De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Deficitul de personal medical și măsurile pentru reducerea dezechilibrelor teritoriale în sistemul public de sănătate

Stimate domnule Ministru,

În pofida majorărilor salariale din ultimii ani, o mare parte dintre medicii tineri continuă să își desfășoare activitatea în centrele universitare în care și-au finalizat studiile și rezidențiatul, precum București, Cluj-Napoca sau Iași. În consecință, județe precum Botoșani și alte zone cu un grad redus de atractivitate se confruntă în continuare cu un deficit cronic de medici specialiști, ceea ce afectează accesul populației la servicii medicale de calitate și accentuează inechitățile din sistemul sanitar.

În considerarea celor expuse, vă rog să precizați:

1. Ce strategie concretă are Ministerul Sănătății pentru stimularea și atragerea personalului medical în spitalele județene și municipale din zonele deficitare, astfel încât acestea să devină o opțiune profesională viabilă pentru medicii tineri?
2. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru reducerea decalajelor dintre spitalele din marile centre universitare și cele județene sau municipale, atât în ceea ce privește resursa umană, cât și infrastructura, dotările și oportunitățile de dezvoltare profesională?
3. Cum intenționează Ministerul Sănătății să asigure accesul echitabil al tuturor cetățenilor la servicii medicale de aceeași calitate, indiferent de județul în care locuiesc, astfel încât dreptul la sănătate să nu fie influențat de apartenența la o anumită zonă geografică?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Deficitul de personal medical și măsurile pentru reducerea dezechilibrelor teritoriale în sistemul public de sănătate appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Investițiile în stocarea energiei din veniturile de carbon

Stimate domnule Ministru,

România își asumă, prin politicile energetice și prin transpunerea obiectivelor europene privind decarbonizarea și dezvoltarea energiei regenerabile, creșterea ponderii surselor regenerabile în mixul energetic. Extinderea producției din surse eoliene și fotovoltaice trebuie însă corelată cu dezvoltarea capacităților de stocare, astfel încât energia produsă să poată fi utilizată și în perioadele de vârf de consum, când disponibilitatea surselor regenerabile este limitată.

În lipsa unor capacități suficiente de stocare, o parte importantă a energiei regenerabile produse în perioadele cu excedent nu poate fi valorificată eficient în momentele de consum ridicat, ceea ce limitează inclusiv beneficiile pentru consumatorii industriali și pentru competitivitatea economiei.

Pentru clarificarea modului în care veniturile generate de mecanismele de decarbonizare sunt transformate în investiții energetice concrete, vă rog să precizați:

1. Care a fost, în fiecare dintre ultimii trei ani, valoarea totală a veniturilor încasate de stat din taxele aferente carbonului și comercializarea certificatelor de emisii, precum și din certificatele verzi, și ce procent din aceste venituri a fost alocat efectiv și investit în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice?

2. Ce capacități de stocare au fost finanțate sau puse în funcțiune în ultimii trei ani prin utilizarea acestor venituri, precizând pentru fiecare proiect capacitatea instalată (MW/MWh), valoarea investiției, sursa de finanțare, stadiul de realizare și beneficiarul finanțării?

3. Ce obiectiv concret are Ministerul Energiei pentru dezvoltarea capacităților de stocare până în anul 2030 și ce mecanisme de finanțare sunt prevăzute pentru a asigura utilizarea efectivă a energiei regenerabile în perioadele de vârf de consum, inclusiv pentru consumatorii industriali?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Investițiile în stocarea energiei din veniturile de carbon appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Măsuri pentru reducerea deficitului comercial prin dezvoltarea producției autohtone

Stimate domnule Ministru,

Industria românească se confruntă cu presiuni tot mai mari generate de creșterea costurilor cu energia, gazele naturale, combustibilii și materiile prime, ceea ce reduce competitivitatea producătorilor autohtoni și favorizează creșterea importurilor. În acest context, România a ajuns, din păcate, să importe mai mult decât exportă, iar numeroase produse românești sunt înlocuite pe piață de produse de import, alese în principal datorită prețului.

În vederea stopării procesului de dezindustrializare și a consolidării producției autohtone, este necesară susținerea sectoarelor productive românești și dezvoltarea unor politici publice care să stimuleze investițiile, competitivitatea și promovarea produselor fabricate sub marca „Made in Romania”.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să îmi comunicați:

1. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la energie, gaze naturale și combustibili asupra producătorilor români, astfel încât aceștia să își mențină competitivitatea pe piață?
2. Care este strategia ministerului pentru stoparea procesului de dezindustrializare și revitalizarea industriei românești, inclusiv prin stimularea investițiilor, sprijinirea capitalului autohton și dezvoltarea sectoarelor de producție cu valoare adăugată ridicată?
3. Ce programe, scheme de sprijin sau facilități vor fi implementate pentru promovarea și dezvoltarea producției autohtone sub marca „Made in Romania”, reducerea dependenței de importuri și creșterea ponderii produselor românești pe piața internă și la export?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Măsuri pentru reducerea deficitului comercial prin dezvoltarea producției autohtone appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Deconectarea instalațiilor fotovoltaice ale prosumatorilor din cauza supratensiunii din rețelele de distribuție

Domnule ministru,

La 31 mai 2026, România avea 346.194 de prosumatori, cu o putere instalată de 3.897,36 MW. Delgaz Grid administra 47.979 dintre instalațiile acestora, iar în județul Botoșani erau înregistrați 6.566 de prosumatori. Statisticile publicate de ANRE urmăresc numărul instalațiilor și puterea lor, însă lipsesc datele naționale privind supratensiunea, deconectarea invertoarelor și energia pe care rețelele locale au împiedicat-o să fie produsă ori injectată. Ministerul Energiei gestionează fondurile alocate României prin Fondul pentru modernizare, al cărui program-cheie 3 finanțează modernizarea și construirea rețelelor de distribuție. Vă rog să precizați:

1. Câte reclamații privind supratensiunea, depășirea parametrilor de calitate și deconectarea repetată a invertoarelor prosumatorilor au înregistrat ANRE și operatorii de distribuție în anii 2024, 2025 și în primul semestru al anului 2026?
2. Prin ce măsuri legislative și financiare va corela Ministerul Energiei dezvoltarea capacităților fotovoltaice cu întărirea rețelelor de joasă tensiune? Vă rog să indicați proiectele contractate pentru fiecare operator prin programul-cheie 3 al Fondului pentru modernizare, sumele alocate, lucrările și termenele de finalizare.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Deconectarea instalațiilor fotovoltaice ale prosumatorilor din cauza supratensiunii din rețelele de distribuție appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Continuitatea producției la CNE Cernavodă în condițiile debitului scăzut al Dunării

Domnule ministru,

Debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani, iar Apele Române și Hidroelectrica au recurs la evacuări controlate din acumulările de pe Olt și Argeș pentru menținerea resursei necesare CNE Cernavodă. CNE Cernavodă își asigură apa de răcire din Dunăre prin bazinul de aspirație, iar scăderea cotei sub nivelul minim de funcționare al pompelor de circulație poate impune reducerea puterii sau oprirea controlată a uneia ori ambelor unități. Vă rog să precizați:

Care este nivelul actual din bazinul de aspirație al CNE Cernavodă, care sunt pragurile operative în vigoare pentru reducerea puterii sau oprirea controlată a fiecărei unități și ce măsuri sunt pregătite dacă debitul Dunării continuă să scadă? Ce capacități vor compensa producția pierdută în cazul opririi uneia sau ambelor unități?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Continuitatea producției la CNE Cernavodă în condițiile debitului scăzut al Dunării appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Deficitul de personal medical din secțiile ATI și riscul pierderii de vieți omenești

Stimate domnule Ministru,

Recentul deces al unui bebeluș la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, în contextul imposibilității internării imediate într-un pat de terapie intensivă pediatrică, a evidențiat o vulnerabilitate structurală majoră a sistemului sanitar. În secțiile ATI, capacitatea de tratare a pacienților este determinată nu doar de infrastructură și de numărul paturilor autorizate, ci, în mod esențial, de existența personalului medical calificat necesar asigurării asistenței continue, conform standardelor de funcționare și siguranță.

Este profund îngrijorător ca secții esențiale pentru salvarea vieții să funcționeze sub constrângeri permanente generate de lipsa resursei umane, iar pacienții să ajungă să aștepte eliberarea unui loc în terapie intensivă.

Raportat la gravitatea acestui caz și la consecințele pe care astfel de situații le pot avea asupra vieții pacienților, vă rog să răspundeți ferm, punctual și complet la următoarele întrebări:

1. Care este situația actuală a deficitului de medici și asistenți medicali din secțiile de terapie intensive la nivel național, câte paturi de ATI sunt autorizate, câte sunt efectiv funcționale și câte nu pot fi utilizate din cauza lipsei de personal?
2. Ce măsuri urgente are în vedere Ministerul Sănătății pentru suplimentarea personalului medical din secțiile de terapie intensivă și pentru eliminarea situațiilor în care pacienții aflați în stare critică sunt privați de acces la îngrijiri din lipsa capacității de funcționare a acestor secții?
3. Intenționează ministerul să elaboreze un program național dedicat recrutării, formării și fidelizării personalului medical din specialitățile critice, în special ATI pediatrică, inclusiv prin stimulente financiare și măsuri organizatorice care să asigure funcționarea permanentă a tuturor paturilor disponibile?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Deficitul de personal medical din secțiile ATI și riscul pierderii de vieți omenești appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Măsuri fiscale pentru limitarea impactului creșterii prețului motorinei

Stimate domnule Ministru,

Motorina reprezintă unul dintre principalii factori de cost pentru transport, agricultură, industrie și alte sectoare esențiale ale economiei. Creșterea accentuată a prețului acesteia se transmite în costurile de producție și distribuție, influențând direct nivelul inflației și puterea de cumpărare a populației. Prin măsuri temporare și bine fundamentate, care să protejeze economia fără a afecta sustenabilitatea finanțelor publice. politica fiscală poate constitui un instrument important pentru diminuarea impactului unor astfel de evoluții.

În vederea evaluării mecanismelor fiscale pe care Ministerul Finanțelor le are la dispoziție pentru gestionarea unor astfel de situații, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. În ce condiții și pe baza căror indicatori economici poate Ministerul Finanțelor propune reducerea temporară a accizelor sau modificarea cotei de TVA aplicabile carburanților, pentru limitarea efectelor creșterii prețului motorinei asupra economiei și inflației?
2. A realizat ministerul scenarii de impact privind efectele unei reduceri temporare a accizelor sau a TVA-ului asupra prețului la pompă, asupra veniturilor bugetare și asupra ratei inflației? 
3. Ce alte instrumente fiscale sau bugetare are la dispoziție ministerul pentru a atenua efectele unor creșteri accentuate ale prețului motorinei și pentru a sprijini sectoarele economice puternic dependente de transportul rutier?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Măsuri fiscale pentru limitarea impactului creșterii prețului motorinei appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Impactul stocurilor strategice de produse petroliere asupra prețului la pompă

Stimate domnule Ministru,

Prețul carburanților la pompă este influențat de evoluțiile pieței internaționale, de costurile de aprovizionare și de dependența României de importuri de țiței și produse petroliere, inclusiv din zona Orientului Mijlociu, deși are capacități de producție și rafinare.

Întrebările mele sunt următoarele:

1. Care este cantitatea minimă de țiței și produse petroliere pe care România este obligată, de UE să o dețină în stocurile strategice și care este nivelul actual al acestor rezerve, pot acestea asigura consumul național (civil și militar) pentru o perioadă de minimum 90 de zile?
2. Ce cantități de țiței și produse petroliere importă România în prezent din statele din Orientul Mijlociu și ce pondere reprezintă aceste importuri în consumul național?
3. Care au fost efectele concrete ale aplicării prevederilor OUG nr. 19/2026 asupra prețurilor carburanților la pompă și în ce măsură aceste măsuri au generat beneficii reale pentru consumatori, având în vedere că actul normativ a vizat limitarea temporară a adaosului comercial, fără utilizarea efectivă a stocurilor strategice de urgență?
4. Există o analiză a Ministerului Energiei privind reducerea presiunii asupra prețurilor interne prin utilizarea acestor stocuri și care sunt măsurile avute în vedere pentru limitarea impactului fluctuațiilor externe asupra prețului carburanților?

Situația actuală depășește problema punctuală a prețului la pompă și reprezintă un test pentru capacitatea statului român de a gestiona riscurile energetice, de a proteja consumatorii și de a utiliza eficient instrumentele aflate la dispoziție.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Impactul stocurilor strategice de produse petroliere asupra prețului la pompă appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Eficiența sistemului RO-ALERT în gestionarea inundațiilor din zonele montane

Stimate domnule Ministru,

Sistemul  RO-ALERT are rolul de a avertiza populația în timp util asupra pericolelor iminente. Având în vedere inundațiile devastatoare produse în anul 2025 în orașul Broșteni, precum și fenomenele hidrometeorologice extreme care au afectat recent orașul Bușteni, soldate cu pagube materiale importante și perturbarea vieții comunităților locale, se impune o evaluare obiectivă a eficienței sistemului RO-ALERT în gestionarea situațiilor de urgență.

Ținând cont de aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați:

1. Dacă au fost transmise mesaje RO-ALERT înaintea producerii inundațiilor, cum evaluează ministerul eficiența sistemului RO-ALERT în raport cu impactul acestor inundații și cu reacția populației?
2. Ce măsuri suplimentare vor fi implementate pentru îmbunătățirea avertizării timpurii și a protecției populației din localitățile expuse riscului de inundații?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Eficiența sistemului RO-ALERT în gestionarea inundațiilor din zonele montane appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Protejarea producătorilor autohtoni și condițiile de comercializare din piețele agroalimentare

Domnule ministru,

Producătorii români trebuie sprijiniți atât pentru a-și valorifica marfa în fața concurenței produselor din import, începând cu condiții decente de comercializare. În multe piețe agroalimentare, aceștia își desfășoară activitatea fără dotări elementare precum masă, scaun, grup sanitar funcțional, apă curentă sau protecție împotriva intemperiilor, situație care înăsprește condițiile de muncă și prejudiciază igiena produselor. Prin urmare, vă rog să precizați:

1. Ce măsuri aplică Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru protejarea producătorilor autohtoni și ce planuri are pentru promovarea produselor românești și încurajarea cetățenilor să le cumpere?
2. Cum verifică Ministerul condițiile în care producătorii locali își desfășoară activitatea în piețele agroalimentare și ce măsuri va adopta pentru asigurarea dotărilor minime necesare? Vă rog să precizați instituțiile responsabile, deficiențele constatate și sancțiunile aplicate administratorilor piețelor.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Protejarea producătorilor autohtoni și condițiile de comercializare din piețele agroalimentare appeared first on AUR.