De către: Senator Vlăescu Virgiliu George         

Circumscripția electorală: nr.35, Suceava

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR     

Obiectul întrebării: Solicităm să vă implicați personal în ajustarea proiectului și modificarea soluției tehnice existente la ”Zidul Mortii” din Suceava

Domnule Prim-Ministru interimar,

            O nouă tragedie a îndoliat județul Suceava în dimineața zilei de 26 iunie 2026. Un bărbat și-a pierdut viața după ce a intrat în plin cu autoturismul în structura de beton cunoscută sub numele de „Zidul Morții”, situată în zona sensului giratoriu de pe DN 17, la ieșirea din localitatea Șcheia spre Gura Humorului. Impactul a fost atât de violent încât șoferul a rămas încarcerat, iar echipajele medicale sosite de urgență nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața, leziunile fiind incompatibile cu viața.

„Zidul Morții” este, de fapt, un pilon masiv de susținere a viaductului șoselei de centură a municipiului Suceava. Proiectată în anul 2008 și finalizată cu mari întârzieri, varianta ocolitoare supratraversează Drumul Național 17. Soluția tehnică aleasă de proiectanți și avizată de autorități a stârnit controverse uriașe încă de la început: pilonul central al podului a fost ridicat direct pe axul drumului, în interiorul unui sens giratoriu improvizat. Deși autoritățile au montat de-a lungul anilor indicatoare reflectorizante, iluminat de tip LED și parapeți de protecție, zona rămâne extrem de periculoasă pe timp de noapte, în condiții de ceață densă sau carosabil umed, momente în care vizibilitatea scade, iar unghiul de abordare al curbei devine capcană de moarte pentru șoferi.

Presa locală și centrală au monitorizat constant acest punct critic, numărul victimelor crescând alarmant de la an la an. Iată cele mai grave evenimente înregistrate la „Zidul Morții”: Noiembrie 2012: Seria neagră a început cu un accident teribil în care doi adulți și un copil de numai 12 ani au murit striviți într-un camion plin cu lemne care s-a izbit de zidul de beton din cauza ceții dense și a lipsei complete de semnalizare a pilonului proaspăt construit la acea vreme. Ianuarie 2014: La mai puțin de un an distanță, un tânăr de 21 de ani a decedat în condiții similare. Condițiile meteo nefavorabile (ceață densă și mâzgă pe asfalt) au făcut ca șoferul să piardă controlul, mașina escaladând un dâmb de pământ și strivindu-se de structura de beton. Moartea sa a declanșat un „marș al tăcerii” și proteste masive ale șoferilor suceveni, care au blocat traficul cerând demolarea sau modificarea proiectului. August 2018: Doi pietoni au fost spulberați de o mașină chiar în proximitatea sensului giratoriu de la „Zidul Morții”. Din cauza configurației rutiere deficitare și a lipsei de vizibilitate, victimele nu au avut nici o șansă de supraviețuire. Martie 2019: Alex Acosteoaie, un tânăr de 28 de ani, a devenit a cincea victimă oficială a pilonului. Acesta circula dinspre Gura Humorului și s-a izbit de zid cu o viteză estimată la 140 km/h. La acel moment, presa locală a semnalat că iluminatul special cu LED-uri din intersecție nu mai funcționa de câteva luni. Noiembrie 2023: Un alt accident grav a blocat complet DN 17. Un autoturism a intrat în coliziune cu o căruță în zona pilonului, rezultând rănirea gravă a trei persoane, printre care și un copil de 12 ani. Iulie 2025: Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava a activat Planul Roșu de Intervenție după un impact violent între un microbuz și un autoturism, produs la ieșirea din Șcheia, tot sub „umbra” zidului de beton. Șase persoane, inclusiv trei copii, au fost transportate de urgență la spital. Mai 2026: Un caz șocant a zguduit comunitatea locală și a demonstrat încă o dată magnetismul sumbru al acestei structuri de beton. Maria N., o tânără de 24 de ani din Ipotești, aflată sub influența băuturilor alcoolice și pe fondul unei depresii severe cauzate de despărțirea de iubit, a intrat intenționat cu autoturismul direct în pilon, fără a schița vreo tentativă de frânare. Tânăra a supraviețuit impactului violent, dar a suferit traumatisme severe și a recunoscut ulterior în fața polițiștilor că a ales în mod conștient „Zidul Morții” ca instrument pentru a-și pune capăt zilelor. Pe numele ei a fost deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă și conducere sub influența alcoolului.

Specialiștii în siguranță rutieră și foști șefi ai Poliției Rutiere Suceava au explicat în repetate rânduri că o astfel de structură nu ar fi trebuit să primească niciodată aviz de construcție. Cu toate acestea, răspunsurile oficiale ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și ale prefecturii au mizat mereu pe faptul că „semnalizarea rutieră a depășit prevederile legale” și că principala cauză a accidentelor o reprezintă viteza neadaptată la condițiile de drum. În ciuda promisiunilor de reconfigurare totală a nodului rutier, „Zidul Morții” rămâne în picioare, continuând să transforme erorile umane de conducere în sentințe definitive la moarte. Poliția a deschis un nou dosar penal pentru ucidere din culpă în cazul accidentului din 26 iunie 2026 și continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate dinamica evenimentului.

 Solicităm să vă implicați personal în acesta chestiune și să ne răspundeți la următoarea interpelare: La ce dată va fi modificată soluția tehnică pentru Zidul Morții?

The post Vlăescu Virgiliu George – Întrebare – Solicităm să vă implicați personal în ajustarea proiectului și modificarea soluției tehnice existente la ”Zidul Mortii” din Suceava appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: TVA declarată și TVA încasată la nivelul județului Botoșani

Stimate domnule Ministru,

Taxa pe valoarea adăugată este una dintre principalele surse de venit ale bugetului de stat, iar nivelul de încasare dintr-un județ arată capacitatea administrației fiscale de a urmări obligațiile declarate și de a recupera sumele neachitate. În județul Botoșani, unde firmele mici duc o parte importantă din economia locală, diferența dintre TVA declarată și TVA încasată trebuie cunoscută exact, nu tratată ca o cifră pierdută în statistici naționale.

Vă rog să precizați care este suma totală reprezentând TVA declarată de contribuabilii administrați fiscal în județul Botoșani și care este suma efectiv încasată la bugetul de stat, prin unitățile Trezoreriei Statului din județ, pentru anii 2023, 2024, 2025 și pentru perioada disponibilă din anul 2026, precum și valoarea obligațiilor restante la TVA înregistrate la nivelul județului Botoșani, numărul contribuabililor cu restanțe la TVA și măsurile dispuse de ANAF pentru recuperarea sumelor neachitate.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – TVA declarată și TVA încasată la nivelul județului Botoșani appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Petre Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul Întrebării – Respectarea programărilor  privind accesul transportatorilor in portul Constanta, Constanta PortALL

Stimate Domnule Ministru,

1. Accesul in portul Constanta se face prin intermediul aplicației Constanta PortALL. O data plătită taxa, se asigură o perioada de 24 ore pentru a putea intra in port. Exista numeroase întârzieri apărute, transportatorii fiind lăsați să aștepte peste termenul de 24 ore. Se ajunge in situația in care se achită încă o dată taxa pentru că accesul nu a fost permis in prima instanță.

Vă rog sa-mi spuneți care sunt motivele pentru care se depășește in mod frecvent acest termen și ce măsuri veți lua pentru corectarea acestei situații.

Consider că publicarea acestor informații este esențială pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și pentru respectarea principiilor de transparență și responsabilitate în cheltuirea banului public.

The post Petre George Cezar – Întrebare – Respectarea programărilor  privind accesul transportatorilor in portul Constanta, Constanta PortALL appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Acțiunile structurilor de poliție în legătură cu dispariția plăcii memoriale dedicate lui Petru Vulcan din municipiul Constanța.

Stimate domnule ministru,

În spațiul public au fost semnalate informații îngrijorătoare referitoare la dispariția plăcii memoriale amplasate pe imobilul situat pe strada Decebal nr. 31 din municipiul Constanța, casă în care a locuit Petru Vulcan (1869-1922), poet, romancier, publicist și animator al vieții culturale dobrogene, personalitate reprezentativă a românilor macedoneni stabiliți în România.

Potrivit documentelor și mărturiilor istorice prezentate recent în presa locală, pe această clădire a existat inițial o placă comemorativă din bronz cu inscripția: „În această casă a trăit, gândit și a scris Petru Vulcan, literat și ziarist. Dobrogenii recunoscători. 1866-1922”. Ulterior, placa originală a fost încorporată în monumentul funerar al lui Petru Vulcan din Cimitirul Central al municipiului Constanța, fiind identificată și astăzi la locul respectiv.

După anul 1990, la inițiativa Asociației „Picurarul de la Pind” și cu implicarea istoricului Stoica Lascu, pe fațada imobilului a fost amplasată o nouă placă memorială din marmură, având următorul text: „În această casă a locuit în perioada 1907-1922 funcționarul român născut în Macedonia, Petru Vulcan, 1869-1922, poet, romancier, publicist, animator al vieții culturale din Dobrogea”.

Conform informațiilor publice, această placă ar fi fost montată în baza unei autorizații emise de autoritățile locale. Cu toate acestea, în cursul anului 2026 ea a fost înlăturată, fără ca opinia publică să fi fost informată cu privire la existența unei autorizații de desființare ori la împrejurările concrete ale dispariției sale. Situația a generat îngrijorare în rândul comunității aromâne și al celor preocupați de conservarea memoriei culturale și istorice a Dobrogei, fiind reflectată în presa locală[1] și centrală[2].

Având în vedere atribuțiile structurilor Ministerului Afacerilor Interne în materia apărării ordinii publice, prevenirii și combaterii faptelor care aduc atingere patrimoniului memorial și respectării legalității pe domeniul public, vă rog să îmi comunicați:

1.Dacă Inspectoratul de Poliție Județean Constanța și/sau Direcția Generală a Poliției Locale Constanța au fost sesizate cu privire la dispariția plăcii memoriale dedicate lui Petru Vulcan de pe imobilul situat în municipiul Constanța, strada Decebal nr. 31. În eventualitatea unui răspuns negativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să considerați prezenta ca având și titlu de sesizare oficială.

2.Dacă au fost efectuate verificări la fața locului și care sunt concluziile preliminare ale acestora.

3.Dacă există indicii că placa memorială a fost demontată în baza unei autorizații sau aprobări legale și, în caz afirmativ, care este instituția emitentă și care au fost motivele invocate.

4.Dacă în legătură cu dispariția plăcii memoriale a fost înregistrat vreun dosar penal ori contravențional și care este stadiul cercetărilor.

5.Dacă structurile MAI au identificat persoanele fizice sau juridice care au dispus ori au executat înlăturarea plăcii memoriale.

6.Ce măsuri au fost dispuse pentru recuperarea și conservarea acestei plăci memoriale, în situația în care s-ar constata că înlăturarea sa a avut loc fără respectarea prevederilor legale.

7.Dacă Ministerul Afacerilor Interne consideră necesară elaborarea unor proceduri sau mecanisme suplimentare de monitorizare și protejare a plăcilor memoriale și a altor însemne comemorative dedicate personalităților istorice și culturale ale României.

The post Costache Chertif – Întrebare – Acțiunile structurilor de poliție în legătură cu dispariția plăcii memoriale dedicate lui Petru Vulcan din municipiul Constanța appeared first on AUR.

De către: Senator Vlăescu Virgiliu George         

Circumscripția electorală:  nr.35, Suceava

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR    

Obiectul întrebării: Care sunt propunerile României pentru protejarea cetățenilor români care lucrează în diaspora europeană?

Domnule Prim-Ministru Interimar,

      Noile inițiative europene privind mobilitatea forței de muncă și calitatea locurilor de muncă se dezbat acum la Bruxelles. Pachetul pentru mobilitatea echitabilă a forței de muncă („Fair Labour Mobility Package”) este, în acest moment, în fază de inițiativă și proiect pilot (în special pentru componenta de digitalizare, precum «ESSPASS»), cu propuneri legislative așteptate în 2026 și o implementare etapizată ulterior. În paralel, Actul privind locurile de muncă de calitate („Quality Jobs Act”) se află în fază de consultare, cu obiectivul declarat de a fi lansat în cursul anului 2026.

     Libera circulație a lucrătorilor este unul dintre pilonii pieței unice europene. În practică, însă, mobilitatea a fost, prea des până acum, o combinație de reguli interpretate diferit, proceduri greoaie și zone gri.

În paralel, Comisia Europeană a lansat consultările pentru Actul privind locurile de muncă de calitate („Quality Jobs Act”), o inițiativă anunțată pentru 2026, care urmărește să actualizeze reguli europene cu impact direct asupra modului în care este organizată munca. Mai concret, discuția vizează gestionarea inteligenței artificiale la locul de muncă, actualizarea regulilor de sănătate și securitate pentru riscuri psihosociale și ergonomice, respectarea regulilor de muncă și SSM în subcontractare, gestionarea echitabilă a restructurărilor și întărirea aplicării drepturilor lucrătorilor.

      Pașaportul european de securitate socială („European Social Security Pass”), cunoscut și ca „ESSPASS”, este proiectul prin care Comisia Europeană vrea să digitalizeze documentele de securitate socială folosite în mobilitatea transfrontalieră și să permită verificarea lor rapidă, în timp real, peste granițe. În fazele pilot, accentul a fost pus inclusiv pe documentul portabil A1, cel care arată în ce stat rămâne asigurat un lucrător mobil din punct de vedere al asigurărilor sociale pe perioada în care muncește într-un alt stat UE.

       Autoritatea Europeană a Muncii („European Labour Authority”) este agenția europeană creată pentru a sprijini aplicarea efectivă a regulilor privind mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor și coordonarea sistemelor de securitate socială. Rolul ei este să faciliteze accesul la informații pentru angajatori și lucrători, să sprijine cooperarea între statele membre UE, inclusiv prin inspecții comune, și să ajute la soluționarea dificultăților care apar în situații transfrontaliere. Inițiativa privind portabilitatea competențelor („Skills portability initiative”) urmărește recunoașterea mai ușoară a competențelor și calificărilor între statele membre.Actul privind locurile de muncă de calitate („Quality Jobs Act”) mută discuția dincolo de mobilitate, către felul în care este organizată munca în sine. Din ce a anunțat Comisia Europeană până acum, nu vorbim despre o singură obligație nouă, ci despre o posibilă actualizare a mai multor zone sensibile: sănătatea și securitatea în noile contexte de lucru, subcontractarea, restructurările și aplicarea drepturilor lucrătorilor.  În materia detașărilor, implicațiile sunt foarte concrete: baza juridică, documentarea, remunerarea, regulile din statul gazdă și consistența informațiilor raportate vor conta mai mult decât până acum. În acest context este un bun prilej pentru a maximiza drepturile lucrătorilor români în UE.

        Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Care sunt propunerile României pentru protejarea cetățenilor români care lucrează în diaspora europeană? Solicit răspuns în scris și oral.

The post Vlăescu Virgiliu George – Întrebare – Care sunt propunerile României pentru protejarea cetățenilor români care lucrează în diaspora europeană? appeared first on AUR.

În atenția: Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne 

De la: Cătălin SILEGEANU, Senator în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul: Măsuri pentru reabilitarea sediului Serviciului Rutier din cadrul IPJ Botoșani

Stimate domnule Ministru,

Informațiile comunicate  în răspunsul transmis anterior de Ministerul Afacerilor Interne la sesizarea privind condițiile necorespunzătoare din sediul Serviciului Rutier din cadrul IPJ Botoșani au avut un caracter general și nu au oferit răspunsuri clare și punctuale la aspectele semnalate. Întrucât, s-a invocat necesitatea asigurării resurselor financiare prin Legea bugetului de stat nr. 43/2026, intrată în vigoare la data de 30 martie 2026, solicit să precizați în mod concret măsurile întreprinse după aprobarea bugetului și stadiul actual al demersurilor pentru remedierea acestei situații.

În acest context, vă rog să îmi comunicați: ce măsuri concrete au fost dispuse după intrarea în vigoare a Legii nr. 43/2026 pentru remedierea situației deficitare existente la nivelul sediului Serviciului Rutier Botoșani; ce sume au fost alocate efectiv pentru
reabilitarea, consolidarea, modernizarea sau, după caz, construirea unui nou sediu pentru acest serviciu; în ce stadiu se află procedurile privind identificarea sursei de finanțare și calendarul estimativ pentru demararea lucrărilor.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Măsuri pentru reabilitarea sediului Serviciului Rutier din cadrul IPJ Botoșani appeared first on AUR.

De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR        

          Obiectul întrebării: Intervenția structurilor de ordine publică în fața consumului stradal de substanțe interzise în municipiul Sibiu

Stimate domnule ministru,

Siguranța cetățenilor și protejarea tinerilor noștri de flagelul drogurilor și al substanțelor psihoactive trebuie să reprezinte priorități de securitate națională, aplicate cu rigurozitate în fiecare comunitate. Din păcate, semnalele disperate care vin din teritoriu indică o discrepanță majoră între strategiile de pe hârtie și realitatea cruntă de pe străzile din România.

          În data de 28 iunie 2026, publicația locală Ora de Sibiu a prezentat imagini tulburătoare surprinse și reclamate direct de către cetățeni: trei tineri zăceau complet inconștienți pe trotuar, în plină zi, pe strada Manejului — o zonă aflată în imediata proximitate a Clinicii Polisano și sub ruinele Turnului Bărbierilor. Vorbim despre un perimetru central, intens circulat și aflat la doar câțiva pași de puncte medicale și obiective istorice de interes turistic.

          Din mărturiile locuitorilor reiese un aspect extrem de grav: această scenă nu reprezintă un incident izolat, ci un tipar zilnic, repetat la ore diferite. Mai mult, cetățenii susțin că au sesizat în repetate rânduri autoritățile de ordine publică din Sibiu, însă fără niciun rezultat concret. Zona continuă să fie un punct de adunare permanent pentru consumatorii de droguri, transformându-se într-un adevărat focar de nesiguranță, sub privirile neputincioase sau indiferente ale instituțiilor statului.

          În calitate de senator ales în circumscripția Sibiu și de membru al Comisiei pentru Sănătate, refuz să asist pasiv la abandonarea tinerilor noștri în ghearele rețelelor criminale și la degradarea climatului civic din oraș. Cetățenii Sibiului merită străzi sigure, iar tinerii aflați în derivă au nevoie de intervenția fermă a legii, dublată de măsuri de asistență, nu de ignoranță sistemică.

          Având în vedere competențele legale ale ministerului pe care îl conduceți, vă solicit să îmi puneți la dispoziție următoarele informații:

1. Ce măsuri concrete au fost dispuse la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Sibiu ca urmare a sesizărilor oficiale depuse de cetățeni cu privire la activitățile ilegale recurente de pe strada Manejului?
2. Care este motivul pentru care patrulele de ordine publică (poliție și jandarmerie) au eșuat în securizarea acestei zone din centrul Sibiului, permițând transformarea ei într-un punct fix de consum stradal de substanțe interzise?
3. Care este numărul total de acțiuni punctuale de control și destructurare desfășurate de structurile MAI, în zonele considerate „fierbinți” (inclusiv proximitatea unităților de învățământ și a obiectivelor centrale) din municipiul Sibiu în prima jumătate a anului 2026?
4. Cum este evaluată în acest moment cooperarea operativă dintre structurile locale ale MAI și Poliția Locală Sibiu pentru descurajarea consumului stradal de substanțe care pun în pericol viața tinerilor sibieni și ordinea publică?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Întrebare – Intervenția structurilor de ordine publică în fața consumului stradal de substanțe interzise în municipiul Sibiu appeared first on AUR.

                  Domnului Sándor PETRES, Prefectul Județului Harghita

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru Mediu

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Clarificarea legalității unor tăieri masive de arbori pe un teren cu categoria de folosință „Pădure”, situat la intrarea în stațiunea Lacu Roșu, municipiul Gheorgheni, județul Harghita.

Stimată doamnă ministru,
Stimate domnule prefect,

În exercitarea atribuțiilor parlamentare de control asupra activității autorităților administrației publice, vă aduc la cunoștință o situație care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea legislației silvice și a normelor de protecție a mediului.

La intrarea în stațiunea Lacu Roșu dinspre municipiul Gheorgheni, pe partea dreaptă a Drumului Național 12C (segmentul Gheorgheni-Bicaz), se află un teren intravilan pe care am reușit să îl identificăm, pe baza datelor disponibile, ca având numărul cadastral 52650, suprafața de 4.800 mp, categoria de folosință „Pădure”, tarla 13, parcela 643/14, respectiv nr. topografic 24485-24493/1/17/3/a/1, înscris în Cartea Funciară nr. 11059 a municipiului Gheorgheni, județul Harghita.

Se poate vedea că pe acest teren este amplasată o vilă istorică din lemn, cu fundație din piatră, compusă din patru camere și bucătărie.

În toamna anului trecut, vegetația forestieră de pe acest teren era intactă, fiind constituită din numeroși brazi maturi și viguroși, care formau o pădure compactă în imediata vecinătate a DN 12 C.

În prezent, la fața locului se poate constata că o mare parte dintre acești arbori au fost tăiați. Masa lemnoasă a fost evacuată, iar resturile rezultate din exploatare, în special crengile, au fost depozitate peste construcția existentă, provocând degradarea suplimentară a acesteia.

Potrivit informațiilor neverificate de care dispunem, proprietatea ar aparține, în baza unor hotărâri judecătorești definitive pronunțate de instanțele române, unei persoane fizice din municipiul București, care a redobândit bunul ca moștenire provenind din perioada interbelică.

În susținerea prezentei întrebări parlamentare anexez fotografii realizate recent la fața locului, care ilustrează amploarea tăierilor și starea actuală a terenului.

Având în vedere importanța protejării fondului forestier, precum și interesul public major privind respectarea strictă a regimului silvic și a legislației de mediu, solicit efectuarea unor verificări complete și obiective asupra situației prezentate și comunicarea concluziilor rezultate.

Totodată, întrucât legislația silvică prevede reguli stricte privind exploatarea arborilor chiar și în cazul proprietăților private, iar tăierea fără drept constituie, după caz, contravenție sau infracțiune, consider necesară clarificarea completă a situației.

În acest context și având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați, fiecare în partea sa de atribuții și competențe legale:

1.Dacă terenul identificat prin numărul cadastral 52650 este inclus în fondul forestier național sau reprezintă teren din afara fondului forestier.

2.Care este regimul juridic și silvic al acestui teren potrivit evidențelor Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ale Gărzii Forestiere și ale autorităților competente.

3.Dacă pentru acest teren există amenajament silvic în vigoare și care sunt principalele prevederi aplicabile exploatării masei lemnoase.

4.Dacă proprietarul a încheiat contract de administrare, pază sau prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat și, în caz afirmativ, cu ce ocol silvic, perioada contractului și temeiul legal. Din informațiile existente rezultă că terenul ar putea fi administrat de Ocolul Silvic Tulgheș.

5.Dacă, anterior exploatării arborilor, proprietarul sau reprezentantul acestuia a depus cerere pentru inventarierea și marcarea arborilor destinați tăierii.

6.Dacă personalul silvic s-a deplasat în teren pentru evaluarea arborilor, în vederea stabilirii stării de vegetație, a criteriilor de rărire, igienizare sau exploatare și dacă arborii au fost marcați potrivit normelor legale.

7.Dacă a fost întocmit Actul de Punere în Valoare (APV), precum și Autorizația de Exploatare și, în caz afirmativ, vă rog să comunicați numărul, data emiterii și autoritatea emitentă.

8.Care a fost volumul total al masei lemnoase aprobat pentru exploatare și volumul efectiv exploatat.

9.Ce specie sau specii de arbori au fost exploatate și care a fost numărul aproximativ al acestora.

10.Cine a executat efectiv lucrările de exploatare: proprietarul, o persoană fizică autorizată sau o societate comercială specializată. În cazul unei societăți comerciale, vă rog să comunicați denumirea acesteia.

11.Dacă după doborârea arborilor cioatele au fost marcate cu ciocanul silvic și dacă materialul lemnos a fost inventariat conform procedurilor legale.

12.Dacă transportul masei lemnoase s-a realizat în baza avizelor prevăzute de legislația în vigoare și dacă transporturile au fost înregistrate în sistemul informatic SUMAL.

13.Dacă Garda Forestieră competentă, Garda Națională de Mediu, Inspectoratul de Poliție Județean Harghita sau alte autorități au efectuat controale privind această exploatare și care au fost concluziile acestora.

14.Dacă au fost constatate abateri contravenționale sau infracțiuni și, în caz afirmativ, ce măsuri au fost dispuse și împotriva cui.

15.Dacă Primăria municipiului Gheorgheni a emis vreun aviz, autorizație sau alt act administrativ privind tăierea arborilor și, în caz afirmativ, vă rog să comunicați temeiul juridic, numărul și data acestor acte.

16.În situația în care terenul nu face parte din fondul forestier național, ce procedură legală a fost urmată pentru autorizarea tăierii arborilor și care au fost autoritățile competente implicate.

17.Dacă instituția prefectului a verificat legalitatea eventualelor acte administrative emise de autoritățile administrației publice locale în legătură cu această exploatare și dacă apreciază că acestea respectă legislația în vigoare.

18.Dacă au fost dispuse măsuri privind refacerea vegetației forestiere sau reîmpădurirea terenului, în condițiile legii.

19.Dacă există litigii, sesizări sau cercetări aflate în desfășurare privind această exploatare forestieră.

Totodată, vă rog respectuos să îmi transmiteți copii ale tuturor actelor administrative și tehnice relevante care au stat la baza exploatării masei lemnoase, inclusiv contractele de administrare sau pază silvică, Actul de Punere în Valoare, Autorizația de Exploatare, avizele de însoțire a materialului lemnos, eventualele autorizații sau avize emise de autoritățile administrației publice locale și procesele-verbale de control întocmite de autoritățile competente.

The post Costache Chertif – Întrebare – Clarificarea legalității unor tăieri masive de arbori pe un teren cu categoria de folosință „Pădure”, situat la intrarea în stațiunea Lacu Roșu, municipiul Gheorgheni, județul Harghita appeared first on AUR.

În atenția: Doamnei Director Manuela Irina Pătrășcoiu

De la: Cătălin SILEGEANU

Senator în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul întrebării: Interpelare privind stadiul actual al lucrărilor la obiectivul de investiții Spital Municipal de Boli Cronice și Îngrijiri Paliative din municipiul Botoșani

Stimată doamnă director,

În nenumărate rânduri, Compania Națională de Investiții și-a asumat responsabilitatea finalizării, într-un termen cât mai scurt, a lucrărilor la obiectivul de investiții Spital Municipal de Boli Cronice și Îngrijiri Paliative din municipiul Botoșani, precum și predarea acestuia către autoritățile administrației publice locale.

Cu toate acestea, din ultimul răspuns transmis de Compania Națională de Investiții rezultă că abia recent au fost dispuse măsuri împotriva antreprenorului inițial, care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale și nu s-a încadrat în termenele de execuție stabilite.

Având în vedere atribuțiile Companiei Naționale de Investiții privind monitorizarea și implementarea proiectelor de investiții, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul actual al lucrărilor la acest obiectiv de investiții?
2. Care sunt măsurile concrete întreprinse de CNI pentru finalizarea investiției?
3. Care este termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor, recepția investiției și darea în folosință a spitalului?

Țin să readuc în atenție importanța deosebită a acestui obiectiv pentru comunitatea botoșăneană. Finalizarea și operaționalizarea spitalului reprezintă o necesitate pentru asigurarea serviciilor medicale destinate pacienților cu afecțiuni cronice și celor care necesită îngrijiri paliative, contribuind semnificativ la creșterea calității actului medical și la îmbunătățirea accesului la servicii medicale esențiale.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Interpelare privind stadiul actual al lucrărilor la obiectivul de investiții Spital Municipal de Boli Cronice și Îngrijiri Paliative din municipiul Botoșani appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Stadiul proiectului derulat de Nova Apaserv Botoșani prin POIM

Stimate domnule Ministru,

Operatorul regional Nova Apaserv Botoșani gestionează alimentarea cu apă și canalizarea într-un județ unde multe localități au încă rețele incomplete, lucrări întârziate sau servicii care nu acoperă nevoile populației. Proiectul finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare trebuia să aducă investiții în rețele de apă, canalizare, stații de pompare și stații de epurare, iar stadiul lui a devenit o problemă de interes major pentru botoșănenii care plătesc tarife mai mari fără să vadă lucrările promise finalizate la timp.

Vă rog să precizați care este stadiul proiectului derulat de Nova Apaserv Botoșani prin POIM, care este valoarea totală aprobată, ce sume au fost contractate, plătite și rambursate până la data răspunsului, câte contracte de lucrări au fost semnate, câte sunt finalizate, câte se află în execuție și câte au întârzieri față de graficele asumate.

Solicit, de asemenea, să îmi comunicați dacă proiectul a fost fazat, transferat sau propus pentru continuare prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, ce lucrări au rămas nefinalizate la închiderea POIM, ce corecții financiare sau penalități au fost aplicate, precum și dacă există risc de pierdere a unor fonduri europene.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Stadiul proiectului derulat de Nova Apaserv Botoșani prin POIM appeared first on AUR.