De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES

Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu

Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Obiectul interpelării: Eșecul politicilor guvernamentale de integrare a tinerilor pe piața muncii: România – contra-campioana Europei la rata tinerilor NEET (care nu muncesc, nu studiază și nu se află în nicio formă de formare)

          Stimate Domnule Ministru,

Conform ultimelor date oficiale publicate de Eurostat și prezentate de mass-media, România se află pe un dezonorant prim loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul tinerilor NEET (care nu sunt angajați, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la cursuri de formare profesională).

          Unul din cinci tineri români cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani – mai exact 19,2% – este complet lăsat la marginea societății, în condițiile în care media Uniunii Europene este de aproape jumătate (11%). Situația este de-a dreptul dramatică în mediul rural și în județe precum Sălajul sau alte zone defavorizate din țară, unde deconectarea tinerilor de la educație și muncă alimentează excluziunea socială, depopularea comunelor și exodul peste hotare.

          În ciuda sumelor uriașe vehiculate din fonduri europene și din bugetul de stat pentru programe sociale, ucenicie și formare, rezultatele practice sunt dezastruoase. Măsurile actuale ale Ministerului Muncii s-au dovedit a fi simple exerciții birocratice, deconectate de realitatea economică și de nevoile reale ale tinerilor români și ale angajatorilor. Părăsirea timpurie a școlii, lipsa consilierii vocaționale realiste și absența unor stimulente concrete pentru companiile care angajează tineri din mediul rural ne transformă populația tânără într-o generație sacrificată.

          Având în vedere gravitatea acestei vulnerabilități economice și sociale, vă solicit, domnule Ministru, să îmi furnizați răspunsuri la următoarele întrebări:

1.  Care este bilanțul real și cuantificabil al implementării Programului „Garanția pentru Tineri” în România și al celorlalte scheme finanțate din fonduri europene gestionate de Ministerul Muncii pentru reducerea ratei NEET în ultimii 3 ani? Câți tineri au fost angajați pe perioadă nedeterminată în urma acestor programe?
2. Ce măsuri specifice și diferențiate are în vedere Ministerul Muncii pentru sprijinirea tinerilor din mediul rural și din comunitățile defavorizate, unde accesul la oportunități de angajare sau recalificare este aproape inexistent?
3. Cum colaborați cu Ministerul Educației pentru stoparea fenomenului de părăsire timpurie a școlii, principala sursă de alimentare a grupului de tineri NEET?
4. Ce pachete de stimulente fiscale sau sprijin financiar direct intenționați să propuneți în viitor pentru IMM-urile și antreprenorii autohtoni care primesc în practică sau angajează tineri fără experiență profesională?

Ce măsuri concrete intenționează Ministerul Muncii să adopte pentru ca rata NEET din România să scadă de la 19,2% la cel mult 9% până în 2030, în concordanță cu obiectivul european?

The post Păucean-Fernandes Luminița – Interpelare – Eșecul politicilor guvernamentale de integrare a tinerilor pe piața muncii: România – contra-campioana Europei la rata tinerilor NEET (care nu muncesc, nu studiază și nu se află în nicio formă de formare) appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul interpelării: Tratamentul juridic și financiar aplicat urmașilor persoanelor persecutate din motive etnice în perioada 1940-1945. Situația urmașilor românilor refugiați, expulzați și strămutați din Transilvania de Nord în urma Dictatului de la Viena și necesitatea clarificării diferenței de tratament aplicate lor contrar principiului egalității și nediscriminării.

Domnule prim-ministru interimar,

În temeiul dispozițiilor constituționale și regulamentare privind exercitarea controlului parlamentar asupra Guvernului, vă solicit să clarificați situația juridică, financiară și administrativă a persoanelor îndreptățite la indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, în special a urmașilor persoanelor care au fost refugiate, expulzate sau strămutate în perioada 1940-1945.

Prezenta interpelare urmărește ca statul român, pe care îl reprezentați, să aplice în mod efectiv principiile egalității în drepturi, nediscriminării, proporționalității și respectului față de victimele persecuțiilor etnice, indiferent de originea lor.

Pentru urmașii persoanelor care au fost alungate din propriile case, refugiate sau strămutate în urma evenimentelor din 1940, succesiunea prorogărilor reprezintă nu doar o problemă financiară, ci și una de reparație morală și de încredere în statul român.

În condițiile în care legislația a recunoscut deja dreptul la indemnizație, solicit Guvernului să explice de ce exercitarea efectivă a acestui drept continuă să fie amânată și, mai ales, să precizeze dacă această situație va înceta definitiv la 1 ianuarie 2027.

Problema pe care v-o supun atenției și care a generat în ultimii ani multiple proteste publice prezintă o gravitate aparte în cazul urmașilor românilor care au fost persecutați, expulzați, refugiați sau strămutați din teritoriile românești cedate temporar Ungariei în urma celui de-al Doilea Arbitraj de la Viena din 30 august 1940.

Așa cum bine cunoașteți, în urma celui de-al Doilea Arbitraj de la Viena, România a fost obligată să cedeze Ungariei partea de Nord a Transilvaniei. Teritoriul a intrat sub administrație maghiară începând cu luna septembrie 1940 și a revenit României în toamna anului 1944.

Perioada ocupației a fost însoțită de acte de violență, arestări, internări, expulzări și deplasări forțate ale populației românești. Surse istorice consemnează, între altele, masacrele de la Treznea și Ip, precum și internarea unor români în lagăre de pe teritoriul Ungariei. Un raport referitor la situația din Transilvania de Nord pentru perioada 30 august 1940 – 1 noiembrie 1941 consemna 919 omoruri, 1.126 de schingiuiri, 4.126 de bătăi și 15.893 de arestări; alte documente consemnează că, numai în septembrie 1940, la lagărul de la Püspökladány au fost internați 1.315 români.

În același timp, teritoriul a reprezentat unul dintre principalele spații ale Holocaustului din Europa Centrală și de Est. Potrivit United States Holocaust Memorial Museum, circa 146.000 de evrei locuiau în Transilvania de Nord în 1941, iar cel puțin 90.000 de evrei din Transilvania de Nord au fost deportați la Auschwitz de autoritățile maghiare în 1944.

Este esențial ca statul român să recunoască și să trateze în mod coerent toate formele de persecuție etnică produse în această perioadă, fără ca memoria victimelor să fie ierarhizată în funcție de originea etnică a acestora.

Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 instituie drepturi pentru cetățenii români care au suferit persecuții din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945. Printre situațiile prevăzute de actul normativ se află deportarea în ghetouri și lagăre de concentrare, privarea de libertate, refugierea, expulzarea sau strămutarea în altă localitate și participarea la detașamente de muncă forțată. Prin Legea nr. 154/2021 a fost introdus art. 3^1 în OG nr. 105/1999, prin care s-a extins sfera beneficiarilor și asupra anumitor copii ai persoanelor persecutate.

În ceea ce privește copiii persoanelor aflate în situațiile prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. c) și g), precum și copiii prevăzuți la art. 3^1, plata drepturilor a fost însă amânată succesiv.

În forma actuală a legislației, după mai multe prorogări succesive, art. XXXVII din Legea nr. 141/2025 stabilește că drepturile respective se acordă începând cu 1 ianuarie 2027.

Prin urmare, în cazul acestor categorii, există o diferență semnificativă între momentul recunoașterii dreptului și momentul efectiv al plății. Casele teritoriale de pensii au avut și au în continuare obligația de a analiza cererile și de a emite hotărâri privind stabilirea drepturilor, însă plata efectivă pentru categoriile vizate de prorogare rămâne amânată până la 1 ianuarie 2027. În practică, una dintre cele mai afectate categorii este cea a urmașilor persoanelor care au fost refugiate, expulzate sau strămutate, categorie în care se regăsește un număr important de urmași ai românilor obligați să-și părăsească domiciliile din Transilvania de Nord în urma instaurării administrației maghiare după 30 august 1940.

Problema care se ridică nu este aceea de a solicita un privilegiu pentru etnicii români și nici de a diminua drepturile victimelor aparținând altor etnii. Dimpotrivă, problema este dacă statul român poate institui și menține, timp de mai mulți ani, un regim în care o categorie de urmași ai victimelor persecuțiilor etnice, inclusiv urmașii celor expulzați sau refugiați din teritoriile românești ocupate în 1940, este împiedicată să primească efectiv indemnizația recunoscută de lege, în timp ce alte categorii de victime și urmași beneficiază de drepturile lor în alte condiții.

Consider că această situație impune o analiză serioasă din perspectiva art. 16 din Constituția României privind egalitatea în drepturi, a principiului nediscriminării, precum și a art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului și a art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniază în mod constant că o diferență de tratament este compatibilă cu principiul nediscriminării numai dacă are o justificare obiectivă și rezonabilă, într-o societate autentic democratică, și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. Ghidul actual al Curții privind art. 14 și Protocolul nr. 12 include în continuare jurisprudența relevantă privind interzicerea discriminării.

În același timp, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării definește discriminarea directă prin raportare la situația în care unei persoane îi este aplicat un tratament mai puțin favorabil decât unei alte persoane aflate într-o situație comparabilă, pe baza unui criteriu protejat, între criteriile enumerate aflându-se și etnia.

În aceste condiții, consider necesar ca Guvernul să prezinte nu doar justificarea bugetară a prorogărilor, ci și o analiză privind efectul concret al acestora asupra diferitelor categorii de victime și urmași, inclusiv din perspectiva originii etnice și a tipului de persecuție suferit.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă solicit să comunicați punctual:

1. Care este, la data de 1 septembrie 2026, numărul total al persoanelor pentru care au fost stabilite drepturi în temeiul art. 3^1 din OG nr. 105/1999, dar plata acestora este amânată în temeiul legislației în vigoare. Vă solicit ca datele să fie prezentate defalcat pe fiecare județ și pe municipiul București, precum și pe fiecare dintre categoriile prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. c) și g) și art. 3^1 din OG nr. 105/1999.

• Care este numărul persoanelor din această categorie care sunt urmași ai unor persoane care au fost:
• refugiate;
  b) expulzate;
  c) strămutate;
  d) evacuate din locuințe;
  e) internate sau private de libertate;
  f) trimise în detașamente de muncă forțată;

și câte dintre aceste persoane provin din familii care au fost afectate de ocupația maghiară asupra Transilvaniei de Nord în perioada 1940-1944.

3. Câte hotărâri de stabilire a drepturilor au fost emise de casele teritoriale de pensii în baza art. 3^1 din OG nr. 105/1999 pentru persoanele din categoriile a căror plată este prorogată până la 1 ianuarie 2027. Solicit defalcarea datelor pe județe și pe municipiul București.

4. Care este cuantumul lunar și anual total al indemnizațiilor aferente drepturilor deja stabilite, dar neachitate, pentru fiecare județ și pentru municipiul București. Vă solicit prezentarea separată a:

1. obligațiilor aferente anului 2026;
2. obligațiilor care vor deveni exigibile începând cu 1 ianuarie 2027;
3. eventualelor diferențe restante aferente perioadelor anterioare.

5. Care este impactul bugetar estimat al acordării efective a drepturilor începând cu 1 octombrie 2026, respectiv cu 1 ianuarie 2027, pentru toate persoanele ale căror drepturi au fost stabilite potrivit legii.

6. Care au fost, în mod concret, motivele pentru care Guvernul a optat pentru prorogarea succesivă a termenului de plată a drepturilor aferente categoriilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și g) și art. 3^1 din OG nr. 105/1999. Vă solicit să indicați distinct:

1. motivul financiar-bugetar;
2. impactul bugetar anual estimat;
3. existența unor constrângeri impuse prin legislația fiscal-bugetară;
4. orice alte considerente economice, sociale sau administrative invocate în fundamentarea măsurilor.

7. Care sunt studiile, analizele de impact, memorandumurile, notele de fundamentare și punctele de vedere juridice care au stat la baza fiecărei prorogări succesive. Solicit transmiterea sau indicarea exactă a documentelor care au fundamentat măsurile respective.

8. Dacă a fost analizată sau nu de către Guvern posibilitatea ca prorogarea succesivă a plății să producă un efect disproporționat asupra persoanelor vârstnice, în condițiile în care beneficiarii direcți și urmașii lor sunt persoane aflate, în numeroase cazuri, la o vârstă înaintată. Dacă da, vă rog să comunicați concluziile analizei. Dacă nu, vă rog să explicați de ce o asemenea evaluare nu a fost realizată.

9. Dacă a fost efectuată sau nu de cătreGuvern o analiză privind impactul măsurilor asupra urmașilor românilor refugiați, expulzați sau strămutați din Transilvania de Nord în urma ocupării teritoriului de către Ungaria în perioada 1940-1944. În caz afirmativ, solicit prezentarea concluziilor. În caz negativ, solicit să precizați motivele pentru care o asemenea analiză nu a fost realizată.

10. Dacă Guvernul a analizat sau nu situația din perspectiva principiului constituțional al egalității în drepturi și a interdicției discriminării, inclusiv sub aspectul posibilității ca o normă aparent neutră din punct de vedere etnic să producă, în fapt, un efect disproporționat asupra unei anumite categorii etnice sau istorice de victime. În caz afirmativ, vă rog să indicați instituția care a realizat analiza și concluziile acesteia.

11. Dacă Ministerul Justiției a formulat sau nu un punct de vedere privind compatibilitatea prorogărilor succesive cu:

a)art. 16 din Constituția României;

b)art. 20 din Constituție;

c)art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului;

d)art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție;

e)Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială;

f)legislația națională în materia combaterii discriminării.

În caz afirmativ, solicit transmiterea punctului de vedere și indicarea datei și numărului documentului.

12.Dacă Guvernul a solicitat sau nu un punct de vedere al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării cu privire la efectul măsurilor de prorogare asupra diferitelor categorii de beneficiari ai OG nr. 105/1999. În caz afirmativ, solicit comunicarea avizului, hotărârii sau punctului de vedere. În caz negativ, vă solicit să explicați de ce o asemenea consultare nu a fost considerată necesară.

13.Dacă există în evidențele Guvernului, ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale sau ale Casei Naționale de Pensii Publice date privind etnia beneficiarilor indemnizațiilor prevăzute de OG nr. 105/1999. Dacă asemenea date există și pot fi comunicate în condițiile legislației privind protecția datelor cu caracter personal, solicit o analiză statistică agregată care să permită identificarea eventualelor efecte disproporționate ale prorogării asupra diferitelor categorii de victime. Dacă asemenea date nu există, vă solicit să precizați dacă Guvernul consideră posibilă și necesară realizarea unei analize indirecte, pe baza tipului de persecuție și a teritoriului din care persoanele au fost refugiate, expulzate sau strămutate.

14.Care este numărul beneficiarilor OG nr. 105/1999 aflați în plată în prezent, defalcat pe tipul de persecuție prevăzut de art. 1 alin. (1) din ordonanță. Solicit, de asemenea, precizarea numărului și cuantumului indemnizațiilor aferente copiilor beneficiarilor care se află în plată în baza altor categorii pentru care plata nu a fost prorogată.

15.Dacă Guvernul consideră ca fiind justificată, din punct de vedere obiectiv și rezonabil, diferența de tratament rezultată din faptul că pentru unele categorii de urmași ai persoanelor persecutate din motive etnice drepturile sunt plătite, în timp ce pentru categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) și g) și art. 3^1 plata este prorogată până la 1 ianuarie 2027. Vă solicit să precizați criteriul obiectiv care justifică această diferență.

16.În situația în care Guvernul apreciază că diferența de tratament este justificată exclusiv de considerente bugetare, de ce nu a fost analizată o soluție de eșalonare, de prioritizare sau de identificare a unor surse bugetare alternative care să permită începerea plăților înainte de 1 ianuarie 2027.

17. Având în vedere caracterul reparatoriu și moral al legislației privind victimele persecuțiilor etnice, Guvernul intenționează sau nu să renunțe la prorogarea până la 1 ianuarie 2027 și să permită plata efectivă a drepturilor stabilite în baza art. 3^1 din OG nr. 105/1999 într-un termen mai scurt? În caz afirmativ, vă solicit să indicați data concretă la care Guvernul intenționează să inițieze modificarea legislativă necesară și data estimată pentru începerea plăților.

18.În cazul în care Guvernul menține termenul de 1 ianuarie 2027, vă solicit să precizați dacă există garanții bugetare și administrative că, la această dată, toate persoanele ale căror drepturi au fost stabilite vor intra efectiv în plată, fără o nouă prorogare.

19.Dacă Guvernul intenționează sau nu să achite retroactiv drepturile aferente perioadei în care plata a fost amânată, inclusiv eventualele actualizări sau diferențe rezultate din legislația aplicabilă. Vă solicit să precizați expres temeiul juridic și modalitatea de calcul.

20. Dacă Guvernul României consideră că urmașii românilor persecutați, refugiați, expulzați sau strămutați din Transilvania de Nord în perioada ocupației maghiare trebuie să beneficieze de un tratament juridic și financiar egal, în raport cu orice altă categorie de cetățeni români aflați într-o situație juridică și factuală comparabilă. În cazul unui răspuns afirmativ, vă solicit să indicați măsurile concrete, termenul de aplicare și sursa de finanțare prin care Guvernul intenționează să asigure această egalitate.

Solicit răspuns în scris, punctual și în termenul legal la fiecare dintre întrebările formulate mai sus, precum și transmiterea documentelor justificative și a datelor statistice disponibile.

The post Costache Chertif – Interpelare – Tratamentul juridic și financiar aplicat urmașilor persoanelor persecutate din motive etnice în perioada 1940-1945. Situația urmașilor românilor refugiați, expulzați și strămutați din Transilvania de Nord în urma Dictatului de la Viena și necesitatea clarificării diferenței de tratament aplicate lor contrar principiului egalității și nediscriminării appeared first on AUR.

De către: Dragoș-Florin COMAN, deputat în circumscriptia electorala nr.12 Călărași

Subiectul întrebării: Data estimativă la care toate sistemele informatice ale ANCPI vor fi puse în funcțiune

Domnule ministru,

Incidentul cibernetic produs în acest an la nivelul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a determinat grave perturbări în activitatea unor operatori economici, la nivelul UAT-urilor și pentru cetățeni. 

Chiar dacă după jumătatea lunii august a fost repusă în funcțiune aplicația e-Terra și sistemul de plăți online, celelalte sisteme informatice (Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni (RTI), MyEterra, Registrul proprietarilor, Titluri de proprietate și Geoportal) sunt nefuncționale și vor fi repornite etapizat, potrivit unui comunicat al instituției, fără a fi precizată măcar o dată estimativă. Mai mult decât atât, multe oficii de cadastru înregistrează întârzieri uriașe de timp în finalizarea unor lucrări, fără a avea nicio legătură cu atacul cibernetic.

Dată fiind importanța acestei instituții pentru cetățeni și pentru un spectru larg de operatori economici, vă solicit următoarele informații:

• Data estimativă la care celelalte sisteme informatice ale ANCPI vor fi repornite pentru cetățeni.
• Cauzele pentru care unele oficii de cadastru procesează cu mari întârzieri cererile cetățenilor.
• Ce măsuri administrative suplimentare se vor dispune pentru a asigura o funcționare optimă a ANCPI în relația cu cetățenii, dat fiind faptul că serviciile furnizate nu sunt gratuite, ci sunt taxate. 

The post Dragoș-Florin COMAN – Întrebare – Data estimativă la care toate sistemele informatice ale ANCPI vor fi puse în funcțiune appeared first on AUR.

De către: Dragoș-Florin COMAN, deputat în circumscripția electorală nr.12 Călărași

Subiectul întrebării: Solicitare de informații privind pierderile financiare din PNRR la nivelul județului Călărași 

Domnule ministru,

Din valoarea inițială totală a finanțărilor PNRR de peste 29,2 miliarde de euro, România a accesat puțin peste 20 de miliarde de euro. O parte dintre pierderile financiare provin din nerealizarea unor reforme publice, iar o altă parte au fost determinate de renunțarea voluntară la unele proiecte de investiții (spitale, drumuri rapide, infrastructură feroviară) sau de nefinalizarea până la termenul de 31 august 2026 a unor lucrări, ca urmare a piedicilor birocratice interne.

În condițiile în care mulți cetățeni din județul Călărași și-au pus speranța că județul va fi unul din cei mai importanți beneficiari ai investițiilor din PNRR, vă solicit următoarele informații:

• Care a fost numărul inițial de proiecte de investiții din județul Călărași și valoare inițială a acestora la momentul demarării PNRR de către România?
• Câte și care sunt proiectele de investiții din județul Călărași la care s-a renunțat voluntar de către România în ultimii 5 ani? Care au fost cauzele pentru care au fost abandonate?
• Câte și care sunt proiectele de investiții din județul Călărași care nu s-au încadrat în termenul limită pentru finalizarea investițiilor? Care este valoarea acestora și cât va fi acoperit de la bugetul de stat? Care au fost cauzele pentru care beneficiarii nu au finalizat lucrările la termen?
• Vă rog să precizați dacă în legătură cu finanțările PNRR din județul Călărași au fost sesizate acte/fapte privind presupuse fraude cu fonduri europene. În situația în care au existat asemenea situații, solicit detalii asupra proiectelor vizate. 

The post Dragoș-Florin COMAN – Întrebare – Solicitare de informații privind pierderile financiare din PNRR la nivelul județului Călărași appeared first on AUR.

De către: Dragoș-Florin COMAN, deputat în circumscripția electorală nr.12 Călărași

Subiectul întrebării:  Returnarea ambalajelor din cadrul sistemului SGR la nivelul mediului rural

Doamnă ministru,

Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a fost demarat în România fără să existe o pregătire prealabilă a infrastructurii necesare prin care consumatorii să poată returna ambalajele și să își poată recupera garanția. În mediul urban, unde cetățenii se pot adresa puținelor automate montate de regulă pe lângă marile magazine, capacitatea redusă de procesare a acestora determină cozi importante și nemulțumiri. În mediul rural, însă, cetățenii se află practic în imposibilitatea de a returna ambalajele și de a recupera garanția, din cauza absenței automatelor. Micii comercianți nu au capacitatea de a-și asuma un asemenea rol, iar cei care au încercat s-au lovit de blocaje financiare deosebite.

Această politică de mediu bine-venită s-a transformat, din cauza slabei implementări, într-o adevărată sancțiune la adresa consumatorului român. Față de situația expusă, vă solicit următoarele clarificări:

• Câte puncte de returnare a ambalajelor funcționează în prezent în județul Călărași? Care este capacitatea acestora de a prelua ambalajele cu garanție comercializate la nivel județean?
• Câte puncte de returnare a ambalajelor funcționează în prezent în localitățile rurale din județul Călărași?
• Ce soluții aveți în vedere, inclusiv prin colaborare cu autoritățile administrației publice locale, în vederea creșterii numărului punctelor de returnare a ambalajelor, atât în mediul urban, dar, mai ales, în mediul rural din județul Călărași?

The post Dragoș-Florin COMAN – Întrebare – Returnarea ambalajelor din cadrul sistemului SGR la nivelul mediului rural appeared first on AUR.

De la:  Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Creșterea numărului de cadre didactice necalificate și deficitul de profesori, în contextul măsurilor din Legea nr. 141/2025 și al noii legi a salarizării

Stimate domnule ministru,

„Educația costă” este un adevăr pe care statul român îl repetă de peste treizeci de ani, dar aproape întotdeauna ca justificare pentru a nu finanța sistemul, ci nu ca motiv pentru a-l finanța. Merită amintit un precedent – la adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea, s-a acceptat ca personalul medical să primească majorările într-o singură tranșă, tocmai pentru a opri un exod real din sănătate, cu promisiunea publică asumată atunci că, în următoarea lege a salarizării, educația va fi prioritară. Suntem acum la acea „următoare lege”, iar răspunsul dat profesorilor este, din nou, că nu sunt bani suficienți.

Costurile mari invocate sunt reale, dar ele reflectă tocmai dimensiunea sistemului – aproximativ 300.000 de angajați în învățământul preuniversitar și în jur de trei milioane de elevi. Un sistem de asemenea anvergură nu poate fi tratat ca o simplă cheltuială de ajustat, fiindcă el formează, la rândul lui, toți ceilalți profesioniști ai țării. Or, semnalele din teren arată o deteriorare rapidă – conform datelor prezentate public de federațiile sindicale din învățământ, numărul cadrelor didactice necalificate din preuniversitar a ajuns la aproximativ 6.300, dintre care peste 2.000 au apărut numai în urma măsurilor de austeritate din Legea nr. 141/2025 — majorarea normei didactice, creșterea numărului de elevi la clasă, diminuarea tarifului la plata cu ora și plafonarea indemnizației pentru titlul de doctor. La acestea se adaugă deficite serioase de profesori la anumite discipline, în special la științe.

Miza acestor cifre, domnule ministru, nu este o simplă statistică, ci se măsoară în clase de copii care primesc mai puțin decât li se cuvine, fiindcă în fața lor stă un om fără pregătirea necesară. Când statul răspunde unei crize de personal prin măsuri care alungă și mai mulți profesori, iar apoi propune o grilă percepută drept demotivantă, riscă să transforme un deficit încă gestionabil într-un colaps al resursei umane din educație.

În calitate de profesor universitar și de Vicepreședinte al Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaților susțin avertismentul sindicatelor — depășirea pragului de 10.000 de necalificați în următorii ani — care trebuie tratat cu maximă seriozitate, cu atât mai mult cu cât un profesor de matematică, de fizică sau de chimie nu se formează într-un an, iar costul renunțării la finanțarea educației se plătește oricum, mai târziu și mai scump, în calitatea forței de muncă și în competitivitatea țării.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este, la acest moment, numărul cadrelor didactice necalificate din învățământul preuniversitar, defalcat pe județe și pe discipline, și cu cât a crescut acest număr față de anul școlar anterior, respectiv după intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025?
2. Ce analiză a realizat Ministerul asupra impactului măsurilor din Legea nr. 141/2025 — majorarea normei didactice, creșterea numărului de elevi la clasă, diminuarea tarifului la plata cu ora și plafonarea indemnizației pentru titlul de doctor — asupra deficitului de profesori și a numărului de plecări din sistem, și poate fi făcută publică?
3. La care discipline se înregistrează cele mai mari deficite, câte posturi sunt ocupate în prezent cu personal necalificat sau cu suplinitori fără studii de specialitate și ce măsuri diferențiate are în vedere Ministerul pentru disciplinele deficitare, în condițiile în care un secretar de stat al Ministerului a afirmat public că salariile nu pot fi stabilite în funcție de nevoia de personal?
4. Cum răspunde Ministerul angajamentului asumat public la momentul adoptării Legii-cadru nr. 153/2017, potrivit căruia educația avea să fie prioritară în următoarea lege a salarizării, și în ce fel noua grilă propusă onorează sau nu acest angajament?
5. Ce plan, cu ținte și termene clare, are Ministerul pentru a împiedica atingerea pragului de 10.000 de cadre didactice necalificate avertizat de sindicate și pentru a readuce absolvenții performanți către cariera didactică?
6. Cum se justifică majorarea normei didactice de predare în condițiile scăderii numărului de elevi și ce urmări a avut această măsură asupra numărului de posturi didactice și asupra atractivității profesiei?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Creșterea numărului de cadre didactice necalificate și deficitul de profesori, în contextul măsurilor din Legea nr. 141/2025 și al noii legi a salarizării appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ, circumscripția electorală nr.38 TULCEA

Obiectul întrebării: Patru focare de variolă ovină și caprină în județul Tulcea:  Ce se întâmplă cu crescătorii și vor primi ei despăgubiri?

Stimate Domnule Ministru,

Județul Tulcea trece printr-o nouă criză în sectorul zootehnic. La data de 28 august 2026, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a confirmat patru focare de variolă ovină și caprină în localitățile Valea Nucarilor, Peceneaga, Iazurile și Ostrov. Peste 100 de medici veterinari, cu sprijinul Poliției și al Jandarmeriei, au fost mobilizați pentru a monitoriza un efectiv uriaș, de 355.212 de animale, dintre care 301.270 de ovine și 53.942 de caprine, înregistrate la nivelul județului. Vorbim, așadar, despre o problemă care nu atinge doar cele patru localități, ci pune sub presiune întregul sector de creștere a ovinelor și caprinelor din județul Tulcea.

Pentru crescătorii din Tulcea, această situație vine ca o lovitură cumplită, mai ales că sectorul este deja lovit de criza Pestei Micilor Rumegătoare și de suspendarea exporturilor de ovine. Oamenii aceștia, care își cresc animalele cu muncă și sacrificiu, se tem acum că vor fi obligați să își sacrifice efectivele, că vor rămâne fără sursă de venit și că nimeni nu îi va despăgubi corect. Este esențial ca statul să nu îi abandoneze și să le ofere sprijinul de care au nevoie pentru a supraviețui acestei crize. Există posibilitatea ca, în lipsa unor măsuri rapide de sprijin și despăgubire, mulți crescători din județul Tulcea să fie împinși spre faliment, iar tradiția creșterii oilor și caprelor în această zonă să fie grav afectată.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Care este situația la zi a celor patru focare de variolă ovină și caprină din localitățile Valea Nucarilor, Peceneaga, Iazurile și Ostrov din județul Tulcea? 
2. Câte animale sunt afectate direct, câte au fost sau urmează să fie sacrificate și cum a intervenit ministerul până în acest moment?
3. Se vor acorda scheme de sprijin sau despăgubiri fermelor și crescătorilor afectați din județul Tulcea? Dacă da, care este cuantumul acestor despăgubiri, care sunt condițiile de acordare și în cât timp vor ajunge banii efectiv la crescători?
4. Ce restricții privind mișcarea și comercializarea animalelor au fost impuse în județul Tulcea ca urmare a acestor focare, și pentru cât timp vor rămâne acestea în vigoare?
5. Care este impactul acestor focare asupra exportului de ovine și caprine din județul Tulcea? 
6. Se va ajunge la o sistare a exporturilor, iar dacă da, care sunt pierderile estimate pentru crescătorii și pentru economia județului?
7. Ce măsuri ia ministerul pentru a sprijini crescătorii din județul Tulcea care sunt loviți simultan de mai multe crize sanitare în sectorul zootehnic, astfel încât aceștia să nu ajungă la faliment?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Patru focare de variolă ovină și caprină în județul Tulcea:  Ce se întâmplă cu crescătorii și vor primi ei despăgubiri? appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ, circumscripția electorală nr.38 TULCEA

Obiectul întrebării: Impactul eliminării burselor sociale în vacanțe asupra elevilor vulnerabili din județul Tulcea

Stimate Domnule Ministru,

Bursele sociale reprezintă un sprijin financiar destinat elevilor aflați în situații economice, sociale sau medicale vulnerabile. În prezent, cadrul aplicabil prevede acordarea acestora și în perioada vacanțelor școlare, cu anumite excepții. La data de 17 august 2026, Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică un proiect de Hotărâre a Guvernului privind acordarea burselor în anul școlar 2026-2027, prin care se propune acordarea burselor sociale doar pe perioada cursurilor școlare, eliminând plata acestora în vacanțe. Pentru un județ precum Tulcea, cu numeroase familii sărace și cu multe comunități izolate în Delta Dunării, această modificare nu este un simplu detaliu birocratic, ci poate însemna diferența dintre a avea sau a nu avea ce pune pe masă pentru mulți copii, tocmai în perioadele în care nu mai primesc nici măcar o masă caldă la școală.

Pentru acești copii, bursa socială nu este un lux, ci de multe ori un sprijin vital, care ajută familia să îi țină în școală și să nu îi trimită la muncă sau să îi lase în urmă. A le tăia acest sprijin exact în vacanțe, când cheltuielile familiei nu dispar, ci uneori chiar cresc, înseamnă a lovi în cei mai vulnerabili dintre elevi. Există posibilitatea ca această măsură să ducă la creșterea abandonului școlar în rândul copiilor din familiile sărace din județul Tulcea, iar acest risc trebuie evaluat cu toată seriozitatea înainte de adoptarea modificării.

Având în vedere cele expuse, vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări:

1. Care este impactul bugetar estimat al eliminării plății burselor sociale în perioada vacanțelor școlare și câți elevi ar urma să fie afectați de această măsură, la nivel național și, dacă există date disponibile, în județul Tulcea?
2. Care sunt argumentele tehnice și sociale care au stat la baza acestei modificări și dacă Ministerul Educației și Cercetării a realizat o evaluare a impactului asupra elevilor și familiilor beneficiare, inclusiv asupra celor aflați în situații economice sau medicale speciale?
3. A analizat ministerul riscul ca eliminarea burselor sociale în vacanțe să ducă la creșterea abandonului școlar în rândul elevilor din familiile vulnerabile, în special în județe cu grad ridicat de sărăcie precum Tulcea?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Impactul eliminării burselor sociale în vacanțe asupra elevilor vulnerabili din județul Tulcea appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ, circumscripția electorală nr.38 TULCEA

Obiectul întrebării: Impactul economic al focarelor de variolă ovină și caprină asupra sectorului agroalimentar și a economiei județului Tulcea.

Stimate Domnule Ministru,

La data de 28 august 2026, în județul Tulcea au fost confirmate patru focare de variolă ovină și caprină, în localitățile Valea Nucarilor, Peceneaga, Iazurile și Ostrov, iar autoritățile sanitar-veterinare au mobilizat peste 100 de medici veterinari pentru monitorizarea unui efectiv de 355.212 de animale din județ. Dincolo de dimensiunea sanitară a acestei crize, de care se ocupă instituțiile de resort, există o dimensiune economică pe care nu o putem ignora și care intră direct în atenția Ministerului Finanțelor. Sectorul creșterii ovinelor și caprinelor, împreună cu întregul lanț agroalimentar care depinde de el, reprezintă o parte importantă a economiei județului Tulcea, iar o criză de această amploare riscă să lovească în locuri de muncă, în afaceri locale și în veniturile a numeroase familii.

Atunci când exporturile sunt blocate, iar animalele sunt sacrificate sau puse sub restricție, efectele se propagă în tot lanțul economic: de la crescător, la procesatori, la transportatori, la comercianți și la micile afaceri care trăiesc din acest sector. Pentru un județ ca Tulcea, care se confruntă deja cu depopulare și cu un șomaj care lasă multe familii fără venituri sigure, o asemenea lovitură economică poate fi devastatoare. Există posibilitatea ca aceste focare, cumulate cu criza Pestei Micilor Rumegătoare și cu suspendarea exporturilor de ovine, să provoace pierderi de milioane de lei economiei județului Tulcea și să ducă la pierderea unor locuri de muncă greu de recuperat.

Având în vedere cele expuse, vă solicit răspuns punctual la următoarele întrebări:

1. Are Ministerul Finanțe o evaluare a impactului economic pe care focarele de variolă ovină și caprină și eventualele restricții la export îl vor avea asupra sectorului agroalimentar și a economiei județului Tulcea? Care sunt pierderile estimate?
2. Ce măsuri de sprijin economic are în vedere ministerul pentru afacerile locale din județul Tulcea care depind de sectorul creșterii ovinelor și caprinelor — procesatori, transportatori, comercianți — și care vor fi afectate de această criză?
3. Ce impact estimează ministerul asupra locurilor de muncă din județul Tulcea ca urmare a acestei crize sanitare din sectorul zootehnic, și ce măsuri are în vedere pentru protejarea acestora?
4. În condițiile în care județul Tulcea este lovit de mai multe crize sanitare în sectorul zootehnic, ce strategie are ministerul pentru sprijinirea și relansarea economică a județului, astfel încât aceste lovituri repetate să nu ducă la o depopulare și mai accentuată a zonei?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Impactul economic al focarelor de variolă ovină și caprină asupra sectorului agroalimentar și a economiei județului Tulcea appeared first on AUR.

De către: Doamna Dumitrina MITREA, deputat

Circumscripția electorală: nr. 29 Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Statutul diplomatic, baza legală de reprezentare și decontarea cheltuielilor aferente deplasărilor externe ale numitei Mirabela Grădinaru

Stimată Doamnă Ministru,

În temeiul art. 111 din Constituția României, republicată, și potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților privind exercitarea controlului parlamentar, vă adresez prezenta solicitare de clarificare cu privire la o situație de maxim interes public, care generează profunde controverse etice, juridice și financiare în societatea românească.

În mod repetat, spațiul public și agenda diplomatică internațională au consemnat participarea numitei Mirabela Grădinaru, partenera de viață a Președintelui României, Nicușor Dan, la evenimente diplomatice de nivel înalt (precum Summitul Primelor Doamne și al Primilor Domni, dineuri de curtoazie internațională și reuniuni oficiale multilaterale). În cadrul acestor evenimente, deși nu deține nicio calitate oficială în aparatul de stat român și nu este legată juridic prin căsătorie de șeful statului, numita Mirabela Grădinaru emite declarații publice și mesaje oficiale asimilate reprezentării României și a poporului român.

Având în vedere că România nu recunoaște juridic instituția concubinajului sau a parteneriatului civil, iar legislația națională nu reglementează statutul de „Primă Doamnă”, această situație creează un precedent administrativ periculos și un vid de responsabilitate juridică. O persoană privată, lipsită de legitimitate democratică (nefiind aleasă) și de legitimitate civilă (nefiind soție), utilizează logistica statului și vorbește în numele țării, beneficiind de fonduri publice.

Pentru restabilirea transparenței și clarificarea cadrului legal în care își desfășoară activitatea Ministerul Afacerilor Externe în raport cu delegațiile oficiale, vă solicit să răspundeți, în termenul legal, la următoarele întrebări:

1. Care este statutul juridic și diplomatic exact  sub care numita Mirabela Grădinaru a fost înscrisă de către statul român pe listele oficiale de acreditare în cadrul vizitelor externe și al summiturilor internaționale din ultimii doi ani?

2. Ce tip de pașaport  a fost emis sau utilizat de către numita Mirabela Grădinaru pentru efectuarea acestor deplasări externe însoțind delegația oficială a Președintelui României?

3. Care este valoarea totală a cheltuielilor de transport, cazare, diurnă, reprezentare, servicii de protocol și protecție (SPP) decontate direct sau indirect prin rețeaua diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe (ambasade, consulate) sau prin alte linii bugetare gestionate de minister, aferente numitei Mirabela Grădinaru?

4. Cum justifică Ministerul Afacerilor Externe, din punct de vedere al dreptului internațional și al cutumelor diplomatice, acordarea de reprezentare oficială unei persoane cu care șeful statului are o relație strict privată, nereglementată de Codul Civil din România, în condițiile în care, teoretic și practic, absența unui act juridic (cum este căsătoria) permite schimbarea discreționară a partenerilor de protocol pe cheltuiala statului.

5. În cadrul vizitelor pregătite de misiunile diplomatice ale României, mesajele scrise sau discursurile publice susținute de numita Mirabela Grădinaru în afara țării sunt avizate, verificate sau coordonate de către direcțiile de specialitate ale MAE, pentru a asigura concordanța cu liniile de politică externă ale României? În caz afirmativ, care este temeiul legal pentru care MAE acordă asistență de specialitate unei persoane private?

The post Doamna Dumitrina MITREA – Întrebare – Statutul diplomatic, baza legală de reprezentare și decontarea cheltuielilor aferente deplasărilor externe ale numitei Mirabela Grădinaru appeared first on AUR.