De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Reducerea cu 20% a aparatului de stat asumată prin Programul de guvernare

Domnule prim-ministru,

Programul de guvernare 2025–2028, în baza căruia Cabinetul a primit votul Parlamentului pe 23 iunie 2025, a prevăzut reducerea cu 20% a numărului de posturi din structurile centrale și locale. Pe 2 septembrie 2025, ați precizat că reducerea trebuie calculată în raport cu posturile ocupate, deoarece desființarea pozițiilor vacante nu produce economii bugetare.

Pentru structurile locale ați prezentat ca repere aproximativ 190.000 de posturi maxime, 164.000 de posturi cuprinse în organigrame și 130.000 de posturi ocupate. În februarie 2026, simularea comunicată de Guvern a cuantificat 12.794 de posturi ocupate propuse pentru desființare, echivalentul unei reduceri de aproximativ 10% la nivel local. Programul de guvernare prevedea însă un procent de 20%, aplicabil atât structurilor locale, cât și celor centrale.

Pentru ministere, agenții, autorități și celelalte instituții finanțate din bugetul de stat nu a fost prezentat un rezultat comparabil. Desființarea posturilor vacante, reducerea temporară a fondului de salarii și eliminarea posturilor ocupate sunt operațiuni diferite, cu efecte bugetare distincte, iar cumularea lor într-o singură cifră ar denatura evaluarea angajamentului de 20%.

Vă solicit să comunicați:

1. Situația fiecărui minister, departament, agenții, autorități și instituții aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Guvernului, într-un Tabel care să cuprindă: numărul posturilor aprobate și ocupate pe 23 iunie 2025, numărul posturilor existente în ziua transmiterii răspunsului, posturile ocupate și vacante desființate separat, funcțiile de conducere eliminate și reducerea anuală a cheltuielilor de personal;
2. Lista instituțiilor desființate, comasate sau reorganizate în mandatul dumneavoastră, cu precizarea actului normativ, a atribuțiilor transferate, a numărului de posturi eliminat și a economiei anuale obținute, precum și numărul total al agențiilor și autorităților existente la preluarea mandatului și în ziua transmiterii răspunsului;
3. Procentul efectiv cu care a fost redus aparatul de stat, calculat exclusiv prin raportare la posturile ocupate pe 23 iunie 2025, cauzele pentru care ținta de 20% nu a fost atinsă, instituțiile care nu și-au îndeplinit obiectivul stabilit de Guvern și termenul până la care intenționați să aplicați integral reducerea asumată prin Programul de guvernare.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Reducerea cu 20% a aparatului de stat asumată prin Programul de guvernare appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul interpelării: Unitățile de producție și distribuitorii autorizați de alcool și băuturi alcoolice

Domnule ministru,

OUG nr. 89/2025, în forma modificată prin OUG nr. 38/2026, condiționează obținerea atestatului pentru distribuția și comercializarea angro a băuturilor alcoolice, altele decât vinurile, de constituirea unei garanții de 250.000 de lei pentru fiecare operator. Suma rămâne uniformă pentru întreprinderile regionale și distribuitorii cu activitate națională, deși volumele comercializate, capitalul disponibil și riscul fiscal diferă considerabil.

Pl-x nr. 297/2026 propune contribuții de 4 lei/kg pentru diferențele dintre cotele de material reciclat ori cantitățile de ambalaje supuse reciclării și valorile declarate de operatori. Producătorii și importatorii de băuturi alcoolice achită deja accize majorate, TVA, tarifele SGR și costurile aferente răspunderii extinse pentru ambalaje, iar o obligație suplimentară poate depăși marja comercială a întreprinderilor mici, poate retrage capital din aprovizionare și poate reduce numărul canalelor legale de distribuție.

Ministerul Finanțelor trebuie să precizeze câte societăți suportă obligațiile, câte au obținut noile atestate și ce cost cumulat a calculat înaintea susținerii unor noi contribuții.

Vă solicit să răspundeți următoarelor cerințe:

1. Comunicați numărul operatorilor economici care dețineau pe 31 august 2026 autorizații valabile pentru producția de bere, vin, băuturi fermentate, produse intermediare, alcool etilic și băuturi spirtoase, precum și numărul distinct al unităților fizice de producție, cu repartizare pe categorii de produse, județe și mărimea întreprinderii.
2. Prezentați numărul distribuitorilor angro care dețineau atestate valabile pe 31 decembrie 2025 și pe 31 august 2026, precum și rezultatele reautorizării din anul 2026, respectiv cererile aprobate, respinse, retrase sau nesoluționate, cu indicarea separată a operatorilor din județul Botoșani.
3. Precizați câți distribuitori au constituit garanția de 250.000 de lei, valoarea totală garantată, formele utilizate și numărul cererilor respinse exclusiv din cauza neconstituirii garanției, inclusiv câți operatori și-au suspendat sau încetat activitatea ulterior.
4. Prezentați valoarea accizelor declarate și valoarea încasată din alcool și băuturi alcoolice în fiecare dintre anii 2021-2025, precum și în intervalul 1 ianuarie-31 august 2026, cu defalcare pentru bere, vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare și alcool etilic, alături de obligațiile rămase neachitate pentru fiecare categorie.
5. Indicați câți producători și importatori de alcool și băuturi alcoolice ar datora fiecare dintre contribuțiile de 4 lei/kg propuse prin Pl-x nr. 297/2026, cantitățile de ambalaje care ar intra în calcul și obligația anuală estimată pentru sector. Comunicați poziția Ministerului Finanțelor asupra Pl-x nr. 297/2026 și modificările pe care le susțineți pentru corelarea garanției cu volumul activității și conduita fiscală a operatorului, precum și pentru evitarea taxării suplimentare a ambalajelor deja finanțate prin SGR și răspunderea extinsă a producătorului.

Solicit ca datele aferente punctelor 1-4 să fie prezentate într-un tabel, cu total național și defalcare pentru fiecare județ.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Unitățile de producție și distribuitorii autorizați de alcool și băuturi alcoolice appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Numărul ordonanțelor de urgență și al hotărârilor adoptate de Guvern în timpul mandatului

Stimate domnule prim-ministru,

Guvernul condus de dumneavoastră și-a început activitatea pe 23 iunie 2025, iar pe 5 mai 2026 a fost demis prin moțiune de cenzură. Cabinetul exercită de atunci atribuțiile specifice interimatului, limitate prin Constituție la actele necesare administrării treburilor publice.

Vă solicit să precizați:

1. Câte ordonanțe de urgență și câte hotărâri a adoptat Guvernul între 23 iunie 2025 și 5 mai 2026, cu indicarea numărului, titlului, ministerului inițiator, zilei adoptării și publicării în Monitorul Oficial pentru fiecare act?
2. Câte hotărâri și eventuale ordonanțe de urgență au fost adoptate după 5 mai 2026, care a fost necesitatea fiecărui act emis în perioada interimatului și care este temeiul juridic folosit pentru ordonanțele de urgență, dacă asemenea acte au fost adoptate?

Vă asigur, domnule prim-ministru, de întreaga mea disponibilitate pentru dialog.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Numărul ordonanțelor de urgență și al hotărârilor adoptate de Guvern în timpul mandatului appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Chiriile plătite de instituțiile statului în paralel cu menținerea unor imobile publice nefolosite

Domnule prim-ministru,

Oficiul Național al Registrului Comerțului achită aproximativ 280.000 de euro lunar pentru sediile închiriate, ceea ce înseamnă circa 3,3 milioane de euro pe an. Instituția are 42 de oficii și 16 birouri teritoriale, iar numai nouă funcționează în spații puse la dispoziție de primării sau tribunale.

La Iași, Registrul Comerțului își desfășoară activitatea de aproximativ 20 de ani într-un sediu închiriat. În paralel, autoritățile publice dețin imobile goale ori folosite numai parțial, iar unele instituții închiriază propriile spații către operatori privați. Situația trebuie verificată la nivelul întregului aparat guvernamental, deoarece statul poate ajunge să suporte simultan chiria plătită unui proprietar privat și costurile aferente unei clădiri publice nefolosite.

Vă solicit să comunicați:

1. Inventarul contractelor prin care ministerele, instituțiile subordonate Guvernului, serviciile publice deconcentrate și operatorii de stat folosesc sedii închiriate de la persoane ori societăți private, într-un Tabel care să cuprindă: instituția, adresa, suprafața, proprietarul, beneficiarul real declarat, chiria lunară, valoarea anuală, durata contractului, prelungirile acordate și procedura prin care a fost ales spațiul;
2. Inventarul imobilelor aflate în proprietatea publică sau privată a statului care sunt goale ori ocupate parțial;
3. Măsurile prin care Guvernul va condiționa încheierea sau prelungirea contractelor de închiriere de verificarea prealabilă a patrimoniului public disponibil, alături de instituțiile care vor fi relocate, termenele stabilite și economia anuală estimată.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Chiriile plătite de instituțiile statului în paralel cu menținerea unor imobile publice nefolosite appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                             

Circumscripția electorală: Nr. 43, pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării

Grupul Parlamentar: A.U.R.                  

Obiectul Interpelării – Pătrunderea asociațiilor LGBT de tip CHOICE în școli și Proiectul USR privind consilierea psihologică fără acordul părinților

Stimate Domnule ministru, Mihai DIMIAN,

          În Comisia de Sănătate a Senatului a fost dezbătut un proiect de lege inițiat de USR prin care minorii de la 16 ani pot beneficia de consiliere psihologică fără acordul părinților. La dezbateri, ca „experți”, au fost invitați reprezentanți ai Asociației/Proiectului CHOICE.

Proiectul CHOICE – Promoting School Environments Inclusive of Diversity based on SOGI – finanțat de Comisia Europeană prin programul Rights, Equality and Citizenship, are ca scop declarat promovarea în școlile din România, Bulgaria, Grecia și Lituania a educației pe teme de orientare sexuală, identitate de gen și combaterea “homofobiei și transfobiei”.

Partenerii promovați de aceștia sunt organizații LGBT precum MozaiQ, ACCEPT, http://Identity.Education, Rise OUT, ILGA-Europe.

Având în vedere gravitatea situației și dreptul constituțional al părinților de a-și educa copiii conform propriilor convingeri, vă rog să răspundeți în scris la următoarele întrebări:

1. Cunoaște Ministerul Educației existența și activitatea în România a proiectului CHOICE și a altor ONG-uri care promovează educația SOGI (orientare sexuală și identitate de gen) în unitățile de învățământ?

2. În câte școli și licee din România a intrat proiectul CHOICE sau proiecte similare în ultimii 3 ani și în baza căror avize/aprobări ale Ministerului?

3. A fost obținut acordul scris și informat al părinților pentru participarea elevilor la aceste activități de “formare”, “conștientizare” și “consiliere” pe teme de diversitate SOGI?

4. Cum justificați prezența în școli a unor materiale și formatori care promovează ideologia de gen, în condițiile în care Legea Învățământului Preuniversitar prevede că educația se face cu respectarea valorilor familiei și a identității naționale?

5. Susține Ministerul Educației proiectul USR prin care consilierea psihologică a minorilor de la 16 ani se poate face fără acordul părinților? Considerați că pubertatea, o etapă naturală de dezvoltare, trebuie “tratată” prin consiliere ideologică și ulterior prin administrare de blocante de pubertate și hormoni (castrare chimică)?

6. Ce măsuri concrete veți dispune pentru a opri accesul ONG-urilor LGBT în școli fără acordul părinților și pentru a face publică, pe site-ul Ministerului, lista completă a tuturor asociațiilor care derulează proiecte de educație sexuală, anti-discriminare pe criterii SOGI și consiliere în școlile din România, cu sursele lor de finanțare?

.

The post Geamănu Ștefan – Interpelare – Pătrunderea asociațiilor LGBT de tip CHOICE în școli și Proiectul USR privind consilierea psihologică fără acordul părinților appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George         

Circumscripția electorală:  nr. 35, Suceava 

Obiectul interpelării: Sesizăm 2 probleme tehnice în domeniul învățământului !

Domnule Prim-Ministru interimar,

În cele mai recente ediții ale celor QS World University Rankings 2027 și Times Higher Education World University Rankings 2026), cele 2 mari clasamente globale, universitățile din România au o prezență vizibilă, dar adesea concentrată în a doua jumătate a clasamentelor.

Numărul total de instituții românești incluse variază semnificativ: clasamentul THE include o listă mult mai extinsă de universități locale (22 de instituții), în timp ce QS aplică criterii mai restrictive, reducând prezența românească la doar 8 instituții în ediția curentă.

În clasamentul QS, universitatea Politehnică este lider cu un loc situat între 801-850 urmată de Universitatea Babeș-Bolyai cu un loc între 851-900 și urmată de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași cu un loc între 1201-1400.

Clasamentul THE listează în total 22 de universități din România, însă marea majoritate se află în benzile inferioare (peste locul 1000 sau 1500+). Singurele două instituții care reușesc să se claseze în top 1000 sunt Academia de Studii Economice din București (ASE) și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Ediția 2026 a clasamentului Shanghai Global Ranking of Academic Subjects (GRAS) sunt evidențiate 57 de discipline din domeniile științelor naturale, ingineriei, științelor vieții, științelor medicale și științelor sociale. În total, aproximativ 2.000 de universități sunt incluse în ediția GRAS din 2026, reprezentând 96 de țări și regiuni. Universitățile din Statele Unite continuă să domine, ocupând primele locuri în 27 de discipline, în timp ce universitățile chineze le urmează îndeaproape, cu 22 de discipline clasate pe locul 1 la nivel mondial. Universitatea Harvard se remarcă din nou, ca fiind instituția cu cele mai bune performanțe, obținând 11 locuri pe primul loc: 6 în științele sociale, 2 în științele vieții, 2 în științele medicale și 1 în inginerie. România nu are nicio universitate inclusă în clasamentele pentru domenii-cheie : Informatică, Fizică, Chimie, Inginerie Electrică/Mecanică/Drept/Științe Politice.

Subfinanțarea învățământului românesc este un motiv alături de ineficiența guvernamentală în domeniul educației, testele PISA ar putea să ne arate încă un motiv, modul de selecție/promovare al profesorilor ar fi altul  iar organizarea(regulile) din universități pot fi un alt motiv. Legea educației a fost modificată de peste 100 de ori care poate fi alt motiv.

Dacă în sistemele occidentale există softuri care selectează automat cele 10 opțiuni ale candidaților pentru un loc într-o universitate și există liste de așteptare care avansează automat prin opțiuni până la un anumit termen, în România există o regulă retrogradă în unele universități care declară admis candidatul din lista de așteptare, care, se află în secretariatul facultății la o anumită dată și la o anumită oră, neprecizată în regulament. Astfel, încă mai pot fi favorizați copii de ștabi în defavoarea unor copii săraci, dedicați dar fără pile.

O altă deficiență față de occident se referă la lipsa reală a accesului elevilor români la selecția universităților occidentale. In clasa a XII-a s-au desființat mediile generale parțiale ori pe semestru, evaluarea făcându-se pe 4 module, care, nu conferă bază legală pentru ca un liceu să emită o adeverință cu media generală parțială în luna martie-aprilie când are loc depunerea dosarelor la universitățile occidentale. Astfel, elevii români intră în evaluare doar cu media generală a clasei a XI iar în unele cazuri cu media generală din clasele IX-XI, care este considerată  o îndeplinire parțială a cerințelor stabilite de universitățile occidentale.

Cred că sunteți de acord cu mine că abordând primele 3 motive a ineficienței sistemului de învățământ românesc există spațiu și pentru a face puțină politică, eficiența guvernamentală în domeniul educației fiind la un nivel scăzut.

Alegem astăzi să vă aducem la cunoștință cele 2 probleme tehnice în organizare.

Sunt multe altele care probabil ajung la dumneavoastră pe diferite căi.

Dați energie ministrului Educației să scoată de la sertar PLX, respectiv L157/2025 privind modificarea legii învățământului preuniversitar 198/2023, să constate că există un principiu de drept, cine poate mai mult poate și mai puțin, să se constate că organizarea pe module fără a se termina cu o medie generală parțială afectează elevii români în competiția internațională, să se reanalizeze efectele lipsei mediei generale parțiale pe semestru pentru elevii români în perspectiva accesului la universitățile europene și să vă îndemnați colegii parlamentari să voteze această lege, poate salvăm evaluarea universităților europene din 2027.

Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: Ce ați făcut pentru creșterea calității actului de învățământ?  Ce soluții aveți pentru ca elevii români să nu fie descalificați pentru neîndeplinirea condițiilor impuse de universitățile europene?

The post Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Sesizăm 2 probleme tehnice în domeniul învățământului ! appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul interpelării: Punctele de vedere negative ale Guvernului asupra inițiativelor legislative parlamentare

Stimate domnule secretar de stat,

Punctele de vedere ale Guvernului cântăresc decisiv în parcursul propunerilor legislative parlamentare, mai ales atunci când recomandarea de respingere este preluată de comisiile sesizate în fond. Publicarea separată, pentru fiecare dosar legislativ, nu permite stabilirea ponderii pozițiilor negative în totalul răspunsurilor formulate de Guvern și nici identificarea domeniilor în care refuzul susținerii apare cel mai frecvent.

Centralizarea datelor pentru actuala legislatură ar permite evaluarea conduitei Guvernului față de inițiativa parlamentară și verificarea distribuției recomandărilor negative pe sectoare legislative, precum fiscalitate, economie, muncă, sănătate, educație, administrație publică, justiție sau agricultură.

Vă solicit să răspundeți următoarelor cerințe:

1. Comunicați numărul total al propunerilor legislative parlamentare pentru care Guvernul a aprobat un punct de vedere, de la constituirea Parlamentului rezultat din alegerile din 1 decembrie 2024 până la data răspunsului, precum și numărul și ponderea punctelor de vedere negative, inclusiv a celor formulate prin recomandarea de respingere sau prin nesusținerea adoptării.
2. Transmiteți lista inițiativelor care au primit un punct de vedere negativ, cu precizarea numărului de înregistrare la Senat sau la Camera Deputaților, titlului, datei aprobării punctului de vedere, ministerului care a fundamentat poziția Guvernului și motivelor principale invocate.
3. Prezentați distribuția punctelor de vedere negative pe domenii legislative, în ordine descrescătoare, cu indicarea numărului și a ponderii procentuale aferente fiecărui domeniu, precum și a criteriului folosit pentru încadrarea inițiativelor.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Punctele de vedere negative ale Guvernului asupra inițiativelor legislative parlamentare appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul interpelării: Numărul românilor care au datorii la bănci în 2026

Domnule ministru,

Soldul creditelor acordate populației arată valoarea finanțărilor, însă nu spune câte persoane au obligații de plată către bănci. Un singur debitor poate avea un credit ipotecar, un credit de consum, un card de credit și un descoperit de cont, contractate la instituții diferite, astfel că numărul contractelor poate majora artificial numărul persoanelor îndatorate. Separat, evidența restanțierilor cuprinde numai debitorii care au depășit termenele de plată și nu poate fi folosită drept total al populației cu credite.

Pentru o evaluare corectă a îndatorării populației, vă solicit să comunicați:

1. Numărul unic al cetățenilor români care, pe 30 iunie 2026 ori la sfârșitul celei mai recente luni pentru care există o raportare completă, aveau cel puțin un credit cu sold de rambursat la o instituție de credit, indiferent de numărul contractelor sau al băncilor creditoare. Răspunsul va cuprinde soldul total, împărțirea pe credite ipotecare, credite de consum, carduri de credit, descoperit de cont și alte finanțări, precum și numărul persoanelor care aveau credite la mai multe bănci.
2. Numărul unic al cetățenilor români care înregistrau restanțe de peste 30 de zile, restanțe de peste 90 de zile, credite declarate neperformante ori obligații ajunse în executare silită, cu valoarea aferentă fiecărei categorii și repartiția pe județe, inclusiv Botoșani. Datele referitoare la instituțiile financiare nebancare vor fi prezentate separat de cele aferente băncilor.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Numărul românilor care au datorii la bănci în 2026 appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Oprirea licitațiilor Nuclearelectrica pentru vânzarea energiei pe o perioadă de 20 de ani

Domnule prim-ministru,

Nuclearelectrica a scos la vânzare, prin Bursa Română de Mărfuri, 400 MW cu livrare continuă din 2027 până în 2046, cantitatea totală putând ajunge la 70,1 milioane MWh. Energia fusese împărțită în cinci pachete: trei de câte 100 MW și două de câte 50 MW, iar licitațiile erau programate în perioada 21–25 septembrie 2026.

Prețul minim de pornire era de aproximativ 91 de euro/MWh, urma să fie indexat anual cu inflația din zona euro, iar valoarea minimă a contractelor fusese estimată la 5,6 miliarde de euro. Compania a legat volumul oferit de valoarea lucrărilor pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, proiect evaluat la peste 20,8 miliarde de lei.

Pe 21 septembrie 2026, chiar în ziua programată pentru prima licitație, Bursa Română de Mărfuri a anunțat oprirea tuturor sesiunilor după o informare transmisă de Nuclearelectrica. Un angajament comercial pe două decenii, pentru o parte importantă din producția nucleară a României, presupune o analiză temeinică înainte de lansare. Retragerea operațiunii în ultimul moment impune prezentarea deciziei, a interesului manifestat de cumpărători și a consecințelor asupra finanțării retehnologizării.

Vă solicit să comunicați:

1. Cine a decis oprirea licitațiilor, când a fost adoptată decizia și care au fost motivele, precum și numărul operatorilor înscriși, al ofertelor depuse ori al cumpărătorilor care au solicitat documentația, cu precizarea eventualelor obiecții formulate față de durată, preț sau condițiile contractuale;
2. Studiile de piață și aprobările pe baza cărora au fost stabilite durata de 20 de ani, cantitatea de 400 MW și prețul minim de aproximativ 91 de euro/MWh, categoriile de operatori care puteau participa și condițiile referitoare la revânzarea sau exportul energiei cumpărate;
3. Efectele opririi licitațiilor asupra planului de finanțare pentru retehnologizarea Unității 1, sursele care vor acoperi necesarul de capital, termenul unei eventuale relansări și modificările pregătite pentru durata contractelor, cantitatea oferită ori formula de preț.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Oprirea licitațiilor Nuclearelectrica pentru vânzarea energiei pe o perioadă de 20 de ani appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul Interpelării: Poziția României privind acordurile comerciale ale Uniunii Europene și protejarea intereselor fermierilor români

STIMAȚI MINIȘTRI,

În contextul intensificării negocierilor comerciale ale Uniunii Europene cu state terțe, consider necesar ca România să clarifice în ce măsură interesele agriculturii românești sunt fidel reprezentate în pozițiile pe care țara noastră le susține la nivel european.

          Acordurile comerciale cu state precum Marocul, dar și controversatul acord UE–Mercosur, ridică întrebări legitime privind impactul asupra producătorilor agricoli europeni. În timp ce instituțiile europene vorbesc despre necesitatea combaterii practicilor comerciale neloiale și despre asigurarea unor condiții echitabile pentru fermierii europeni, aceștia se confruntă cu presiunea unor importuri provenite din piețe în care costurile de producție, standardele de mediu, condițiile de muncă sau cerințele fitosanitare pot fi mult inferioare de cele impuse producătorilor din Uniunea Europeană.

          De exemplu, în cazul relațiilor comerciale cu Marocul există, în plus, o problematică sensibilă privind originea anumitor produse agricole provenite din teritorii a căror situație juridică și politică este contestată. Observăm cu îngrijorare cum piața europeană continuă să permită importul masiv de legume și fructe din zone aflate sub dispută teritorială sau cu statut geopolitic incert — unde cazul Saharei Occidentale reprezintă doar partea imersă a unui veritabil „aisberg” de nereglementări. În timp ce la suprafață sunt vizibile doar puncte de tranzit precum enclavele Ceuta sau Melilla, în subsidiar produsele obținute în condiții de costuri reduse și fără standardele sociale și de mediu impuse în UE ajung direct la raft.

          Adevărata protecție a fermierilor și a consumatorilor depinde de o etichetare clară, riguroasă și transparentă. Un consumator are dreptul fundamental să știe dacă un produs provine din Uniunea Europeană, din Regatul Marocului sau strict din Sahara Occidentală. Etichetarea regională ambiguă nu trebuie să devină un paravan prin care originea reală este estompată, iar preferințele tarifare sunt extinse nejustificat, fără reciprocitate și în detrimentul agriculturii naționale — un model de dezechilibru pe care îl regăsim, din păcate, și în cadrul acordului UE-Mercosur.

          Pentru România, problema nu poate fi analizată exclusiv prin prisma beneficiilor comerciale generale, ci trebuie evaluată și din perspectiva competitivității fermierului român, a standardelor pe care acesta este obligat să le respecte și a riscului ca piața europeană să fie supusă unei presiuni suplimentare din partea importurilor.

          În acest context, vă solicit, stimați miniștri, potrivit atribuțiilor și ariei de competență a instituției pe care o reprezentați, să îmi furnizați răspunsuri la următoarele întrebări:

1.  În cadrul negocierilor comerciale ale Uniunii Europene ce au în vedere produsele alimentare și capitolul agricultură, Ministerul Afacerilor Externe își integrează în mod formal mandatele și pozițiile cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale? Dacă da, care este mecanismul instituțional prin care se realizează această coordonare? Sunt consultați în mod formal și reprezentanții organizațiilor de fermieri și ai principalelor sectoare agricole afectate? Dacă da, care au fost principalele observații la acordul cu Marocul, respectiv Mercosur și în ce măsură au fost reflectate în poziția oficială a României?
2. În cazul negocierilor comerciale cu Marocul, ce poziție a transmis România cu privire la interesele sectorului agricol românesc și la regulile privind indicarea originii produselor agricole importate?
3. În condițiile în care România derulează de mai mulți ani Programul Național Tomata, destinat susținerii producătorilor autohtoni de tomate, ce măsuri are în vedere Guvernul pentru a se asigura că efectul efortului financiar public destinat stimulării producției românești nu este diminuat de creșterea importurilor de tomate și de comercializarea acestora în retail?
4.  Ce măsuri concrete intenționează România să promoveze la nivelul Consiliului UE pentru ca deschiderea comercială să nu se transforme într-un dezavantaj competitiv pentru fermierii români?
5.  În cazul în care impactul unui acord comercial va conduce la dezechilibre semnificative pe anumite piețe agricole interne, ce mecanisme de salvgardare și compensare sunt prevăzute și ce demersuri face România pentru activarea lor rapidă?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Poziția României privind acordurile comerciale ale Uniunii Europene și protejarea intereselor fermierilor români appeared first on AUR.