și selecția inspectorilor judiciari.

O reformă reală trebuie să răspundă unor întrebări simple: cu cât se reduce durata unui proces, cum sunt ocupate posturile vacante, cum este garantat accesul la instanțe și cine răspunde pentru erorile judiciare.

Comisia de Justiție AUR susține, între măsurile necesare, extinderea dosarului electronic, repartizarea aleatorie verificabilă, limitarea delegărilor prelungite, continuarea recrutării în magistratură și ocuparea posturilor în funcție de necesarul real al instanțelor. În cazul erorilor judiciare, AUR susține despăgubirea persoanei prejudiciate de către stat și exercitarea obligatorie a acțiunii în regres în cazurile de rea-credință sau gravă neglijență.

Justiția nu se reformează prin schimbarea organigramelor. Programul Mureșan trebuie să spună clar ce se schimbă pentru români, în cât timp și cine răspunde dacă problemele rămân aceleași.

Românii au nevoie de o Justiție care să facă dreptate, nu să-i lase ani de zile în așteptarea ei. O Justiție în care legea se aplică tuturor, drepturile sunt respectate, iar cei care greșesc răspund. Pentru AUR, reforma trebuie să aibă un rezultat simplu și clar: dreptate pentru români, dreptate pentru România.

The post Programul Mureșan schimbă structuri în Justiție, dar lasă problemele românilor fără răspuns appeared first on AUR.

România riscă astfel să aloce resurse uriașe fără garanții clare privind capabilitățile obținute și fără obligația ca marile contracte să consolideze industria românească de apărare.

Comisia pentru Apărare AUR atrage atenția că un buget mai mare nu reprezintă, în sine, o politică de apărare. Programul enumeră investiții în apărare antiaeriană și antirachetă, muniții, drone, infrastructură militară, mobilitate, securitatea Mării Negre și industria de apărare, dar fiecare proiect major trebuie să aibă un calendar clar, cost total, indicatori de performanță și responsabilități precise.

În privința marilor achiziții militare, Comisia pentru Apărare AUR propune clauze de participare industrială și offset, acolo unde legislația permite, astfel încât banii pentru înzestrare să genereze producție, mentenanță, transfer tehnologic, cercetare și locuri de muncă în România. Sunt necesare, de asemenea, auditarea contractelor aflate în derulare și renegocierea celor în care interesele statului pot fi mai bine protejate.

În ceea ce privește programul SAFE, fondurile trebuie orientate către eliminarea deficitelor reale de capabilități și consolidarea industriei naționale de apărare, nu transformate într-un simplu mecanism de finanțare a importurilor. Pentru proiectele majore, Comisia propune monitorizarea termenelor, valorii contractelor, livrărilor, întârzierilor și penalităților, în limitele impuse de informațiile clasificate.

Comisia pentru Apărare AUR atrage atenția și asupra reducerilor de personal sau restructurărilor care ar putea afecta capacitatea operațională a Armatei. Orice reorganizare trebuie precedată de un audit funcțional și evaluată prin timpul de reacție, disponibilitatea tehnicii, personalul calificat și capacitatea efectivă de luptă.

„Creșterea bugetului Apărării trebuie să se vadă în capabilități reale, stocuri suficiente, tehnică modernă și într-o industrie românească mai puternică. Cinci procente din PIB nu pot însemna doar contracte mai mari și importuri mai multe. Parlamentul trebuie să poată verifica ce s-a cumpărat, când se livrează și ce rămâne în economia României”, transmite Comisia pentru Apărare AUR.

România nu își poate permite ca 5% din PIB pentru Apărare să se transforme într-un cec în alb pentru contracte și importuri, fără termene, rezultate și beneficii clare pentru industria națională. Programul Mureșan vorbește despre cât trebuie să cheltuiască România, dar nu explică suficient ce capabilități obține, când devin acestea operaționale și cât din această investiție rămâne în economia românească.

Pentru Comisia pentru Apărare AUR, fiecare leu suplimentar alocat trebuie să însemne mai multă securitate pentru România: o Armată mai bine echipată, stocuri și muniții suficiente, capabilități operaționale și o industrie românească în stare să producă, să repare și să modernizeze. România nu trebuie să fie doar cumpărător. Banii pentru Apărare trebuie să întărească și capacitatea României de a se apăra prin propriile resurse.

The post Programul Mureșan promite 5% din PIB pentru Apărare, dar nu spune ce primește România pentru acești bani appeared first on AUR.

Acesta susține că Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat la niciuna dintre aceste etape și nu a avut nicio contribuție la demersul care a dus la căderea Guvernului.

Petrișor Peiu explică, punct cu punct, cum s-a ajuns la depunerea moțiunii de cenzură și la votul prin care Guvernul Bolojan a fost demis:

• „ conducerea partidelor AUR și PSD ( în total 5 persoane) au decis sa depună o motiune de cenzură in comun; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat la acea întâlnire și nimeni nu a invocat-o;
•  eu împreună cu Marian Neacșu am redactat textul moțiunii de cenzură; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat cu nicio idee, nu a scris niciun cuvânt și nici nu cred că a auzit vreodată de mine sau de dl Neacșu;
• în Parlament au votat peste 280 de deputați și senatori demiterea guvernului Bolojan; Kimberly Ann Guilfoyle nu se află printre ei”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Cum a fost demis guvernul Bolojan și cine a contribuit la aceasta – episoade la care am participat direct” appeared first on AUR.

Comisia AUR pentru Investiții și Programe de Finanțare critică diferența dintre obiectivele prezentate în Programul Mureșan și problemele întâlnite în accesarea efectivă a finanțărilor. În a doua jumătate a exercițiului financiar european, întârzierile în lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare continuă să afecteze planurile de retehnologizare și investiții ale companiilor. În aceste condiții, un program de guvernare trebuie să precizeze nu doar ce își propune, ci și cum elimină blocajele, în ce termene și prin ce mecanisme simplifică accesul la finanțare.

În raport cu liniile directoare prezentate de Siegfried Mureșan, Comisia AUR pentru Investiții și Programe de Finanțare propune măsuri concrete pentru deblocarea finanțărilor: un calendar predictibil al apelurilor, eliminarea amânărilor repetate, criterii adaptate realității economice din România și simplificarea procedurilor, după cum urmează:

1. Crearea unui calendar predictibil al apelurilor: Eliminarea amânărilor repetate în lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare, fenomen care blochează planurile de retehnologizare și investiții ale companiilor.

2. Negocierea în interes național: AUR va impune criterii de finanțare flexibile, adaptate realității economice din România (fără cofinanțări absurde sau condiții tehnice imposibile pentru antreprenorii români).

3. Digitalizare integrală simplificată: Înlocuirea solicitării de documente inutile cu o procedură operațională eficientă, pentru a reduce termenele de evaluare și contractare.

4. Garanția calendarului fix: Introducere de sancțiuni administrative directe pentru conducerile autorităților de management care amână apelurile cu mai mult de 30 de zile față de calendarul asumat.

5. Direcționarea banilor către producție și procesare: Redefinirea priorităților de finanțare prin orientarea cu precădere a resurselor europene către independența energetică și alimentară (în special unități de procesare a materiilor prime agricole în țară și capacități locale de producție).

6. Asigurarea cofinanțării pentru comunitățile locale: Înființarea unui Fond Național de Garantare a Proiectelor Comunitare pentru a sprijini primăriile din mediul rural și asociațiile de producători locali care nu dispun de fonduri proprii pentru a acoperi cofinanțarea obligatorie.

România are nevoie ca fondurile europene să ajungă efectiv în economie, la antreprenorii români și la comunitățile locale, nu să rămână blocate de birocrație și întârzieri. Prioritatea trebuie să fie deblocarea finanțărilor și transformarea lor în investiții, producție și dezvoltare pentru economia românească.

The post Programul Mureșan lasă fondurile europene blocate în birocrație. AUR vine cu 6 soluții concrete appeared first on AUR.

Una dintre principalele probleme semnalate vizează privatizarea TAROM, pentru care programul nu prezintă o comparație economică între scenariile de proprietate și nici impactul asupra legăturilor aeriene esențiale. AUR cere clarificări și în privința infrastructurilor strategice de la Otopeni și Portul Constanța, în special în ceea ce privește controlul statului, investițiile și veniturile care ar reveni acestuia.

Comisia AUR pentru Transport și Infrastructură critică și măsurile propuse pentru transportul feroviar, arătând că eliminarea trenurilor slab utilizate și retragerea compensațiilor nu sunt însoțite de criterii privind naveta, sezonalitatea sau conectarea comunităților. În lipsa unor alternative și a unor contracte de serviciu public clar definite, există riscul reducerii accesului la transport pentru anumite zone.

O altă critică vizează marile proiecte de infrastructură. Programul vorbește despre prioritizare și transparența plăților, dar nu oferă, potrivit analizei Comisiei AUR, un calendar financiar detaliat pentru fiecare proiect. AUR consideră că trebuie publicate datele privind stadiul lucrărilor, costurile rămase, finanțarea confirmată și termenele de finalizare. De asemenea, trebuie clarificată lista proiectelor prioritare, în care apar Sibiu–Pitești, A7 și A8, dar nu sunt enumerate în aceeași categorie A0 și Autostrada Transilvania.

Comisia solicită, de asemenea, clarificarea mecanismelor TollRo și a impactului acestora asupra transportatorilor, precum și reguli mai clare pentru protejarea operatorilor în cazul unor defecțiuni tehnice care nu le sunt imputabile.

Potrivit Comisiei AUR pentru Transport și Infrastructură, fiecare măsură din domeniul transporturilor trebuie să precizeze costul, sursa de finanțare, responsabilitatea instituțională și termenul de implementare. În lipsa acestor elemente, susține Subcomisia, obiectivele din program rămân insuficient fundamentate.

The post Programul Mureșan lasă fără răspuns întrebările despre autostrăzi, TAROM și infrastructura strategică appeared first on AUR.

În centrul criticilor se află lipsa unor alocări clare pentru patrimoniu, muzee, instituțiile naționale, infrastructura culturală și profesioniștii independenți. Numeroase monumente istorice continuă să se degradeze, iar obiecte aflate deja în depozitele muzeelor așteaptă de ani de zile lucrări de conservare și restaurare.

Probleme există și în conducerea instituțiilor de cultură. AUR reclamă interimatele prelungite, regulile neclare privind mandatele managerilor și dependența excesivă de decizia politică. Reforma legislativă ar trebui să aducă mai multă stabilitate și concursuri cu adevărat independente.

Situația angajaților din cultură rămâne, la rândul ei, nerezolvată. Muzeografii, restauratorii, conservatorii, bibliotecarii de patrimoniu și profesioniștii din artele spectacolului se confruntă cu inechități salariale și cu lipsa unor trasee profesionale coerente.

Clarificări sunt necesare și în privința voucherelor pentru cărți și a finanțării profesioniștilor independenți. Guvernul trebuie să precizeze valoarea programelor, numărul beneficiarilor și mecanismele prin care plățile pentru proiectele culturale vor deveni predictibile.

„Programul de guvernare nu poate rămâne o colecție de formule frumoase despre cultură, fără cifre, fără bani și fără termene. Patrimoniul României nu poate fi salvat prin promisiuni. Ministrul Culturii trebuie să spună clar ce va face, cât va costa și până când va realiza fiecare obiectiv important” transmite Comisia de Cultură AUR.

Pentru primul an de mandat, AUR solicită un calendar al proiectelor prioritare și criterii clare prin care Parlamentul să poată verifica dacă angajamentele asumate au fost respectate.

The post Cultura românească primește doar promisiuni, fără bani, termene și rezultate în programul de guvernare Mureșan appeared first on AUR.

Potrivit Comisiei, integrarea Poliției Române, Poliției de Frontieră și a unei componente a IGI, redefinirea raportului dintre Poliție și Jandarmerie, reorganizarea Poliției Locale și restructurarea aparatului central sunt schimbări de amploare care nu sunt precedate de o evaluare clară a problemelor pe care ar trebui să le rezolve.

Comisia invocă și date privind evoluția unor fenomene infracționale. În perioada 1 ianuarie-31 mai 2026 au fost sesizate 6.666 de infracțiuni privind traficul ilicit de droguri, cu 24,7% mai multe decât în perioada similară din 2025. În primele opt luni ale anului au fost sesizate peste 40.000 de infracțiuni de violență domestică, iar în semestrul I au fost identificate 430 de victime ale traficului de persoane, dintre care 153 de minori.

În acest context, AUR susține că instrumentele precum formarea profesională, alocarea resurselor în funcție de risc, investigațiile financiare și digitale, utilizarea body-cam sau modernizarea sistemului 112 sunt utile atunci când își ating obiectivul.

Comisia de Apărare AUR, propune măsuri clare, precum reducerea birocrației, comasarea structurilor administrative ineficiente sau paralele, ghișeul unic digitalizat și reducerea funcțiilor de conducere, dar distinge această reformă de domeniile în care statul are nevoie de profesioniști și capacitate efectivă, fiind menționate explicit categoriile de personal.

Comisia propune ca reforma în domeniul Afacerilor Interne să pornească de la identificarea riscurilor, stabilirea obiectivelor operative, dimensionarea efectivelor și a capacităților, consolidarea prezenței în comunitate și protecția victimelor și a minorilor. Reorganizarea instituțională ar trebui să intervină doar în măsura în care aceste obiective o justifică.

AUR consideră că eficiența reformei trebuie evaluată prin efectul concret asupra siguranței cetățeanului, nu prin numărul de instituții reorganizate sau funcții desființate. În viziunea Comisiei de Afaceri Interne AUR, prioritățile trebuie să fie reducerea riscurilor, creșterea capacității operative și o prezență mai eficientă a statului în comunități.

The post Siguranța cetățenilor este detronată de reorganizarea instituțiilor în Programul de guvernare Mureșan appeared first on AUR.